3rh-24/24 — contestarea actului administrativ

La 8 aprilie 2021, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Ion Paierele, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale prin care a solicitat a considera nelegitim răspunsul CNAS, prin care s-a refuzat calcularea pensiei cet. Paierele Ion cu avantajele prevăzute de actele normative nominalizate și în conformitate cu certificatul 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, eliberat de către IGP MAI al RM, prin care acestuia i-au fost calculată vechimea în muncă de 32 ani, 02 luni, 16 zile; a obliga CNAS să-i calculeze pensia cet. Paierele Ion în conformitate cu certificatul nr. 34/17-5114 eliberat de către IGP MAI al RM, conform căruia i s-a calculat termenul total de activitate în IGP de 32 ani, 02 luni, 16 zile; a obliga CNAS să indexaeze pensia cet. Paierele Ion de la momentul pensionării și până azi, cu achitarea tuturor sumelor bănești, precum și a compensațiilor și contribuțiilor.

Prin hotărârea din 9 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Paierele Ion; s-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Rîșcani) privind refuzul în recalcularea pensiei nr. 1304 din 9 februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii prealabile a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021; s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare vechimea în muncă de 32 ani 02 luni și 16 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114 eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul General al Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 3 februarie 2020; în rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 9 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 18 decembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii. 1

Prin decizia din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat integral decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Paierele către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și s-a emis o nouă decizie prin care: S-a admis parțial acțiunea înaintată de Paierele Ion. S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Râșcani) privind refuzul în recalcularea pensiei nr. 1304 din 09 februarie 2021 și răspunsul pe marginea cererii prealabile a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-423/21 din 12 martie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Ion Paierele pensia neachitată pentru vechime în muncă, cu indexările și majorările ce au avut loc, luând în considerare vechimea în muncă de 29 ani 09 luni și 10 zile conform Certificatului nr. 34/17-5114 eliberat de Inspectoratul național de securitate publică din cadrul Inspectoratul General al Poliției la 24 noiembrie 2020, începând cu 3 februarie 2020. În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată, s-au respins ca neîntemeiate.

La 5 decembrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 15 mai 2024 în partea ce ține de stabilirea vechimii în muncă a intimatului de 29 ani 09 luni și 10 zile care urmează a fi luată în considerare la recalcularea și achitarea pensiei intimatului, cu revizuirea și indicarea corectă a vechimii în muncă a intimatului.

În susținerea cererii de revizuire a indicat că, concluzia instanței de recurs a fost axată pe înscrisurile probatorii administrate la materialele cauzei, și anume certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, emis de către Inspectoratul Național de Securitate Publică din cadrul IGP al MAI, în care este reflectată vechimea în muncă totală a intimatului pentru perioada activității până la data stabilirii pensiei din 28.06.2024 cât și a perioadei de activitate după reangajare în serviciu din 14.12.2017-20.05.2020 – vechime în muncă care nu urmează a fi luată în calcul la recalcularea pensiei conform legislației în vigoare și aprecierea instanței în prezenta decizie. Revizuentul a opinat că, în cadrul executării actului judecătoresc definitiv și irevocabil au fost constatate divergențe de ordin de calcul admise de Inspectoratul Național de Securitate Publică la eliberarea certificatului nr. 34/17- 5114 din 24 noiembrie 2020, fapt pentru care s-a solicitat instituției publice să verifice suplimentar datele reflectate în certificatul nominalizat conform dosarului personal al acestuia, întru evitarea cheltuielilor nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

În acest context, a comunicat revizuentul că, prin Certificatul nr. 34/17-7063 din 8 octombrie 2024 a fost considerat nul și certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020. Totodată, potrivit datelor din certificatul nr. 34/17-7063 din 8 octombrie 2024, vechimea totală în muncă a intimatului, inclusiv calculată cu înlesniri, este de 28 ani 01 luni și 26 zile, respectiv vechimea în muncă a intimatului până la data de 27 iunie 2014 este de 25 ani 08 luni și 06 zile. Or, executarea actului 2 judecătoresc definitiv și irevocabil fără revizuirea corectă a vechimii în muncă a intimatului, CNAS necuvenit urmează să majoreze pensia intimatului cu aproximativ 12%, care ulterior actualizată prin indexare pentru fiecare an, v-a prejudicia considerabil bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că: „Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă reglementează că: „ Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează: „ (1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev rezultă că revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. 3

Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

La caz, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că decizia a cărei revizuire se solicită, conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost fundamentată pe înscrisurile probatorii administrate la materialele cauzei, și anume certificatul nr. 34/17-5114 din 24 noiembrie 2020, emis de către Inspectoratul Național de Securitate Publică din cadrul IGP al MAI, în care este reflectată vechimea în muncă totală a intimatului pentru perioada activității până la data stabilirii pensiei din 28.06.2024 cât și a perioadei de activitate după reangajare în serviciu din 14.12.2017-20.05.2020, care, prin Certificatul nr. 34/17-7063 din 08 octombrie 2024 a fost considerat nul. Totodată, potrivit datelor din certificatul nr. 34/17-7063 din 8 octombrie 2024, vechimea totală în muncă a intimatului, inclusiv calculată cu înlesniri, este de 28 ani 01 luni și 26 zile, respectiv vechimea în muncă a intimatului până la data de 27 iunie 2014 este de 25 ani 08 luni și 06 zile.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, circumstanțele invocate de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția adoptată de instanța de recurs.

Circumstanțele invocate pot fi eventual analizate prin prisma prevederilor art.143-144 Cod administrativ, însă nu servi ca temei pentru revizuirea unui act judiciar irevocabil.

De altfel, instanța de revizuire relevă că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității 4 raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Prin urmare, Completul de judecată relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul existenței unor „defecte fundamentale”; ale hotărârii, iar raportat la speța de față, revizuirea deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată nu a identificat nici o circumstanță substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului.

Astfel, reieșind din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire a deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție depusă de Ivan Gheorghiev nu corespunde rigorilor art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de respingere a acesteia ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 și art. 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5