3ra-908/24 — contestarea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-908/24 — contestarea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Andrei Buzilov împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind contestarea actelor administrative și obligarea recalculării
pensiei.
împotriva deciziei din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-908/24
NR. PIGD 2-21150413-01-3ra-19112024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 octombrie 2021, avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Andrei
Buzilov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire la declararea ilegală a actului administrativ -
răspunsului CNAS din 16 septembrie 2021, nr. B-1619/21, prin care s-a
refuzat în satisfacerea cererii lui Andrei Buzilov, privind calcularea pensiei
cu avantaje conform Certificatului IGP al MAI RM nr. 34/19-2529 din 1
iunie 2021, ce indică la avantajele - coeficientul de 2 zile pentru una zi de
lucru în cadrul IGP al MAI RM, în total 25 ani 4 luni de 17 zile, obligarea
CNAS să emită actul administrativ favorabil cet. Andrei Buzilov, privind
calcularea pensiei, conform actelor IGP al MAI RM, certificatul IGP al MAI
RM nr. 34/19- 2529 din 1 iunie 2021, ce indică la calculul vechimii în muncă
de 25 ani 4 luni 17 zile.
În motivarea acțiunii a indicat că, a fost angajat al organelor afacerilor
interne al IGP MAI RM, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI IGP fiind
inclusiv angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP MAI RM. Până
la reforma MAI RM, din anul 2013, angajator direct era Ministerul
Afacerilor Interne RM, iar după reforma din 2013 - angajați al IGP al MAI
RM.
Consideră că activând în funcția nominalizată, adică paza și escortarea
persoanelor deținute, arestate penal fie contravențional, precum și cele
condamnate, în cumul, precum și corelativ cu Instituții cu cele de tip
penitenciar, nu se iau în considerare actele normative, ce-i apără drepturile
sale în cadrul activității în organele afacerilor interne, ce la rândul său
influențează și la eliberarea din serviciul MAI RM, la recalcularea eficientă
al vechimii în muncă, ce influențează și poate influența și asupra pensiei
achitate și cuantumului acesteia. Nu se i-au în considerare dispozițiile
Hotărârii Guvernului RM nr. 78 din 21.02.1994, art. 33 alin. (2) al Legii RM
Cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996a., în
vigoare până la 21 martie 2008.
Susține că, CNAS urma și urmează să-i calculeze pensia cu avantajele
vechimii în muncă cu avantaje calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului
1
de Detenție Provizorie, pentru perioada de activitate în el, din considerentele
că pe perioada efectuării serviciului în organele afacerilor interne și anume
în subdiviziunile menționate, dânsul a fost supus riscului sănătății și vieții
având contact direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase.
Notează că, în conformitate cu prevederile punctului 8 lit. d) al
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși, bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.
1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008), vechimea
în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar
se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții
penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor
psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.
Din esența normelor de drept enunțate rezultă că pentru calcularea vechimii
în munca cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească
două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o
subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994
și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire
penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Subliniază că, colaboratorii care efectuează serviciul de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului. Penitenciarele de tip închis,
izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici sunt entități care cad sub incidența reglementărilor din pct.
8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Menționeze că, în speță obiectul în cauză vizează obligarea autorității
publice de a emite actul administrativ solicitat, în vederea valorificării unui
drept imprescriptibil recunoscut prin Lege, și anume un drept fundamental
2
cum în acest caz este dreptul la pensie. Conform art. 10 alin. (3) din Legea
privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie
1998, odată ce dreptul la pensie este imprescriptibil, atât cât persistă acest
drept, titularul are posibilitatea de a iniția acțiune imprescriptibilă în vederea
ajustării avantajelor ce rezultă din acest drept la normele de drept în vigoare
și la situația actuală. Caracterul imprescriptibil al dreptului la recalcularea
vechimii în muncă se relevă prin aceea că acesta este un drept personal, astfel
exercițiul său nu poate fi limitat în timp și nu este susceptibil de a fi pierdut
prin ne uz. Astfel, solicită ca CNAS să efectueze recalcularea pensiei luând
în considerare vechimea în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două
luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada activării sale în
Izolatorul de Detenție Provizorie, conform certificatului ce a fost anterior
prezentat la CTAS.
Susține că, obținând actele eliberate la pensionare de la IGP al MAI
RM, inclusiv Certificatul nr. 34/19- 2529 din 1 iunie 2021, a adresat o cerere
către CTAS Comrat, solicitând să-i fie calculate pensia cu avantajele
indicate, cu coeficientul de 2 zile pentru una zi de lucru în cadrul IGP al MAI
RM, în total 25 ani 4 luni de 17 zile. La data de 9 iulie 2021, a primit refuzul
de la CTAS Comrat. Refuzul menționat l-a contestat cu cerere prealabilă la
CNAS, cererea prealabilă fiind respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea în contenciosul administrativ depusă de avocatul
Dorian Pîcălău în interesele reclamantului Andrei Buzilov. S-a anulat
Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Comrat)
nr.12/2021/15705 din 7 aprilie 2021 și Decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr.B-1619/21 din 16 septembrie 2021 emise pe marginea cererii
prealabile, ca ilegale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
emită actul administrativ individual favorabil prin care să recalculeze și să-i
achite pensia reclamantului Andrei Buzilov, cu includerea în ea a avantajelor
a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu conform certificatului
nr.34/19-2529 eliberat de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia la 1 iunie 2021
ce indică vechimea în muncă a reclamantului Andrei Buzilov de 25 ani 04
luni 17 zile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 decembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 4 iulie 2024 a depus cerere de
apel motivară, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a respins. S-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 noiembrie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a notat că, obiectul
acțiunii ține de drepturile persoanei la stabilirea pensiei, drepturi ce fac parte
din categoria drepturilor sociale.
De asemenea a reținut prevederile art. 47 din Constituția Republicii
Moldova, art. 2 alin. (1), art. 13 lit. a), art.14 lit. a), art.18 lit. c) din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General
de Carabinieri nr.1544 din 23.06.1993 (în vigoare la data apariție dreptului
de pensionare), art. 48, art.49 alin. (3) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
nr.1544 din 23.06.1993, pct. 7 lit. g) din hotărârea Guvernului nr.78 din
21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și
plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul
sistemului administrației penitenciare.
A subliniat că, potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul
Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Andrei Buzilov, pentru stabilirea
pensiei în conformitate cu art.13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993, la data de 12.03.2021 constituie:
25 (douăzeci și cinci) ani, 04 (patru) luni și17 (șaptesprezece) zile.
Instanța de apel a reiterat că, conform pct. 8 lit. d) Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21.02.1994 și a subliniat că, din esența acestei normei
de drept rezultă, că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile
solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în
pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și să-și exercite serviciul
nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici.
A menționat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire
penală (izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile
care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului
nr. 78 din 21.02.1994.
4
Curtea de Apel Chișinău a statuat că, Andrei Buzilov întrunește
condițiile legale ca să beneficieze de calcularea pensiei urmare a calculării
vechimii în muncă cu avantaje pentru perioadele de referință, în sensul
solicitărilor formulate de către reclamantul/intimat. Iar în acest sens a
menționat, că concluzia dată derivă și din Avizul consultativ al Plenului
Curții Supreme de Justiție din 29.09.2014, care statuează expres că,
penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub incidența
reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.
Mai mult ca atât, a indicat că, potrivit ordinului nr. 96 din 20.03.2018,
Ministerul Afacerilor Interne a ordonat: acordarea înlesnirilor două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul
subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și
militarilor din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele
de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), care urmează a fi luate
în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în
conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr. 1544 din 23.06.1993. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile
prevăzute la pct. l al prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pensiei pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care
și-au îndeplinit serviciul în cadrul Serviciilor de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare
de detenție provizorie), se va realiza la cererea acestora, de către autoritățile
și instituțiile din subordine prin intermediul subdiviziunilor de resurse
umane, conform competenței, care va fi determinată după ultimul loc de
muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții
în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către
subdiviziunile, autoritățile administrative au instituțiile din subordinea MAI,
sau au devenit succesorul de drepturi și obligații sau au preluat competențele
subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
A indicat că, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din
21.02.1994 și ordinului MAI nr. 96 din 20.03.2018, este deja determinată de
angajator, care doar urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și,
respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de calculare a pensiei în
privința reclamantului/intimat Andrei Buzilov cu includerea în ea a
avantajelor a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu conform
certificatului nr.34/19-2529 eliberat de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia
5
la 1 iunie 2021 ce indică vechimea în muncă a reclamantului Andrei Buzilov
de 25 ani 04 luni 17 zile.
Subsecvent Completul judiciar a notat că, ordinul MAI nr. 96 din
20.03.2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea
pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ normativ
valabil, care produce efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat
corespunzător.
A notat că, prima instanță întemeiat a anulat Decizia Casei Naționale
de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Comrat) nr.12/2021/15705 din 7
aprilie 2021 și Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-1619/21
din 16 septembrie 2021 emise pe marginea cererii prealabile, ca ilegale și a
obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
individual favorabil prin care să recalculeze și să-i achite pensia
reclamantului Andrei Buzilov, cu includerea în ea a avantajelor a două luni
vechime în muncă pentru o lună în serviciu conform certificatului nr.34/19-
2529 eliberat de Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia la 1 iunie 2021 ce indică
vechimea în muncă a reclamantului Andrei Buzilov de 25 ani 04 luni 17 zile.
A concluzionat instanța de apel că, argumentele expuse de către Casa
Națională de Asigurări Sociale în cererea de apel sunt lipsite de substanță
obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate,
a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință
hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 noiembrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei
instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la examinarea
cauzei a emis o decizie pripită nefiind studiate minuțios actele normative în
vigoare, care reglementează obiectul litigiului, precum și aplicarea eronată a
legii materiale aplicabile la caz.
Consideră decizia instanței de apel ca fiind neîntemeiată, ce rezultă
din interpretarea în mod eronată a normei materiale aplicabile la caz și anume
pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
6
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și
sistemului penitenciar, în vigoare până la data de 28 decembrie 2023.
Menționează că, instanța de apel a emis o decizie pripită fapt ce se
datorează lipsei analizării argumentelor invocate de recurentă în cererea de
apel cât și analizării legalității Certificatului nr.34/19-2529 eliberat de
Direcția de Politie a UTA Găgăuzia la 1 iunie 2021, în care se reflectă
vechimea în muncă a intimatului calculată cu înlesnirile de două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu conform Legii nr. 1544/1993,
Ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018, pentru activitatea din cadrul
Izolatorul de detenție provizorie, 4 mai 2018-12 martie 2021.
Apreciază critic și nemotivată soluția instanței de apel care în lipsa
unui suport probatoriu concludent, argumente certe, a obligat Casa Națională
de Asigurări Sociale să stabilească, să-i recalculeze și să-i achite pensia lui
Andrei Buzilov, cu includerea perioadei cu avantaje de două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu pentru activitatea din cadrul Izolatorul de
detenție provizorie, 4 mai 2018-12 martie 2021.
Notează că, certificatul nominalizat este nul din oficiu din motiv că
prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc
prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, până la data de
28 decembrie 2023, în legislația națională nu exista un act normativ care să
prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună
de serviciu colaboratorii Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau
activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.
Indică că, instanța de apel cât și instanța de fond urmau să aprecieze
dacă la calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru perioadele de
activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, urmează a fi aplicat
pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în vigoare până la data de
28 decembrie 2023, în care este prevăzut expres modalitatea acordării
înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în
conformitate cu prevederile Legii nr. 1544/1993.
Subliniază că Certificatul nr. 14/49-3777 din 4 mai 2020 eliberat de
Inspectoratul de politie Strășeni, în partea calculării vechimii în muncă cu
înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, este nul
din oficiu, or, intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară cum era
reglementat în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în vigoare
până la data de 28 decembrie 2023.
De asemenea apreciază critic soluția instanței de apel, indicând că, în
cazul din speță instanța a confundat activitatea colaboratorilor dintr-o
instituție penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu
privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu
privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care garantează
expres acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în cadrul
7
Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Politie care
nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.
320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul
său nu prevedea acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului
de detenție provizorie.
Relevă faptul că reglementările ce se regăsesc în pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în vigoare până la data de 28 decembrie
2023, erau destinate doar colaboratorilor instituțiilor penitenciare.
Comunică că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri
conform pct. 8 lit. d) din HG nr. 78/1994, în vigoare până la data de 28
decembrie 2023, era necesar ca persoana să întrunească condiția că instituția
în care activează sau a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 lit. d) și
asupra căreia se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul
administrației penitenciare în care sunt expres prevăzute înlesnirile
nominalizate.
În acest context, conchide că intimatul nu întrunește condițiile
enumerate, deoarece, a activat în cadrul Izolatorul de detenție provizorie care
nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit. d) al HG nr.
78/1994, în vigoare până la data de 28 decembrie 2023.
Subliniază că, temei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă
luând în considerare datele reflectate în Certificatul nr.34/19-2529 eliberat
de DP a UTA Găgăuzia la 1 iunie 2021, cu referire la calcularea vechimii în
muncă cu înlesniri, nu este.
Suplimentar, atragem atenția că prin Hotărârea Guvernului nr.
494/1997 „Pentru modificare și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”, pct.
8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, a
fost completat cu lit. d), care reglementează dreptul de a calcula două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în
închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la
lucrări de subteran.
În acest sens, relevă faptul că modificările operate în Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art.
33 din Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data
16 mai 2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește
astfel de garanții și pentru colaboratorii MAI sau IGP. Or, temeiul legal de
emitere a actelor normative este expres stabilit în art. 44 al Legii nr. 100/2017
cu privire la actele normative.
8
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 24 martie 2025, avocatul Dorian Pîcălău în
interesele lui Andrei Buzilov a solicitat respingerea cererii de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 30 octombrie 2024 recurentului a
fost notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 98).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 7 noiembrie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că, în cererea de recurs Casa Națională de
Asigurări Sociale nu a indicat în mod expres nici un temei de admisibilitate
a recursului stabilite la art. 2451 din Codul administrativ. Criticile din recurs
se limitează doar la expunerea fondului cauzei, fiind analizate și apreciate de
către instanța de apel.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
10
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,
2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.
Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor
în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea
CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
11