3ra-938/24 — contestarea actului administrativ

3ra-938/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale și recursului declarat de Buznea Nicolae reprezentat de avocatul

Kovali Vladimir,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-938/24

NR. PIGD 2-22084083-01-3ra-16122024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, O. Cojocaru, A. Braga

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Buznea Nicolae

reprezentat de avocatul Kovali Vladimir,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reclamantului Nicolae Buznea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: anularea Deciziei CTAS Buiucani

cu nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B-

91105/22 din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând

cu 24 ianuarie 2009, luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP

Chișinău cu nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au

avut loc.

afacerilor interne de la 21 octombrie 1991 și până la 23 ianuarie 2009. Pentru

activitatea reclamantului în serviciul de escortă și paza a CGP Chișinău, în perioada

16 martie 2004 – 07 februarie 2008, 07 februarie 2008 – 23 ianuarie 2009,

angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu avantaje 1:2 conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr.78/94, fapt probat prin Confirmarea nr.34/20-

7034-635 din 07 iunie 2022 eliberată de DP Chișinău.

cuantumului pensiei.

respinsă cererea cu privire la recalcularea pensiei.

cu cerere prealabilă la CNAS. Iar prin răspunsul nr.B-1105/22 din 08 iunie 2022

solicitarea a fost respinsă.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a anulat ca ilegală Decizia Casei

1

Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204 din

19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22 din

08 iunie 2022. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea,

începând cu 24 iunie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare

certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu

majorările și indexările ce au avut loc.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani. Iar, la 05 mai 2023 a depus cerere de apel motivată, prin

care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi prin

care acțiunea să fie respinsă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei decizi noi.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 11

iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ

și s-a restituit cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea

din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii

termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o

decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare și achitare a pensiei lui

Nicolae Buznea, luând în calcul confirmarea nr.93/2022/37204 din 19.05.2022

eliberată de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a IGP cu achitarea

diferenței pensiei neachitate, începând cu 18.04.2021. În rest, hotărârea

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 22 noiembrie 2022 s-a menținut.

2

constituie decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Sect.

Buiucani nr. 93/2022/37204 din 17.05.2022, privind respingerea cererii lui Buznea

Nicolae în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform certificatului nr.

34/7034-625, eliberat de DP mun. Chișinău la 07.06.2022 și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1105/22 din 08.06.2022, prin care a fost

respinsă cererea prealabilă.

reclamantului privind obligarea recalculării cuantumului pensiei, începând cu data

stabilirii inițiale a acesteia – 24.01.2009, reieșind din vechimea totală de activitate

în muncă calculată în baza certificatului eliberat de DP mun. Chișinău mr. 34/20-

7034-625 din 07.06.2022, cu majorările și indexările ulterioare.

de Asigurări Sociale, reclamantul Buznea Nicolae beneficia de pensie din data de

23.01.2009 în cuantum de 50% din suma soldei primate înainte de concediere,

stabilită de MAI în temeiul Legii nr. 1544 din 23.06.1993, reieșind din calculul

vechimii în muncă, ce constituia 20 ani 05 luni 05 zile. Potrivit informațiilor

reținute din Certificatul nr. 34/7034-625 din 07.06.2022 eliberat de Direcția de

Poliție a mun. Chișinău, vechimea în serviciu în cadrul MAI, la data concedierii

(23.01.2009) din funcția de comandant de grupă al Grupei de escortă a CPS

Buiucani al CGP mun. Chișinău, cu includerea în ea a avantajelor de 2 luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu în total a constituit 25 ani 05 luni și 01 zile

(f.d.10).

despre temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Buznea

Nicolae cu achitarea pensiei neachitate, luând în considerație Certificatul nr.

34/7034-625 din 07.06.2022, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

din 12 iunie 2024, în partea prin care s-a dispus recalcularea pensiei începând cu

data stabilirii inițiale a acesteia – 24.01.2009, instanța de apel a considerat

neîntemeiată soluția primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă

decizie, prin care, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată

începând cu data de 18.04.2021, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea

nr. 1544 din 23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Buznea Nicolae,

a prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și

anume, în cazul de față - Certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07.06.2022, eliberat

de Inspectoratul de poliție sect. Buiucani, urmând a fi efectuată recalcularea pentru

3

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare.

recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei,

au fost prezentate de către Buznea Nicolae la data de 18.04.2022, achitarea

diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de 18.04.2021,

adică pentru 12 luni anterioare depunerii actelor suplimentare. Or, instanța de fond

eronat a apreciat circumstanțele cauzei prin prisma reglementărilor art.54 Legii nr.

1544 din 23.06.1993 în sensul admiterii cerinței reclamantului privind obligarea

autorității pârâte să recalculeze cuantumul pensiei începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei. Această normă se referă la sumele pensiei neprimite la timp din

vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia.

prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind

stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus

judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.

despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit lui Buznea Nicolae,

reflectat în Certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07.06.2022, eliberat de DP mun.

Chișinău, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a stabilit

vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

Vladimir, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei în partea stabilirii

termenului de recalculare a cuantumului pensiei, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care să fie menținută hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea

detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel a interpretat

eronat normele de drept aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar, în vigoare până la data de

28.12.2023.

concludent și fără argumente certe, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să-i recalculeze și să-i achite lui Buznea Nicolae, cu includerea vechimii în muncă

cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru

activitatea din cadrul Grupei de Escortă a Comisariatului de Poliție, deoarece,

certificatul nominalizat este nul din oficiu și nu poate să producă efecte juridice din

motiv că prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia, depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, până la data de

28.12.2023, în legislația națională nu exista un act normativ care să prevadă

acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

colaboratorilor Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul

Batalionului serviciului escortă.

modificarea Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în vigoare din 28.12.2023,

a fost modificat pct. 8 lit. d), astfel, doar după intrarea în vigoare a modificărilor

operate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, colaboratorii care au

activat sau activează în cadrul Batalionului serviciului escortă pot beneficia de

înlesnirile specificate în prezenta normă, fapt pentru care se recomandă intimatului

de a se prezenta la organul abilitat în stabilirea, calcularea și achitarea pensiilor

(Casa Teritorială de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu) în vederea

prezentării unui nou certificat cu privire la vechimea în muncă, eliberat conform

legislației în vigoare, în vederea solicitării recalculării pensiei pentru vechime în

muncă.

5

Națională de Asigurări Sociale, v-a examina oportunitatea recalculării pensiei în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile

expuse în decizia contestată sunt neîntemeiate, or, Buznea Nicolae a obținut dreptul

de calculare a vechimii în serviciu cu avantaje prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 cu ulterioarele modificări prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1048 din 21.12.2023. Or, dreptul la

pensie este imprescriptibil și are calitate unui drept sau a unei acțiuni de a se putea

exercita sau invoca oricând, indiferent de perioada de timp care a trecut de la

nașterea dreptului.

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

Sociale, a lui Buznea Nicolae și reprezentantului acestuia copia cererilor recurs, cu

înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

avocatul Kovali Vladimir, a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Casa

Națională de Asigurări Sociale ca nefondată și inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

6

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că decizia motivată a fost notificată recurenților la 05 decembrie 2024, iar

recursurile a fost depuse, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

7

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate cu recurs.

recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

8

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

și recursul depus de Buznea Nicolae reprezentat de avocatul Kovali Vladimir.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

9