3ra-938/24 — Contestarea actului administrativ

La 14 iunie 2022, avocatul Vladimir Kovali, acționând în interesele reclamantului Nicolae Buznea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: anularea Deciziei CTAS Buiucani cu nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B- 91105/22 din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând cu 24 ianuarie 2009, luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au avut loc.

În motivarea acțiunii, a indicat că Nicolae Buznea a activat în organele afacerilor interne de la 21 octombrie 1991 și până la 23 ianuarie 2009. Pentru activitatea reclamantului în serviciul de escortă și paza a CGP Chișinău, în perioada 16 martie 2004 – 07 februarie 2008, 07 februarie 2008 – 23 ianuarie 2009, angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu avantaje 1:2 conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.78/94, fapt probat prin Confirmarea nr.34/20- 7034-635 din 07 iunie 2022 eliberată de DP Chișinău.

Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Buiucani în vederea recalculării cuantumului pensiei.

Prin Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost respinsă cererea cu privire la recalcularea pensiei.

Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost contestată cu cerere prealabilă la CNAS. Iar prin răspunsul nr.B-1105/22 din 08 iunie 2022 solicitarea a fost respinsă.

La 25 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizi noi.

Prin decizia din 12 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și s-a restituit cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare și achitare a pensiei lui Nicolae Buznea, luând în calcul confirmarea nr.93/2022/37204 din 19.05.2022 eliberată de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a IGP cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 18.04.2021. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 22 noiembrie 2022 s-a menținut. 2

Curtea de Apel a reținut că, în speță, obiectul controlului judecătoresc îl constituie decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Sect. Buiucani nr. 93/2022/37204 din 17.05.2022, privind respingerea cererii lui Buznea Nicolae în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform certificatului nr. 34/7034-625, eliberat de DP mun. Chișinău la 07.06.2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1105/22 din 08.06.2022, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

Totodată, obiect al examinării îl constituie și pretențiile subsecvente ale reclamantului privind obligarea recalculării cuantumului pensiei, începând cu data stabilirii inițiale a acesteia – 24.01.2009, reieșind din vechimea totală de activitate în muncă calculată în baza certificatului eliberat de DP mun. Chișinău mr. 34/20- 7034-625 din 07.06.2022, cu majorările și indexările ulterioare.

Instanța de apel a notat că la momentul înaintării cererii către Casa Națională de Asigurări Sociale, reclamantul Buznea Nicolae beneficia de pensie din data de 23.01.2009 în cuantum de 50% din suma soldei primate înainte de concediere, stabilită de MAI în temeiul Legii nr. 1544 din 23.06.1993, reieșind din calculul vechimii în muncă, ce constituia 20 ani 05 luni 05 zile. Potrivit informațiilor reținute din Certificatul nr. 34/7034-625 din 07.06.2022 eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, vechimea în serviciu în cadrul MAI, la data concedierii (23.01.2009) din funcția de comandant de grupă al Grupei de escortă a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău, cu includerea în ea a avantajelor de 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în total a constituit 25 ani 05 luni și 01 zile (f.d.10).

Instanța de apel a indicat că consideră că prima instanță just a concluzionat despre temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Buznea Nicolae cu achitarea pensiei neachitate, luând în considerație Certificatul nr. 34/7034-625 din 07.06.2022, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

Totodată, reieșind din concluziile instanței de recurs, statuate prin Decizia din 12 iunie 2024, în partea prin care s-a dispus recalcularea pensiei începând cu data stabilirii inițiale a acesteia – 24.01.2009, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă decizie, prin care, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de 18.04.2021, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Buznea Nicolae, a prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și anume, în cazul de față - Certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07.06.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție sect. Buiucani, urmând a fi efectuată recalcularea pentru 3 perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

Instanța de apel a remarcat că, având în vedere că cererea privind recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, au fost prezentate de către Buznea Nicolae la data de 18.04.2022, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de 18.04.2021, adică pentru 12 luni anterioare depunerii actelor suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei prin prisma reglementărilor art.54 Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul admiterii cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze cuantumul pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia.

La caz însă, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei în baza unor acte prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit lui Buznea Nicolae, reflectat în Certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07.06.2022, eliberat de DP mun. Chișinău, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

La 07 decembrie 2024, Buznea Nicolae reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei în partea stabilirii termenului de recalculare a cuantumului pensiei, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 4

Consideră recurenta că, instanța de apel în lipsa unui suport probatoriu concludent și fără argumente certe, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Buznea Nicolae, cu includerea vechimii în muncă cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru activitatea din cadrul Grupei de Escortă a Comisariatului de Poliție, deoarece, certificatul nominalizat este nul din oficiu și nu poate să producă efecte juridice din motiv că prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, până la data de 28.12.2023, în legislația națională nu exista un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu colaboratorilor Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul Batalionului serviciului escortă.

A indicat recurenta că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1048/21 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în vigoare din 28.12.2023, a fost modificat pct. 8 lit. d), astfel, doar după intrarea în vigoare a modificărilor operate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, colaboratorii care au activat sau activează în cadrul Batalionului serviciului escortă pot beneficia de înlesnirile specificate în prezenta normă, fapt pentru care se recomandă intimatului de a se prezenta la organul abilitat în stabilirea, calcularea și achitarea pensiilor (Casa Teritorială de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu) în vederea prezentării unui nou certificat cu privire la vechimea în muncă, eliberat conform legislației în vigoare, în vederea solicitării recalculării pensiei pentru vechime în muncă. 5

Urmare a prezentării noului certificat cu referire la vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale, v-a examina oportunitatea recalculării pensiei în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Buznea Nicolae reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile expuse în decizia contestată sunt neîntemeiate, or, Buznea Nicolae a obținut dreptul de calculare a vechimii în serviciu cu avantaje prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 cu ulterioarele modificări prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1048 din 21.12.2023. Or, dreptul la pensie este imprescriptibil și are calitate unui drept sau a unei acțiuni de a se putea exercita sau invoca oricând, indiferent de perioada de timp care a trecut de la nașterea dreptului.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, a lui Buznea Nicolae și reprezentantului acestuia copia cererilor recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

Prin referința din 18 decembrie 2024, Buznea Nicolae reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale ca nefondată și inadmisibilă.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. 6 (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau 7 procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de 8 o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și recursul depus de Buznea Nicolae reprezentat de avocatul Kovali Vladimir. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9