3ra-1238/23 — Anularea actului administrativ

3ra-1238/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-1238/23 (2-21052158-01-3ra-22122023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, I. Dutca, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Paierele

către Casa Națională de Asigurări Socialecu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2021, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Ion Paierele, s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale

privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea recalculării

pensiei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, Ion Paierele a fost angajat al organelor

afacerilor interne al IGP, MAI al RM, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI,

IGP, fiind inclusiv angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP, MAI al RM.

Astfel, consideră că activând în funcția nominalizată, având în sarcina sa paza și

escortarea persoanelor deținute, arestate penal fie contravențional, precum și a celor

condamnate, în cumul, precum și corelativ cu instituțiile de tip penitenciar, nu se iau

în considerare actele normative, ce apără drepturile în cadrul activității în organele

afacerilor interne, ce la rândul său influențează și la eliberarea din serviciul MAI al

RM, la recalcularea eficientă al vechimii în muncă, ce influențează și poate influența

și asupra pensiei achitate și cuantumului acesteia.

La 24 noiembrie 2020, reclamantul a primit certificatul nr. 34/17-5114, emis

de IGP, conform căruia i s-a calculat termenul total de activitate în IGP de 32 ani 02

luni 16 zile.

La momentul dat, fiind deja pensionat, s-a adresat cu cerere către CTAS Rîșcani

la 26 septembrie 2020, anexând certificatul nominalizat și solicitând calcularea

1

pensiei, în conformitate cu vechimea în muncă, ce a fost indicată de către fostul

angajator.

La 09 februarie 2021, reclamantul a primit un răspuns de la CTAS Rîșcani, prin

care i s-a refuzat în satisfacerea cererii.

La 22 februarie 2021, Ion Paierele s-a adresat cu o cerere de dezacord, iar prin

răspunsul din 12 martie 2021 i s-a comunicat că urmează să înlăture neajunsurile.

La 18 martie 2021, reclamantul a înaintat cererea de motivare, însă la 29 martie

2021, a primit un răspuns prin care i s-a indicat că în legătură cu neînlăturarea

neajunsurilor, cererea nu va fi examinată.

Consideră reclamantul că, CNAS urma și urmează să-i calculeze vechimea în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie,

pentru perioada de activitate în el, din considerentele că pe perioada efectuării

serviciului în organele afacerilor interne și anume în subdiviziunile menționate,

reclamantul a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele

reținute, inclusiv contagioase.

Reieșind din cele menționate, reclamantul a solicitat de a considera nelegitim

răspunsul CNAS, prin care s-a refuzat calcularea pensiei cet. Paierele Ion cu

avantajele prevăzute de actele normative nominalizate și în conformitate cu

certificatul 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, eliberat de către IGP MAI al RM,

prin care acestuia i-au fost calculată vechimea în muncă de 32 ani, 02 luni, 16 zile;

a obliga CNAS să-i calculeze pensia cet. Paierele Ion în conformitate cu certificatul

nr. 34/17-5114 eliberat de către IGP MAI al RM, conform căruia i s-a calculat

termenul total de activitate în IGP de 32 ani, 02 luni, 16 zile; a obliga CNAS să

indexaeze pensia cet. Paierele Ion de la momentul pensionării și până azi, cu

achitarea tuturor sumelor bănești, precum și a compensațiilor și contribuțiilor.

Prin hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Paierele Ion; s-a anulat ca ilegală Decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Rîșcani) privind refuzul în

recalcularea pensiei nr. 1304 din 09 februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii

prealabile a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021;

s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil

prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru

vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare

vechimea în muncă de 32 ani 02 luni și 16 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114

eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul

General al Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 03 februarie 2020; în rest,

pretențiile din cererea de chemare în judecată, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în perioada cuprinsă între

15 mai 1998 și 05 iunie 2002, reclamantul Ion Paierele a deținut o funcție în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie, iar acest fapt denotă că această perioadă urmează

a fi luată în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea

pensiei, și anume, două luni vechime de muncă pentru o lună de serviciu. Or,

izolatorul de detenție provizorie, este o instituție cu menirea deținerii persoanelor

2

reținute sau arestate și care face parte din categoria instituțiilor penitenciare

prevăzute la art. 6 alin. (2) al Legii nr. 1036/ 1996 și, respectiv, urmează a fi raportată

la prevederile pct. 8 al HG nr. 78/1994.

În lumina celor relatate, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia

primei instanțe asupra netemeiniciei și ilegalității deciziei organului de asigurări

sociale privind refuzul recalculării pensiei în conformitate cu Legea nr.1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, în privința lui Ion Paierele.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, Inspectoratul național de securitate

publică din cadrul IGP al MAI, prin certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie

2020, a confirmat că vechimea în serviciu a cet. Ion Paierele pentru stabilirea pensiei

în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544

din 23 iunie 1993, la data de 20 mai 2020, a constituit 32 (treizeci și doi) ani, 02

(două) luni, 16 (șaisprezece) zile.

Astfel, prima instanță corect a invocat că nu pot fi reținute argumentele Casei

Naționale de Asigurări Sociale că, subdiviziunile de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie, nu cad sub

incidența art. 6 alin. (2) a Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul

penitenciar (abrogată la 16 mai 2018 prin Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017) și

pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, or acestea contravin și

sunt combătute prin imperativele normelor menționate că, pentru unele categorii de

persoane este prevăzut calcularea vechimii de muncă conform formulei două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, faptul dat fiind reglementat de art. 33

alin. (2), (3) lit. a) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17

decembrie 1996 (art. 53 Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017), pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Instanța de apel a relevat că calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii

pensiei în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994, inclusiv, luarea în calcul a

anumitor perioade cu avantaje, urmează a fi efectuată după eliberare din serviciu, în

cazul întrunirii condițiilor necesare, elementul principal fiind vechimea în serviciu

necesară obținerii dreptului de a beneficia de pensie, la solicitarea titularului acestui

drept.

Totodată, instanța de apel a reiterat că pentru calcularea vechimii în muncă cu

înlesniri este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția

în care persoana exercită serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 decembrie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și dată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, și să exercite serviciul nemijlocit în instituții

penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, condiții care sunt

întrunite de reclamant.

3

Reieșind din circumstanțele speței raportate la normele de drept enunțate,

Curtea de Apel Chișinău a conchis că Izolatorul de detenție provizorie, în care a

activat reclamantul Ion Paierele, este entitate destinată pentru deținerea persoanelor,

și cade sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

aprilie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție, considerent din care are dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-i-se 2 luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu.

La 18 decembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin

poșta electronică recursul împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii.

La 22 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs intimatului Ion Paierele și avocatului său, însă aceștia nu au făcut uz de

dreptul lor de a se expune asupra recursului printr-o referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 12 septembrie 2023, dispozitivul nefiind notificat participanților la proces, iar

decizia motivată le-a fost comunicată prin poșta electronică la 20 noiembrie 2023

(f.d. 127).

Astfel, depunerea recursului motivat la 18 decembrie 2023 (f.d. 130-135), este

în termen.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că soluția

instanței de apel este una eronată.

Recurenta a invocat că, Certificatul nr. 34/17-5114, eliberat de Inspectoratul

național de securitate publică din cadrul Inspectoratul General al Poliției la 24

noiembrie 2020, în care se reflectă vechimea în muncă a intimatului calculată cu

înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu conform pct. 8

lit. d) al HG nr. 78/1994, pentru activitatea din cadrul Izolatorului de detenție

provizorie, pentru perioada 15 mai 1998 – 25 mai 1992, este nul din oficiu, din motiv

că prevederile actului normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, în legislația națională

nu există un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerul Afacerilor Interne

care au activat sau activează în cadrul izolatorului de detenție provizorie. Altfel spus,

intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară cum este reglementat în pct. 8 lit.

4

d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, or, în opinia recurentei, aceste reglementări

sunt destinate doar colaboratorilor instituțiilor penitenciare.

Cât privește Ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționări publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”, adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

78/1994, în opinia recurentei, nu poate produce efecte juridice, deoarece ordinul

nominalizat depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Astfel s-a menționat că prevederile actelor normative ale administrației publice

centrale de specialitate se aplică numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit

de actul normativ de nivel superior pentru executarea căruia a fost emis și nu

contravin prevederilor respective, în acest context, Ordinul Ministrului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018, care a stat la baza emiterii Certificatului nr. 34/17-

5114 eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul

General al Poliției la 24 noiembrie 2020, aprobat în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 nu poate să depășească prevederile actului

normativ în temeiul căruia a fost emis, limitându-se strict la cadrul stabilit de actul

normativ, în special doar la lista exhaustivă a înlesnirilor care se iau în considerare

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei reglementate expres de

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, respectiv, orice act emis în baza ordinului

menționat, urmează a fi considerat nul din oficiu.

Un alt aspect foarte important ce ține de soluția instanței de fond care a fost

relatat și solicitat să fie examinat de instanța de apel, în cererea de apel motivat, care

a fost lăsat fără examinare/apreciere, ține de obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să emită actul administrativ prin care să recalculeze pensia pentru vechime

în muncă a intimatului cu includerea perioadei de activitate 14 decembrie 2017 - 20

mai 2020, realizată după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

Recurenta nu este de acord cu poziția instanței de apel, potrivit căreia

reclamantul întrunește condițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23.06.1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, or

norma menționată supra nu prevede recalcularea pensiei stabilite anterior

colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a unei noi vechimi în

muncă în urma reangajării.

În cazul din speță, intimatul nu a prezentat acte suplimentare, el a prezentat

circumstanțe noi, obținute în urma reangajării (14 decembrie 2017 – 20 mai 2020),

în asemenea situație, circumstanțele noi nicidecum nu pot fi luate în considerație la

recalcularea pensiei stabilite la data de 28 iunie 2014, or intimatul, ipotetic, poate

pretinde doar la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, în condițiile art. 61

alin. (1) din Legea nr. 1544/1993, în vederea includerii perioadei de activitate din

cadrul Izolatorului de detenție provizorie, pentru perioada 15 mai 1998 – 25 mai

1992, în cazul în care se confirmă că perioada dată urmează a fi calculată în

vechimea în muncă cu avantaje de (2:1) conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994, și nicidecum nu poate pretinde la valorificarea vechimii în

muncă din perioada 14 decembrie 2017 – 20 mai 2020, realizate după stabilirea

pensiei.

5

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 09 februarie

2022 și decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a hotărârii instanței de fond și deciziei în apel cu emiterea unei noi decizii,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Completul de judecată, al Curții Supreme de Justiție, în exercitarea rolului său

de instanță supremă, al cărui rol este de a verifica legalitate și temeinicia deciziei

instanței de apel reține că, la caz, instanța de apel a dat o interpretare eronată

probelor administrate în cauză.

Materialele cauzei atestă că, în conformitate cu certificatul nr. 34/17-5114 din

24 noiembrie 2020, emis de către Inspectoratul National de Securitate Publică din

cadrul IGP al MAI în privința lui Paierele Ion, se confirmă faptul că potrivit

informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a

domnului Paierele Ion pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele Organelor Afacerilor Interne nr.1544 din 23 iunie 1993, la data de 20 mai

2020 a constituit 32 (treizeci și doi) ani, 02 (două) luni, 16 (șaisprezece) zile.

Prin cererea din 26 septembrie 2020, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui

Ion Paierele, a solicitat de la CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău calcularea pensiei

luând în considerare avantajele calculate conform certificatului nr. 34/17-5114 din

24 noiembrie 2020.

6

În temeiului răspunsului nr. 1304 din 09 februarie 2021, CTAS sect. Rîșcani

mun. Chișinău a respins cererea de stabilire a pensiei, deoarece reclamantul este

beneficiar de pensie pentru vechimea în muncă din 28 iunie 2014, iar temei legal de

a reexamina pensia cu includerea în stagiul total a perioadei de activitate după

stabilirea pensiei inițiale, nu este.

Nefiind de acord cu decizia emisă, la data de 22 februarie 2021, reclamantul s-

a adresat cu o cerere de dezacord, solicitând anularea refuzului.

În temeiul răspunsului din 12 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale

a comunicat reclamantului că urmează să înlăture neajunsurile, și anume să prezinte

partea motivată a cererii prealabile.

Ca urmare, la 18 martie 2021, Paierele Ion a înaintat o cerere întitulată „Cerere

de dezacord”, în care a invocat că motivul înaintării petiției este calcularea pensiei

cu avantaje, de la momentul eliberării sale din MAI, din anul 2014 și până la

momentul depunerii cererii, în temeiul certificatului eliberat de MAI.

Prin răspunsul din 29 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a

comunicat lui Paierele Ion că cererea prealabilă nu se supune examinării, deoarece

petiționarul nu s-a conformat prevederilor art. 76 alin. (2) din Codul administrativ.

La 07 aprilie 2021, Paierele Ion a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în

favoarea temeiniciei acțiunii, cu admiterea parțială a acesteia. Astfel, prin hotărârea

din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial

acțiunea înaintată de Paierele Ion; s-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale (oficiul teritorial Rîșcani) privind refuzul în recalcularea pensiei

nr. 1304 din 09 februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii prealabile a Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021; s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i

recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru vechime în muncă,

cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare vechimea în muncă

de 32 ani 02 luni și 16 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114 eliberat de

Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul General al

Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 03 februarie 2020; în rest, pretențiile din

cererea de chemare în judecată, au fost respinse ca neîntemeiate. Hotărârea

respectivă a fost menținută prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or prin aceasta s-a menținut

hotărârea primei instanțe, care este contradictorie și parțial neîntemeiată, în

rezultatul aprecierii eronate a probelor prezentate.

Astfel, obiectul controlului judecătoresc în prezentul litigiu, îl constituie

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Rîșcani) privind

refuzul în recalcularea pensiei nr. 1304 din 09 februarie 2021, în conformitate cu

certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, eliberat de către IGP MAI al

RM, precum și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12

martie 2021 pe marginea cererii prealabile.

7

Conform art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544 din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este

stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții

deosebite – în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de

legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544 din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie

după eliberarea din serviciu.

Conform art. 48 din Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23

iunie 1993, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, în modul stabilit de Guvern. Conform prevederilor art. 13 lit. a) din Legea

1544-XII din 23 iunie 1993, militarii care au satisfăcut serviciul prin contract,

dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au persoanele din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, care până la data de 01 iulie 2019 au o

vechime în serviciu de cel puțin 24 ani 6 luni.

Conform art. 14 lit. a) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993, mărimea

pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: pentru

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii

publici cu statul special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri care au o vechime în serviciu stabilită la art.

13 lit. a) 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de

vîrstă sau din motive de boală - 55 % din suma soldei; pentru fiecare an complet

de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art. 13 lit. a) - 3 % din sumele

respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 % din aceste sume.

Articolul 6 din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul

penitenciar (abrogată la 16 mai 2018 prin Legea Republicii Moldova nr. 300 din

21 decembrie 2017) enumeră instituțiile penitenciare.

Conform prevederilor pct. 8 al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

8

penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Conform art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036-

XIII din 17 decembrie 1996, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: a) o

zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală

și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de

serviciu.

Respectiv, sub incidența prevederilor prevăzute de pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78, cad instituțiile care au menirea deținerii persoanelor reținute sau

arestate.

Potrivit materialelor cauzei, în perioada cuprinsă între 15 mai 1998 și 05 iunie

2002, reclamantul Ion Paierele a deținut o funcție în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie, iar acest fapt denotă că aceasta perioadă urmează a fi luată în calculul

vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, și anume, două

luni vechime de muncă pentru o lună de serviciu. Or, izolatorul de detenție

provizorie, este o instituție cu menirea deținerii persoanelor reținute sau arestate și

care face parte din categoria instituțiilor penitenciare prevăzute la art. 6 alin. (2) al

Legii nr. 1036/ 1996 și, respectiv, urmează a fi raportată la prevederile pct. 8 al HG

nr. 78/1994.

În așa mod, Completul de judecată reține ca fiind corectă concluzia instanțelor

inferioare asupra netemeiniciei și ilegalității deciziei organului de asigurări sociale

privind refuzul recalculării pensiei în conformitate cu Legea RM nr.1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în privința lui Ion Paierele.

Totuși, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanțele inferioare au

apreciat eronat conținutul certificatului nr. 34/17-5114, emis de IGP, conform căruia

intimatului i s-a calculat termenul total de activitate în IGP de 32 ani 02 luni 16 zile

(f.d 11). Or, în această perioadă a fost inclusă și perioada de activitate a lui Ion

Paierele de la 14 decembrie 2017 până la 20 mai 2020, perioadă în care ultimul a

activat după ce s-a eliberat din funcție și a abținut dreptul la pensie.

Astfel, pe de o parte prima instanță a respins capătul de cerere privind

indexarea pensiei de la momentul pensionării și până la pronunțarea hotărârii, iar

pe de altă parte a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele

pensia neachitată pentru vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut

loc, luând în considerare vechimea în muncă de 32 ani 02 luni și 16 zile conform

Certificatului nr. 34/17-5114 eliberat de Inspectoratul național de securitate

publică din cadrul Inspectoratul General al Poliției la 24 noiembrie 2020, în această

perioadă fiind inclusă și perioada de la 14 decembrie 2017 până la 20 mai 2020, ce

constituie activitate realizată după data de 28 iunie 2014 – dată când intimatul a

obținut dreptul la pensie.

Conform art. 61 din Legea nr. 1544, recalcularea pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

9

interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Astfel, reieșind din prevederile alin. (1) al art. 61 din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, legislatorul a prevăzut expres posibilitatea recalculării pensiei în

cazul în care apar circumstanțe noi, care duc la majorarea acesteia, stabilind doar

că recalculul se va face pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de

la data de punerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare

a prezentei legi.

Respectiv, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora

în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul

documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare, iar dacă

pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data de punerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Prin decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021 a Curții

Constituționale privind excepția de neconstituționalitate și privind controlul de

constituționalitate a alin. (1) al art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, cu privire la pretinsul tratament diferențiat contestat, Curtea a reținut

că condițiile diferite privind exercițiul dreptului la recalcularea pensiei aplicat față

de persoanele care s-au pensionat și care s-au reangajat ulterior într-o funcție

militară sau publică cu statut special au la bază argumentul potrivit căruia

persoanele obțin, în tot acest timp, atât pensia, cât și salariul în baza raporturilor de

muncă.

Mai mult, Curtea a observat că dreptul la recalcularea pensiei reclamă nu doar

faptul ca persoana să fi acumulat 25 de ani de vechime în muncă, ci și să fi împlinit

vârsta limită de aflare în serviciu, iar printr-o decizie a angajatorului să i se fi

prelungit termenul de aflare în serviciu [articolele 2 alin. (2) și 13 lit. a) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993]. De altfel, dacă nu are împlinită vârsta limită de aflare

în serviciu, însă a atins vechimea în muncă de la articolul 13 lit. a) din Lege,

persoanei îi este recunoscut doar dreptul la majorarea cotei procentuale de

calculare a pensiei [articolele 2 alin. (2) și 14 lit. a) din Lege], fără a beneficia de

dreptul la recalcularea pensiei, întrucât pensia se obține doar la încetarea

raporturilor de serviciu.

Așadar, Curtea a observat că prima categorie (i.e. persoanele pensionate în

baza vechimii în muncă, angajate ulterior pensionării într-o funcție publică cu

statut special) obține atât pensia, cât și salariul, pe când cea de-a doua (i.e.

persoanele care continuă să activeze într-o funcție publică cu statut special la

atingerea vechimii în muncă) obține doar salariul, fără a obține și pensia.

10

Totodată, Curtea a avut în vedere și faptul că dreptul la pensie nu se stabilește

în mod automat, ci pe baza cererii titularului [articolul 49 alin. (1) din Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993]. Astfel, exercițiul dreptului la pensie ține de titular, care

decide când și în ce condiții să obțină pensia. Așadar, de vreme ce titularii sunt cei

care decid cu privire la condițiile de pensionare, Curtea a reținut că aceștia trebuie

să-și asume consecințele acestor decizii. De altfel, persoanele pot să prevadă

efectele acestor decizii (i.e. anumite inconveniente financiare legate de cuantumul

pensiei calculate). Mai mult, imposibilitatea recalculării pensiei speciale poate fi

prevăzută de subiectele legii, la nevoie, cu ajutorul unor profesioniști ai dreptului.

Așadar, Curtea nu a reținut argumentele din sesizări privind existența unei

ingerințe în articolul 16 din Constituție. Criteriul continuării neîntrerupte a

raporturilor de serviciu după atingerea plafonului de vârstă face ca categoriile în

discuție să nu se afle în situații comparabile.

Instanța de recurs apreciază critic mențiunea din certificatul nr. 34/17-5114

eliberat intimatului de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul

Inspectoratul General al Poliției la 24 noiembrie 2020, cu privire la faptul că acesta

„a îndeplinit serviciul neîntrerupt”, or potrivit perioadelor specificate în certificat

este evidentă pauza între 27 iunie 2014 și 14 decembrie 2017. Astfel, Completul

de judecată consideră că urmează a fi exclusă din perioada vechimii în muncă

calculată prin certificatul menționat a perioadei de activitate de la 14 decembrie

2017 până la 20 mai 2020, ce constituie activitate realizată după data de 28 iunie

2014 – dată când intimatul a obținut dreptul la pensie, fiind obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i

recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru vechime în

muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare vechimea în

muncă de 29 ani 09 luni și 10 zile (perioada de la 14 decembrie 2017 până la 20

mai 2020 constituind 2 ani 5 luni și 6 zile).

Cu referire la argumentul recurentei în privința nulității Ordinului MAI nr. 96

din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționări publici cu statut special și militar din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, adoptat în scopul aplicării corecte a

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că legalitatea acestuia nu a fost contestată,

respectiv actul administrativ produce efecte juridice.

Corespunzător, instanța de recurs va admite recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, va casa hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, din 09 februarie 2022 și decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și va emite o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 09

februarie 2022 și decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

11

depusă de Ion Paierele către Casa Națională de Asigurări Socialecu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, și se emite o nouă decizie prin care:

Se admite parțial acțiunea înaintată de Paierele Ion.

Se anulează ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Rîșcani) privind refuzul în recalcularea pensiei nr. 1304 din 09 februarie

2021 și răspunsul pe marginea cererii prealabile a Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021.

Se obligă Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată

pentru vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în

considerare vechimea în muncă de 29 ani 09 luni și 10 zile conform Certificatului

nr. 34/17-5114 eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul

Inspectoratul General al Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 03 februarie

2020.

În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată, se resping ca

neîntemeiate.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12