3ra-751/24 — anularea actului administrativ

3ra-751/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Chistruga Nicolae împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea

emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-751/24

NR. PIGD 2-22149488-01-3ra-03092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

14 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reclamantului Chistruga Nicolae, depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea deciziei

CTAS Edineț nr. 08/2022/22557 din 16.08.2022, prin care s-a respins cererea

de stabilire a pensiei; anularea răspunsului CNAS nr. C-1792/22 din

13.09.2022, prin care cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată;

obligarea CNAS să emită actul administrativ individual favorabil de stabilire

și achitare a pensiei pentru vechimea în muncă, conform certificatului nr.

34/35-5981 din 28 iunie 2022 emis de Inspectoratul de Poliție Edineț, care

confirmă vechimea totală în serviciu cu înlesniri de 29 ani 6 luni 7 zile.

afacerilor interne, și anume: în perioada de la 25.04.2014 până la 15.09.2014

a deținut funcția de polițist al Serviciului escortă al Secției de management

operațional al IP Edineț, de la 09.12.2019 până la 01.04.2020 a deținut

funcția de subofițer al Serviciului detenție și escortă al IP Edineț, de la

01.04.2020 până la 01.07.2022 a deținut funcția de subofițer superior al

Serviciului detenție și escortă al IP Edineț. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.

78 din 21.02.1994, prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 335

ef. din data de 17.06.2022, au fost încetate raporturile de serviciu în temeiul

cererii personale, începând cu data de 01.07.2022.

CTAS Edineț din 16.08.2022 cu nr. 08/2022/22557 a fost dispusă

respingerea cererii în stabilirea pensiei, după care a formulat cerere

prealabilă la CNAS iar pe 13.09.2022 cererea prealabilă a fost respinsă.

răspunsul CNAS cu nr. C1792/22 din 13.09.2022, neîntemeiate și nefondate,

pasibile de a fi declarate ilegale și anulate.

1

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Edineț) nr. 08/2022/22557 din 15.08.2022 și actul administrativ

emis în procedura prealabilă nr. C-1792/22 din 13.09.2022 privind refuzul

stabilirii pensiei reclamantului Nicolae Chistruga; s-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind

stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu reclamantului Nicolae

Chistruga, în baza Certificatului nr. 34/35-5981 din 28.06.2022 emis de

Inspectoratul de Poliție Edineț, care confirmă vechimea totală în serviciu de

29 ani 6 luni 7 zile, începând cu 02 iulie 2022.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea ei, cu pronunțarea

unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 20 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

nefondat, nefiind identificate motive legale de casare a hotărârii, iar

argumentele apelantului au fost combătute eficient de considerentele primei

instanțe. La fel, a conchis că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală,

motivată și corect fundamentată, reținând temeinicia cererii reclamantului

privind CNAS să emită o decizie favorabilă pentru stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă cu avantaje.

5981 din 28.06.2022, că reclamantul avea la data de 01.07.2022 o vechime

totală în muncă de 29 ani, 6 luni și 7 zile, ceea ce îi conferă dreptul la pensie

începând cu 02.07.2022, potrivit art. 13 și 14 din Legea nr. 1544-XII/1993.

exercitată de Chistruga Nicolae în cadrul IP Edineț, Serviciul detenție și

escort, nu ar constitui activitate în cadrul unei instituții penitenciare.

reținute sau arestate, fiind asimilabilă unei instituții penitenciare în sensul

2

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 1036/1996 și pct. 8 din HG nr. 78/1994, fapt ce

justifică aplicarea înlesnirilor de două luni vechime pentru o lună de serviciu.

obiectul litigiului și nu a fost anulat sau abrogat, astfel că argumentele

apelantului în acest sens sunt declarative și irelevante.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei noi decizii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre eronată, cu aplicarea greșită a

normelor de drept material, precum și cu ignorarea modificărilor legislative

esențiale privind regimul înlesnirilor pentru stabilirea pensiilor.

eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț, este nul, întrucât intimatul nu a

activat într-o instituție penitenciară, astfel cum este reglementat în pct. 8 lit.

d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în vigoare la data de 28.12.2023.

cadrul Serviciului de Escortă nu se încadrează în categoria activităților

desfășurate în sistemul administrației penitenciare, asupra căruia se răsfrânge

Legea nr. 300/2017 și Legea nr. 1036/1996 privind sistemul administrației

penitenciare, astfel încât nu poate fi raportată la regimul de înlesniri prevăzut

de legislație.

lună de serviciu, conform pct. 8 lit. d) din HG nr. 78/1994, în vigoare până

la data de 28.12.2023, era destinată doar colaboratorilor instituțiilor

penitenciare, iar Serviciul de Escortă nu este nominalizat printre acestea.

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne”, în baza căruia s-a emis certificatul, nu poate

produce efecte juridice, deoarece depășește prevederile actului normativ în

temeiul căruia a fost emis, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, și,

prin urmare, trebuie considerat nul din oficiu.

3

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată CNAS la 22 august 2024, iar

recursul a fost depus anterior, la 1 iulie 2024, cu respectarea prevederilor art.

245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

4

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

5

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

6

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7