3ra-931/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil

3ra-931/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în

judecată depusă de Andrei Delev împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 01 octombrie 2024 Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 08 aprilie 2024 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

(Dosarul nr. 3ra-931/24

Nr. PIGD 2-23068156-01-3ra-12122024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

07 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Musteață a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Cahul nr.09/2023/26361 din

31 martie 2023 și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.852/23 din

26 aprilie 2023, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite

actul administrativ favorabil privind stabilirea lui Andrei Delev pensia pentru

vechime în muncă, reieșind din vechimea în muncă de 25 ani, 07 luni și 08

zile, începând cu data de 21 martie 2023, reieșind din plata soldei lunare

conform Certificatului DRSE UTA Găgăuzia a IGSU nr.1 din 24 martie 2023,

precum și încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Andrei Delev a cheltuielile de judecată suportate.

martie 2023, cu Andrei Delev a fost încetat raportul de serviciu, potrivit art.38

alin. (1) lit.c) al Legii cu privire la funcționarul public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne Nr.288 din 16 decembrie 2016, de la

20 martie 2023. Iar, în legătură cu acest fapt a fost emis Certificatul IGSU al

MAI nr.239 din 29 martie 2023, potrivit căruia, la data de 20 martie 2023, s-

a stabilit vechimea în muncă a lui Andrei Delev pentru stabilirea pensiei,

potrivit art.13 lit. a) al Legii 1544/1993, 25 ani, 07 luni și 08 zile.

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Oficiu teritorial - Cahul, prin care a

solicitat stabilirea pensiei, conform art.13 lit.a) al Legii nr.1544/1993.

Cahul nr.09/2023/26367 din 31 martie 2023, a fost respinsă cererea privind

stabilirea pensiei, în motivarea refuzului s-a indicat precum că reclamantul nu

întrunește vechimea în muncă de 25 ani.

Oficiu teritorial Cahul din 31 martie 2023, Andrei Delev a înaintat o cerere

prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat

de a reexamina cererea lui Andrei Delev privind stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă și a anula decizia CNAS, Oficiul Teritorial Cahul

nr.09/2023/26367 din 31 martie 2023, a emite actul administrativ favorabil

privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă lui Andrei Delev, reieșind

1

din vechimea în muncă de 25 ani, 07 luni și 08 zile, începând cu data de 21

martie 2023.

scrisoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.852/23 din 26 aprilie 2023,

în care s-a indicat că temei pentru anularea deciziilor contestate nu au fost

depistate.

din 24 martie 2023 și confirmării Direcției de poliție a mun. Chișinău

nr.34/20-7531/266 din 28 februarie 2013, rezultă că perioada 17 octombrie

2000 – 22 august 2005 de activitate a lui Andrei Delev din cadrul Batalionului

de escortă și pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău urma a

fi calculată cu înlesniri la coeficientul 2:1, iar în total vechimea în muncă a

constituit 25 ani 07 luni și 08 zile, adică a acumulat vechimea minimă de 25

ani, prevăzută la art.13 al Legii nr. 1544/93.

militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și pentru

familiile lor se calculează din solda acestora. Pensia pentru persoanele

menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru gradul militar

sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de

concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și

suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților

compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor

bănești de întreținere pe un an.

nr.8/13 din 28 martie 2023, solda din care urmează a fi calculată pensia lui

Andrei Delev, pentru perioada lunii martie 2022 - mai 2022, constituie suma

de 37 140, 96 de lei, iar conform certificatului DRSE UTA Găgăuzia a IGSU

nr. 1 din 24 martie 2023, solda din care urmează a fi calculată pensia lui

Andrei Delev, pentru perioada lunilor iunie 2022 - februarie 2023 este de 121

100, 20 de lei.

s-a ținut cont de pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994, care statuează că la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne corpului de

ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri - două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip

închis, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioșiși bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

2

creat o practică judecătorească bogată, iar în Avizul consultativ al Plenului

Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014, s-a statuat: „Astfel, este

cert faptul că colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii

în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului

penitenciar. Acest Regulament este unicul act care reglementează raporturile

respective.

Constituționale nr. 19 din 19 iulie 2016, dreptul la pensie, este tratat ca un

drept de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, nu poate

fi privit doar ca un drept subiectiv civil, ci, în primul rând acesta face parte

din domeniul raporturilor de protecție socială și prin natura lor social-juridică

primară, pensiile sunt sursa principală și permanentă de întreținere a

pensionarilor.

Ștefanică și alții c. României, CtEDO a recunoscut că aprecierea faptelor unei

cauze de către o instanță inferioară și evaluarea făcută de aceasta cu privire la

dovezile existente pot conduce la rezultate diferite pentru părți cu plângeri

foarte asemănătoare. Această realitate nu încalcă în sine principiul securității

raporturilor juridice. Totuși, atunci când există divergențe cu privire la

aplicarea unor dispoziții legale în esență similare în cazul persoanelor aflate

în grupuri aproape identice, apare o problemă în privința securității

raporturilor juridice. În lumina considerațiilor precedente, Curtea

concluzionează că, în absența unui remediu care să rezolve aceste divergențe,

soluționarea diferită a cererilor prezentate de mai multe persoane aflate în

situații similare conduce la o stare de incertitudine, care trebuie să fi diminuat

încrederea publicului în actul de justiție, această încredere fiind cu certitudine

o componentă esențială a statului de drept (a se vedea mutatis mutandis,

Vincic și alții împotriva Serbiei, nr. 44.698/06, paragraful 56).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Andrei Delev,

s-a admis parțial. S-a anulat în tot decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Cahul nr.09/2023/26367 din 31 martie 2023, precum și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale a RM exprimată prin scrisoarea nr.852/23 din

26 aprilie 2023 adoptată în procedura prealabilă. S-a încasat din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Andrei Delev suma de

3

4000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată (f.d.31; 39/41).

sediul Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 15

aprilie 2024, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 34).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată, împotriva

hotărârii din 08 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin

care, cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.36).

rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul

poștei electronice, către Casa Națională de Asigurări Sociale, copia hotărârii

motivate din 08 aprilie 2024 (f.d.44).

Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea cererii de apel împotriva

hotărârii primei instanțe (f.d. 50/51).

relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 08

aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 08 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.68A; 69/85).

cererea de apel în coraport cu materialele dosarului și normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, precum și legalitatea hotărârii pronunțate

în raport cu prevederile art.225 din Codul administrativ, art. 239 – 241 din

Codul de procedură civilă, a constatat că aceasta urmează a fi menținută, or,

instanța de fond, corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a

verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind

corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce

guvernează raportul litigios.

anulat decizia CTAS Cahul nr.09/2023/26367 din 31 martie 2023 și decizia

CNAS a RM exprimată prin scrisoarea nr.852/23 din 26 aprilie 2023 adoptată

în procedura prealabilă. Or, potrivit certificatului nr.239 eliberat de către

IGSU al MAI la 29 martie 2023, la 20 martie 2023 - vechimea în muncă a lui

4

Andrei Delev, constituia 25 ani, 07 luni și 08 zile. Respectiv, Andrei Delev,

la momentul depunerii cererii către Casa Națională de Asigurări Sociale prin

care a solicitat stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, întrunea toate

condițiile stipulate la art.13 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544/1993.

de a emite Decizie cu privire la stabilirea pensiei în baza calculului vechimii

în muncă stabilit prin certificatul eliberat de către DRSE UTA Găgăuzia a

IGSU nr.1 din 24 martie 2023, instanța de apel a conchis că prima instanță

corect a reținut că, „pe parcursul examinării prezentei cauze, s-a constatat că,

CNAS la 12 ianuarie 2024 a emis Decizia nr. 09/2024/241 privind stabilirea

pensiei (f.d.28), decizie prin care reclamantului Andrei Delev i-a fost stabilită

pensie în temeiul art.13 lit.a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544/1993, începând

cu 21 martie 2023, prin urmare în respectiva situație, a decăzut necesitatea

obligării CNAS prin hotărâre judecătorească de a emite repetat decizie privind

stabilirea lui Andrei Delev, a pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din

vechimea în muncă de 25 ani, 07 luni și 08 zile, începând cu data de 21 martie

2023, reieșind din plata soldei lunare conform Certificatului DRSE UTA

Găgăuzia a IGSU nr.1 din 24 martie 2023.”

faptul că, hotărârea primei instanțe în această parte nu a fost contestată de

partea apelantă.

contul autorității publice pârâte, instanța de apel analizând prevederile art. 96

din Codul de procedură civilă, în coraport cu materialele cauzei a reținut

faptul că Andrei Delev a fost reprezentat în prezenta cauză de către avocatul

Eugeniu Musteață, fapt confirmat prin mandatul avocatului nr. 1902762 din

06 aprilie 2023(f.d.4), iar potrivit ordinului de plată nr.49731453 din 29

aprilie 2023, se confirmă că reclamantul a suportat cheltuieli pentru asistență

juridică acordată de avocat în instanța de fond, în sumă de 10000,00 de lei.

CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente

angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin

prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea

care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada

achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament

sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru

clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a

actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora ( cu tariful

și orarul).

5

compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă,

va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor

juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și

munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda

asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor

reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de

comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în

cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul

obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei;

natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și

abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate

în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la

discreția instanței.

Omului (cauza Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza

Străin și alții versus România, hotărârea din 21 iulie 2005; cauza Petre versus

România, hotărârea din 27 iulie 2006, etc.) s-a statuat că partea care a câștigat

procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în

care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10000,00 de lei solicitate de

reclamant spre a fi încasate din contul CNAS corect au fost apreciate de prima

instanța precum că nu au un caracter necesar și rezonabil, ținând cont de

complexitatea litigiului, prestația avocatului, motiv pentru care, întemeiat a

dispus încasarea din contul CNAS în beneficiul lui Andrei Delev suma de

4 000,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică,

în nici un caz nu este ingerința instanței în raporturile de drept instituite între

Andrei Delev și avocatul Eugeniu Mustață și nu este modificarea condițiilor

contractuale stabilite între ultimii prin contractul încheiat pentru acordarea

asistenței juridice în prezenta cauză.

faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a

concluzionat că argumentele expuse de către Casa Națională de Asigurări

Sociale în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de

fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și

întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva

6

deciziei din 01 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

hotărârii prin care să fie respinsă integral acțiunea de contencios administrativ

depusă de Andrei Delev (f.d.89/90).

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este

neîntemeiată și absolut nemotivată deoarece instanței de apel a interpretat în

mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce a succedat

emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată, motiv din care

urmează a fi casat și emisă o nouă hotărâre legală și întemeiată.

unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei

electronice, pentru notificare în adresa avocatului Eugeniu Musteață, care

acționează în interesele lui Andrei Delev, copia cererii de recurs depusă de

Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d.97).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

7

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 01 octombrie 2024, în ședință publică (f.d.68A).

fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la

29 noiembrie 2024, ora 11:42, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.86).

menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ,

rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

8

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând

nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel,

ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și

anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea

litigiilor de încasare a datoriei rezultate din contractele de credit/împrumut

încheiate între persoanele fizice și organizațiile de creditare nebancare să

9

verifice inclusiv din oficiu caracterul abuziv al anumitor clauze care poate

atrage nulitatea acestora, cu atât mai mult când caracterul abuziv este pretins

de debitor. La caz, urmează a fi amintite cauzele: Ion Paierele vs Casa

Națională de Asigurări Sociale - decizia nr. 3ra-1238/23 din 15 mai 2024 a

Curții Suprem de Justiție; Morari Serghei vs Casa Națională de Asigurări

Sociale – încheierea nr. 3ra-705/24 din 26 martie 2025; Corduneanu Sergiu

vs Casa Națională de Asigurari Sociale - încheierea nr. 3ra-1233/2023 din 02

aprilie 2025 a Curții Supreme de Justiție.

necesar de a menționa faptul că CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează

că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10