3ra-766/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-766/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Burlacu împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, privind contestarea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova și s-a menținut hotărârii din 22 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis acțiunea depusă de
Sergiu Burlacu,
((Dosarul nr. 3ra-766/23
Nr. PIGD 2-22009976-01-3ra-24072023)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea insuficientă
a hotărârii privind legalitatea deciziei administrative contestate. Omisiunea de a analiza
argumentele esențiale invocate de recurent în raport cu normele imperative și cadrul
legal aplicabil.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, cererea de recurs depusă de Casa
Națională de Asigurări Sociale a RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 ianuarie 2022, Sergiu Burlacu s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat constatarea faptului vechimii de muncă și a stagiului de cotizare
realizat în perioada contestată, obligarea autorității publice – Casa Națională
de Asigurări Sociale să emită un act administrativ individual favorabil
privind includerea în stagiul de cotizare perioada de activitate din 01 iunie
2002 - 18 iunie 2004, cât și perioada 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009, cu
efectuarea recalculării cuantumului pensiei începând cu data stabilirii
acesteia.
În susținerea acțiunii înaintate reclamantul a invocat că Sergiu Burlacu,
în perioada 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004 a activat în calitate de inginer
mecanic la SRL „INES”, iar în perioada 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009,
a activat în calitate de inginer mecanic la SRL „Via-Brevis”, devenind
beneficiar de dreptul la pensie pentru limita de vârstă, însă excluzând stagiul
de cotizare realizat pentru perioada anilor 2002 - 2009.
A relatat că întru stabilirea vechimii de muncă la calcularea pensiei
pentru limita de vârsta și stagiul de cotizare realizat în perioada 01 iunie 2002
- 10 decembrie 2009 (șapte ani, cinci luni și 10 zile de stagiu de muncă)
neincluși, cu toate că în această perioadă reclamantul activat în instituțiile
menționate, fapt confirmat prin înscrisurile din copia Carnetului de muncă,
și în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în RM,
salariul pentru calcularea pensiei urma să fie calculat incluzând stagiul de
cotizare realizat în această perioadă.
Totodată, conform fișei de verificare a obligațiunilor privind impozitul
pe venit pentru perioada dată, este reflectat venitul total, suma totală a scutirii
acordate, impozitul reținut, cât și suma impozitului spre rambursare a
contribuabilului spre achitare la buget, ce denotă activitatea reclamantului la
instituțiile date în perioada contestată.
Conform informației din carnetului de muncă, pentru perioada
contestată, rezultă că reclamantul a activat această perioadă în calitate de
inginer mecanic la SRL „INES” până la 18 iunie 2004 și începând cu 02 iulie
2004 până la 10 decembrie 2009 dânsul a activat în calitate de inginer
mecanic la SRL „Via-Brevis”.
1
În acest sens, reclamantul a considerat că urmează să fie recunoscută
activitatea lui în perioada 01 iunie 2002 - 10 decembrie 2009 (șapte ani, cinci
luni și 10 zile de stagiu de muncă) cu includerea în Extrasul din Cont al Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM și constatarea stagiului de cotizare
realizat și majorarea pensiei pentru vechime în muncă conform calculelor
contabile, or, dânsul nu este responsabil pentru reținerea și achitarea
cotizațiilor la Casa Națională de Asigurări Sociale, ci angajatorul.
Mai mult decât atât, reclamantul a constatat că studiind datele din
Extrasul din cont nr. 656 din 06 iulie 2021, perioada menționată pentru
includerea în stagiul de cotizare, datată cu luna ianuarie 2004 și luna martie
2010, este indicat precum că reclamantul ar fi activat la SA
„Moldelectromontaj”, fapt infirmat, or, acesta nu a activat la această
întreprindere niciodată.
Respectiv, la 20 iulie 2021 a depus o cerere prealabilă la Casa Națională
de Asigurări Sociale prin care a solicitat, adăugător la pensia stabilită
anterior, să fie calculată și inclusă în vechimea de muncă la calcularea
pensiei pentru limita de vârsta și stagiul de cotizare realizat în perioada 01
iunie 2002 - 10 decembrie 2009 (șapte ani, cinci luni și 10 zile, stagiu de
muncă) neincluși.
Prin răspunsul din 04 august 2021 nr. B-1399/21, cererea a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă, iar prin încheierea din 13 decembrie 2021 a
Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă
acțiunea de contencios administrativ inițiată de Sergiu Burlacu împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana nr. 95/2018/29238 din 01
martie 2018 în partea neincluderii în calculul pensiei a stagiului de muncă
realizat în perioada 01 iunie 2002 - 10 decembrie 2009, precum și anularea
răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B- 1399/21 din 04
august 2021 pe marginea cererii prealabile, obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin care
să dispună recalcularea pensiei cu includerea stagiului de muncă realizat în
perioada 01 iunie 2002 – 10 decembrie 2009, încasarea din contul pârâtului
cheltuielile pentru serviciile juridice in sumă de 5 400,00 de lei.
A comunicat că la baza refuzului a stat faptul precum că reclamantul
a solicitat recalcularea pensiei, însă nu s-a adresat către Casa Teritorială de
Asigurări Sociale cu asemenea pretenții, adresându-se direct Casei Naționale
de Asigurări Sociale, fără a contesta un careva act administrativ individual
defavorabil emis de Casa Teritorială de Asigurări Social ca urmare a
examinării unei cereri privind recalcularea pensiei.
Conformându-se încheierii date, la 20 decembrie 2021 a depus la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana o cerere prealabilă înregistrată
cu nr. 4695/21, la care a recepționat de la Casa Națională de Asigurări
2
Sociale răspunsul din 29 decembrie 2021 nr. 2444/21, prin care i-a fost
explicat că nu există temei de reexaminare a cererii înaintate repetat.
Ulterior, la 03 ianuarie 2022 reclamantul a depus o cerere prealabilă
repetată la Casa Națională de Asigurări Sociale, înregistrată cu nr. 13-3/22
la pare nu a primit nici un răspuns, până la momentul înregistrării cererii de
chemare în judecată.
Având ca reper prevederile art. 195, art. 201 din Codul administrativ
și art. art.279-281 din Codul de procedură civilă, călăuzindu-se de
circumstanțele reliefate supra, reclamantul a considerat că instanța de
judecată urmează să constate faptul cu valoare juridică și anume că Sergiu
Burlacu a activat în perioada menționată supra și este pasibil de a fi inclus în
stagiul de cotizare perioada 01 iunie 2002 - 10 decembrie 2009 (șapte ani,
cinci luni și 10 zile de stagiu de muncă).
În context a reiterat reclamantul că faptul activității sale în perioada
dată este confirmată și prin înscrisurile din carnetul de muncă, anexat la
dosar, or, executarea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite expres prin
lege de către angajator față de bugetul public național de asigurări sociale nu
pot fi pus pe seama salariatului, acesta fiind parte a raportului de muncă care
nu dispune de posibilitatea de a monitoriza desfășurarea de către angajator a
activității de întreprinzător în conformitate cu prevederile legale și partea
căreia nu-i este imputabilă plata cotizațiilor, cu atât mai mult că controlul
executării obligațiilor de evidență a asiguraților și de plata contribuțiilor de
asigurări sociale obligatorii urma a fi efectuată de către organele competente.
Astfel, a susținut că lăsarea fără răspuns cererea prealabilă repetată
obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să includă în stagiul de cotizare
a lui Burlacu Sergiu perioada de activitate cu efectuarea recalculării
cuantumului pensiei, începând cu data stabilirii acesteia 01 iunie 2002 și
până la 18 iunie 2004 când a activat în calitate de inginer mecanic la SRL
,,Via-Brevis”.
Pe această undă de idei, remarcă faptul că în vederea protejării efective
și nu iluzorii a drepturilor consacrate reclamantului a dreptului la pensie,
recalcularea pensiei în mod indubitabil trebuie să se producă de la stabilirea
inițială a ei și nicidecum de la data depunerii cererii de recalculare, de altfel,
o asemenea remediere a dreptului nu va putea fi considerată in integrum.
Distinct de cele menționate, a susținut că în consonanță cu art. 2 din
Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, dreptul la pensie îl are persoana
domiciliată în Republica Moldova care îndeplinește condițiile prevăzute de
prezenta lege. Dreptul la pensie este imprescriptibil, dreptul la pensie nu
poate fi cedat, total sau parțial. Or, în accepțiunea jurisprudenței Convenției
Europene a Drepturilor Omului pe marginea art. 1 și a Curții Constituționale
a RM (Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011 și nr. 19 din 19 iulie 2016)
corelată cu speța dedusă judecății, dreptul reclamantului la pensie și
chestiunilor aferente ce derivă din acesta (recalcularea, indexarea, etc) este
3
imprescriptibil și protejat de lege indiferent de spațiul temporal în cadrul
căruia este solicitată ocrotirea lui.
INCIDENTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-au atras în prezentul proces judiciar în calitate de persoane terțe
SRL ,,Via-Brevis” și SRL ,,INES” (f.d.2).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Sergiu Burlacu. S-a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei în privința
lui Sergiu Burlacu, cu includerea stagiului de cotizare a perioadei de
activitate 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004 și 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009,
conform carnetului de muncă, începând cu data stabilirii pensiei (f.d.39).
Dispozitivul hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la 29
noiembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele
cauzei (f.d.42).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.43),
Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, împotriva
hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care s-a solicitat solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei
noi hotărâri prin care, cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca
neîntemeiată (f.d.44).
La 01 martie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat
prin intermediul poștei electronice pentru notificare Casei Naționale de
Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate a primei instanțe, fapt confirmat
prin extrasul din poșta electronica anexat la materialele cauzei (f.d. 52).
La 31 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.58), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea apelului împotriva
hotărârii primei instanțe (f.d. 59/60).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 22
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a RM și s-a
menținut hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani (f.d.69; 70/74).
4
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 mai 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.75), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat (f.d.76), împotriva
deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 iulie 2023, a
prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărârii prin care să
fie respinsă integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Sergiu
Burlacu (f.d. 82/83).
În motivarea recursului, recurenta a invocat că consideră decizia
neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele
normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum
și, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și
instanța de apel ca fiind stabilite.
27.1. La fel, consideră că aprecierea probelor dată de instanța de apel a
fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile
legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil. Or,
Curtea Constituțională a indicat în Hotărârea nr. 18 din 22 mai 2017 că,
libera apreciere a probelor nu înseamnă arbitrariu, ci libertatea de a aprecia
probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt
expuse de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie
motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii, motivarea
exprimându-se prin faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora
judecătorul este obligat să indice motivele unei asemenea soluții.
27.2. Subsecvent, recurenta a relevat că constatările instanței de apel nu
conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la
materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției
emise, ceea ce în temeiul art.244-248 din Codul administrativ servește drept
temei de declarare a recursului.
La 24 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei
terestre, pentru notificare în adresa intimatului Sergiu Burlacu, copia cereri
de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă
prin scrisoare de expediere anexată la materialele dosarului (f.d.87).
La 10 august 2023, avocatul Valeriu Gandrabur, acționând în
interesele lui Sergiu Burlacu a depus referință la cererea de recurs depusă de
Cassa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat respingerea
recursului ca inadmisibil, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanței ca fiind întemeiate (f.d.88/93).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative, prevede următoarele:
5
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la
1 septembrie 2023. ”
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023)
relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 143 din Codul administrativ:
„(1) Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte
cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.
(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în
funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri
prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.
6
(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale
legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi
incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare,
atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau
în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul
administrativ se bazează în esență 6 pe date eronate sau incomplete, pe care persoana
defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.
(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru
trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare
pentru o perioadă de cel mult 3 ani pînă la retragere. Dacă retragerea se face la cerere,
calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din
momentul depunerii cererii.” „(5) Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se
aplică dacă sunt întrunite condițiile stabilite la art.147 alin.(3).”
Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu
punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la
momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior
acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua
pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor
suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
Art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile
acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru
3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina
organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă
fără limite în timp. ”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 02 mai 2023, în ședință publică. (f.d.5, Vol.II)
Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 02
mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de
Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice la 11 mai 2023, fapt
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.
(f.d.79)
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2023, a fost
notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 27
iunie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei. (f.d.79)
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului
7
în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele
prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele
procesuale anterioare denotă următoarele:
Reclamantul Sergiu Burlacu este beneficiar de pensie pentru vechimea
în muncă în temeiul Legii nr. 1544/1993 stabilită de către Casa Națională de
Asigurai Sociale începând cu 29 decembrie 2017 (f. 2, dosar administrativ)
La 20 iulie 2021 a depus o cerere prealabilă la Casa Națională de
Asigurări Sociale prin care a solicitat, adăugător la pensia stabilită anterior,
să fie calculată și inclusă în vechimea de muncă la calcularea pensiei pentru
limita de vârsta și stagiul de cotizare realizat în perioada 01 iunie 2002 - 10
decembrie 2009 (șapte ani, cinci luni și 10 zile, stagiu de muncă) neincluși.
Prin răspunsul din 04 august 2021 nr. B-1399/21, cererea a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă, iar prin încheierea din 13 decembrie 2021 a
Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă
acțiunea de contencios administrativ inițiată de Sergiu Burlacu împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana nr. 95/2018/29238 din 01
martie 2018 în partea neincluderii în calculul pensiei a stagiului de muncă
realizat în perioada 01 iunie 2002 - 10 decembrie 2009, precum și anularea
răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B- 1399/21 din 04
august 2021 pe marginea cererii prealabile, obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin care
să dispună recalcularea pensiei cu includerea stagiului de muncă realizat în
perioada 01 iunie 2002 – 10 decembrie 2009, încasarea din contul pârâtului
cheltuielile pentru serviciile juridice in sumă de 5 400,00 de lei.
La 20 decembrie 2021, Sergiu Burlacu a depus la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale sect. Ciocana o cerere prealabilă înregistrată cu nr.
4695/21, la care a recepționat de la Casa Națională de Asigurări Sociale
răspunsul din 29 decembrie 2021 nr. 2444/21, prin care i-a fost explicat că
nu există temei de reexaminare a cererii înaintate repetat.
Prin cererea prealabilă nr.B-3/22 din 03 ianuarie 2022, Sergiu Burlacu
a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale, recunoașterea activității sale
în perioada 01 iunie 2002 – 10 decembrie 2009, cu includerea în extrasul din
cont și constatarea stagiului de cotizare realizat și majorarea pensiei pentru
vechime în muncă conform calculelor contabile (f.d.6).
La 24 ianuarie 2022, Sergiu Burlacu s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la constatarea faptului
vechimii de muncă și a stagiului de cotizare realizat în perioada contestată,
obligarea autorității publice – Casa Națională de Asigurări Sociale să emită
8
un act administrativ individual favorabil privind includerea în stagiul de
cotizare perioada de activitate din 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004, cât și
perioada 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009, cu efectuarea recalculării
cuantumului pensiei începând cu data stabilirii acesteia (f.d.3/5).
Deci, obiectul litigiului vizează includerea în stagiul de cotizare
perioada de activitate din 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004, cât și perioada 02
iulie 2004 - 10 decembrie 2009, în privința lui Sergiu Burlacu, precum și
efectuarea recalculării cuantumului pensiei începând cu data stabilirii
acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, fiind investită cu judecarea
cauzei în fond, prin hotărârea din 22 noiembrie 2022, a admis cererea de
chemare în judecată depusă de Sergiu Burlacu. A obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei în privința lui Sergiu
Burlacu, cu includerea stagiului de cotizare a perioadei de activitate 01 iunie
2002 - 18 iunie 2004 și 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009, conform
carnetului de muncă, începând cu data stabilirii pensiei (f.d.39, 45/51).
Curtea de apel, prin decizia din 02 mai 2023 a respins cererea de apel
depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a RM și a menținut hotărârii
din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.69;
70/74).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând materialele dosarului
în raport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns
la concluzia că soluția primei instanțe privind admiterea acțiunii este justă și
legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul
dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.
A indicat, instanța de apel probatoriul cauzei denotă că, temeinicia
deciziei de refuz a includerii în stagiul total de cotizare a pensiei lui Sergiu
Burlacu, perioada de activitate 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004, și 02 iulie 2004
- 10 decembrie 2009, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana și Casa
Națională de Asigurări Sociale a invocat că prezentarea de către angajator a
declarațiilor persoanelor asigurate (REV-5) pentru nici o perioadă, și
neachitat în perioada respectivă a contribuții de asigurări sociale obligatorii.
Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit art. 5 alin. (1) al Legii
privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999,
declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale
de stat obligatorii și declarația privind evidența nominală a asiguraților sunt
parte componentă a dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii calculate, care se completează în modul
și în forma stabilită de către Ministerul Finanțelor, se prezintă de plătitorii
de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat Serviciului Fiscal de Stat
după cum urmează: a) Angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de
forma juridică de organizare, liber profesioniștii ce practică activitate în
9
sectorul justiției – lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei de
gestiune, iar în cazul lichidării – în termen de cel mult 10 zile de la data
aprobării bilanțului de lichidare; d1) Declarațiile persoanei asigurate pentru
perioadele din anii 1999–2017 se prezintă Casei Naționale conform
modelului aprobat de aceasta; (l1) Angajatorii, indiferent de tipul de
proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe
suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică
cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă
pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului
aprobat de Ministerul Finanțelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de
la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii
ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului
paternal.
În continuare, analizând prevederile art. 17 alin. (1), art. 20 alin. (1),
art. 28 alin. (1) ale Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-
XIV din 08 iulie 1999, art. 5 alin. (1) al Legii privind sistemul public de
pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, precum și prevederile pct. 20-22
al Regulamentului cu privire la modul de calculare și confirmare a stagiului
de cotizare pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
417 din 03 mai 2000 (în vigoare până la 01 ianuarie 2017), a concluzionat că
în lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include
înscrieri imprecise sau incorecte sau în care lipsesc înscrierile respective
despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în
considerare adeverințele, extrasele din ordine, conturile personale, statele de
salarii, legitimații, referințe, contractele și acordurile de muncă înscris având
note referitoare la realizarea acestora.
După introducerea evidenței individuale de asigurări sociale stagiul de
cotizare se determină în baza datelor din contul personal, gestionat în
conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale.
Conform art. 52 alin. (3) și (4) al Legii 156-XIV din 14 octombrie
1998 privind sistemul public de pensii, venitul asigurat se confirmă prin
documentele eliberate de întreprinderi, organizații, instituții în care și-au
desfășurat activitatea asigurații sau de organele ierarhic superioare, precum
și de arhive. Documentele menționate se perfectează în modul stabilit de
Guvern. În cazul în care nu este posibil de a prezenta certificatul cu privire
la venitul asigurat, deoarece documentele nu s-au păstrat la întreprinderile,
instituțiile, organizațiile de stat sau obștești, la organele lor ierarhic
superioare, precum și în arhive, lunile respective se substituie cu un număr
similar de luni de activitate nemijlocit anterioare. În cazul în care nu este
posibil de a prezenta certificatul cu privire la venitul asigurat pe motiv că
documentele nu s-au păstrat din cauza calamităților naturale sau a altor
situații excepționale, cuantumul pensiei va fi calculat în modul stabilit de
Guvern.
10
Reieșind din prevederile art. 7 al Legii nominalizate, dovada stagiului
de cotizare se face în baza datelor din contul personal, gestionat în
conformitate cu Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale nr. 489
din 08 iulie 1999, confirmarea venitului asigurat și a stagiului de cotizare
realizat după 01 ianuarie 1999 se efectuează în baza datelor din Registrul de
stat al evidenței individuale.
În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca întemeiată
concluzia primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii lui Sergiu Burlacu și
aprecierii critice a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a
include în stagiul total de cotizare perioada în care intimatul a activat la SRL
”INES” și SRL „Via-Brevis”, deoarece, pe lângă faptul că potrivit Carnetului
de muncă se confirmă că, în perioada 01 iunie 2002 – 18 iunie 2004, Sergiu
Burlacu a activat în calitate de inginer-mecanic la SRL ,,INES”, iar în
perioada 02 iulie 2004 - 10 decembrie 2009 a activat în calitate de inginer-
mecanic la SRL ,,Via-Brevis”, însă perioada respectivă nu a fost inclusă în
stagiul de cotizare și nici la determinarea venitului asigurat la stabilirea
pensiei, este de menționat că potrivit prevederilor art. 4 al Legii privind
sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, obligația
angajatului de a achita personal contribuții de asigurări sociale în bugetul de
asigurări sociale de stat pe parcursul activității sale de muncă, îi revine numai
în cazurile prevăzute în pct. 3) - 5), or, intimatul nu se încadrează categoriile
menționate.
În context, instanța de apel a considerat irelevante argumentele
apelantei, reiterate în prima instanță și în cererea de apel, cu privire la lipsa
datelor despre declarațiile persoanelor asigurate (REV-5) și ne achitarea
contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, deoarece, Sergiu Burlacu fiind
angajat în perioada menționată prin contract individual de muncă, nu avea
obligație personală să achite lunar contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale
de stat, această obligație revenind administrației întreprinderilor menționate.
Corespunzător, instanța de apel a menționat că angajatul nu poartă nici
o obligație față îndatoririle angajatorului și rămâne pe seama autorităților
statului pentru încasarea contribuțiilor datorate, considerent din care se
constată cu certitudine că, la emiterea răspunsului contestat, organul emitent
prin acțiunile sale, i-a încălcat lui Sergiu Burlacu dreptul la un trai decent,
or, destinația contribuțiilor individuale, achitate fondului social din salarii își
au scopul asigurării unui sistem de pensii echitabile și sustenabile, care să
garanteze un trai decent pentru beneficiarii de pensii.
Suplimentar, instanța de apel a apreciat ca relevante trimiterile
instanței de fond, la constatările CtEDO în cauza Buchen vs Republique
Tcheque, unde Curtea a reținut că dreptul la pensie stabilit de autoritățile
publice sub imperiul unei legi este un „bun” în sensul Convenției. Curtea
apreciază că dreptul reclamantului la pensie/ alocație de pensionare, astfel
cum a fost stabilit, constituie un drept patrimonial, în sensul art. 1 din
11
Protocolul 1 (Gaygusuz vs Autriche, hotărârea din 16 septembrie 1996,
Recueil des arrêts et decisions 1996- IV, p. 1142, ș 41), fiind suficient stabilit
de autoritățile naționale, pe baza legislației în vigoare.
De asemenea, instanța de apel a notat că în cauza Muller vs Austria,
cauza nr. 5849/1972, Curtea a reținut că o reducere substanțială a nivelului
pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate
și chiar a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare de
bătrânețe.
În continuare, instanța de apel a considerat necesar de a menționa
faptul că alte argumente invocate de apelantă în susținerea poziției sale, nu
pot fi reținute de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai
sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin
de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate
și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de
normele de drept material.
Astfel, dat fiind că argumentele apelantei sunt nefondate și combătute
integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru
casarea hotărârii contestate, instanța de apel a conchis că apelul declarat este
integral nefondat și pasibil de a fi respins. Or, prima instanță a elucidat deplin
circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a adoptat o
hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale, iar
cererea de apel este neîntemeiată, motiv din care instanța de apel a ajuns la
concluzia de a respinge apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide că acesta este admisibil și întemeiat, or, decizia instanței
de apel este afectată de deficiențe esențiale, inclusiv omisiunea de a analiza
argumentele recurentei, aplicarea eronată a normelor de drept material și
lipsa unei motivări clare și suficiente.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția
asupra faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de
superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea
dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54 și 61 din Legea
nr. 1544/1993, care reglementează perioada pentru care poate fi efectuată
recalcularea pensiei.
Potrivit art. 54 și 61 din Legea nr. 1544/1993, recalcularea pensiei
poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă Casa Națională de Asigurări
Sociale este vinovată de neacordarea recalculării, pensia poate fi achitată
pentru întreaga perioadă restantă, fără limită temporală; dacă refuzul
recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a legislației și nu pe o
inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări Sociale, recalcularea
poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare solicitării.
12
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că prin hotărârea din 22 noiembrie 2022, prima instanță a
conchis asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Sergiu Burlacu și a hotărât
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalculul
pensiei în privința lui Sergiu Burlacu, cu includerea stagiului de cotizare a
perioadei de activitate 01 iunie 2002 - 18 iunie 2004 și 02 iulie 2004 - 10
decembrie 2009, conform carnetului de muncă, începând cu data stabilirii
pensiei. Hotărâre care a fost menținută prin decizia din 02 mai 2023 a Curții
de Apel Chișinău. Însă, în esență, instanțele de judecată ierarhic inferioare
de apel nu au analizat dacă refuzul recalculării de către Casa Națională de
Asigurări Sociale a fost determinat de o eroare administrativă sau de
aplicarea unei norme legale. Această distincție este esențială pentru stabilirea
întinderii obligației Casei Naționale de Asigurări Sociale și pentru aplicarea
corectă a prevederilor legale.
În cazul din speță, instanțele de judecată ierarhic inferioare au dispus
recalcularea pensiei pentru întreaga perioadă începând cu 29 decembrie
2017, fără a verifica dacă această aplicare retroactivă este justificată de culpa
Casei Naționale de Asigurări Sociale.
Prin urmare, este esențial ca instanța să examineze responsabilitatea
organului de asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru
perioada menționată de reclamant.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate
anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către
instanța de apel este nemotivată, deoarece, conform prevederilor art. 239 din
Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele
constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de
judecată.
Drept urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele
cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele
constatate de către instanța de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5)
din Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe
asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Având în vedere deficiențele constatate, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi
menținută, fiind necesară o rejudecare a cauzei, cu următoarele obligații
pentru instanța de apel: Să examineze temeinic aplicabilitatea art. 54 și 61
din Legea nr. 1544/1993 și să motiveze clar în ce măsură recalcularea pensiei
pentru perioada din 29 decembrie 2017 până în prezent este permisă sau
limitată de lege.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor
13
hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un
proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a
se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,
argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora
(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor
de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea
ce, în speță, lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea
să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-
au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă
sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării
unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza
Kaufman vs. Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În
cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-
o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,
acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani
vs. Spania, 1994).
Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența
CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,
instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că
instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala
decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”
justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța de recurs menționează că jurisprudența Curții
Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și
anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea
litigiilor ce vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. La caz, urmează a fi amintite
cauzele: Melnic Tudor vs Casa Nationala de Asigurari Sociale, decizia
nr.3ra-573/23 din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție,
Mandraburcă Victor vs Casa Nationala de Asigurari Sociale, decizia nr.3ra-
306/24 din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție; Căpriță Igor vs
Casa Națională de Asigurări Sociale, decizia nr.3ra-214/24 din 27 noiembrie
2024 a Curții Supreme de Justiție; Zaitev Fiodor vs Casa Naționala de
14
Asigurări Sociale, decizia nr. 3ra-560/23 din 19 februarie 2025 a Curții
Supreme de Justiție, etc.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din
Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial
Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni
de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova.
Casează integral decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată
depusă de Sergiu Burlacu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova, privind contestarea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
15