3rh-24/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-24/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Paierele
către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție
(Dosarul nr. 3rh-24/24
NR. PIGD 2-21052158-01-3rh-05122024)
Cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul art. 449 alin. b) din Codul
de procedură civilă.
Curtea de Apel Chișinău – jud. Gh. Mîra, I. Dutca, Gr. Dașchevici
Curtea Supremă de Justiție – jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, I. Malanciuc
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de de Casa Națională
de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 aprilie 2021, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Ion Paierele, s-a
adresat cu cerere de chemare în judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale
prin care a solicitat a considera nelegitim răspunsul CNAS, prin care s-a refuzat
calcularea pensiei cet. Paierele Ion cu avantajele prevăzute de actele normative
nominalizate și în conformitate cu certificatul 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020,
eliberat de către IGP MAI al RM, prin care acestuia i-au fost calculată vechimea în
muncă de 32 ani, 02 luni, 16 zile; a obliga CNAS să-i calculeze pensia cet. Paierele
Ion în conformitate cu certificatul nr. 34/17-5114 eliberat de către IGP MAI al RM,
conform căruia i s-a calculat termenul total de activitate în IGP de 32 ani, 02 luni,
16 zile; a obliga CNAS să indexaeze pensia cet. Paierele Ion de la momentul
pensionării și până azi, cu achitarea tuturor sumelor bănești, precum și a
compensațiilor și contribuțiilor.
Prin hotărârea din 9 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost admisă parțial acțiunea înaintată de Paierele Ion; s-a anulat ca ilegală Decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Rîșcani) privind refuzul în
recalcularea pensiei nr. 1304 din 9 februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii
prealabile a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021;
s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil
prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru
vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare
vechimea în muncă de 32 ani 02 luni și 16 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114
eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul
General al Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 3 februarie 2020; în rest,
pretențiile din cererea de chemare în judecată, au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea
din 9 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 18 decembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi decizii.
1
Prin decizia din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat integral decizia din 12
septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Paierele
către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, și s-a emis o nouă decizie prin care: S-a admis parțial acțiunea înaintată
de Paierele Ion. S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale
(oficiul teritorial Râșcani) privind refuzul în recalcularea pensiei nr. 1304 din 09
februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii prealabile a Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze
și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru vechime în muncă, cu
indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare vechimea în muncă de
29 ani 09 luni și 10 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114 eliberat de
Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul General al
Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 3 februarie 2020. În rest, pretențiile din
cererea de chemare în judecată, s-au respins ca neîntemeiate.
La 5 decembrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
revizuire împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care
a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 15 mai 2024 în partea
ce ține de stabilirea vechimii în muncă a intimatului de 29 ani 09 luni și 10 zile care
urmează a fi luată în considerare la recalcularea și achitarea pensiei intimatului, cu
revizuirea și indicarea corectă a vechimii în muncă a intimatului.
În susținerea cererii de revizuire a indicat că, concluzia instanței de recurs a
fost axată pe înscrisurile probatorii administrate la materialele cauzei, și anume
certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, emis de către Inspectoratul
Național de Securitate Publică din cadrul IGP al MAI, în care este reflectată
vechimea în muncă totală a intimatului pentru perioada activității până la data
stabilirii pensiei din 28.06.2024 cât și a perioadei de activitate după reangajare în
serviciu din 14.12.2017-20.05.2020 – vechime în muncă care nu urmează a fi luată
în calcul la recalcularea pensiei conform legislației în vigoare și aprecierea instanței
în prezenta decizie. Revizuentul a opinat că, în cadrul executării actului judecătoresc
definitiv și irevocabil au fost constatate divergențe de ordin de calcul admise de
Inspectoratul Național de Securitate Publică la eliberarea certificatului nr. 34/17-
5114 din 24 noiembrie 2020, fapt pentru care s-a solicitat instituției publice să
verifice suplimentar datele reflectate în certificatul nominalizat conform dosarului
personal al acestuia, întru evitarea cheltuielilor nejustificate din bugetul asigurărilor
sociale de stat.
În acest context, a comunicat revizuentul că, prin Certificatul nr. 34/17-7063
din 8 octombrie 2024 a fost considerat nul și certificatul nr. 34/17-5114 din 24
noiembrie 2020. Totodată, potrivit datelor din certificatul nr. 34/17-7063 din 8
octombrie 2024, vechimea totală în muncă a intimatului, inclusiv calculată cu
înlesniri, este de 28 ani 01 luni și 26 zile, respectiv vechimea în muncă a intimatului
până la data de 27 iunie 2014 este de 25 ani 08 luni și 06 zile. Or, executarea actului
2
judecătoresc definitiv și irevocabil fără revizuirea corectă a vechimii în muncă a
intimatului, CNAS necuvenit urmează să majoreze pensia intimatului cu
aproximativ 12%, care ulterior actualizată prin indexare pentru fiecare an, v-a
prejudicia considerabil bugetul asigurărilor sociale de stat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ statuează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale
tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta
dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.”
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează:
„ (1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție:
a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate
circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale
pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile
declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă
care poartă un caracter exhaustiv.
Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie
invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate
circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate
în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.
Din conținutul cererii de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev rezultă că
revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care
se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este
important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat
obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe
concludente.
3
Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării
hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a
avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării
hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.
Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie
fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești
rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul
că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când
sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
La caz, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că decizia a cărei
revizuire se solicită, conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost
fundamentată pe înscrisurile probatorii administrate la materialele cauzei, și anume
certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, emis de către Inspectoratul
Național de Securitate Publică din cadrul IGP al MAI, în care este reflectată
vechimea în muncă totală a intimatului pentru perioada activității până la data
stabilirii pensiei din 28.06.2024 cât și a perioadei de activitate după reangajare în
serviciu din 14.12.2017-20.05.2020, care, prin Certificatul nr. 34/17-7063 din 08
octombrie 2024 a fost considerat nul. Totodată, potrivit datelor din certificatul nr.
34/17-7063 din 8 octombrie 2024, vechimea totală în muncă a intimatului, inclusiv
calculată cu înlesniri, este de 28 ani 01 luni și 26 zile, respectiv vechimea în muncă
a intimatului până la data de 27 iunie 2014 este de 25 ani 08 luni și 06 zile.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
circumstanțele invocate de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu pot servi
drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează
în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat
indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția adoptată de instanța
de recurs.
Circumstanțele invocate pot fi eventual analizate prin prisma prevederilor
art.143-144 Cod administrativ, însă nu servi ca temei pentru revizuirea unui act
judiciar irevocabil.
De altfel, instanța de revizuire relevă că revizuirea este o cale de atac de
retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a
hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără
motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar
competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă
examinare.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
4
raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești
dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în
discuție (cazul Brumărescu contra României).
Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii
doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Prin urmare, Completul de judecată relevă că admiterea cererii de revizuire
depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 15 mai 2024
a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca
principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale
Omului.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau
o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție
(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest
principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei.
În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul
existenței unor „defecte fundamentale”; ale hotărârii, iar raportat la speța de față,
revizuirea deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, Completul de
judecată nu a identificat nici o circumstanță substanțială și imperativă de natură să
justifice redeschiderea procesului.
Astfel, reieșind din considerentele menționate și având în vedere că cererea de
revizuire a deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție depusă de Ivan
Gheorghiev nu corespunde rigorilor art. 449 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
respingere a acesteia ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu 195 și art. 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1)
lit. a) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Casa Națională de
Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
5