3ra-877/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-877/23 2-22084083-01-3ra-18082023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici D E C I Z I E 12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 14 iunie 2022, avocatul Vladimir Kovali, acționând în interesele reclamantului Nicolae Buznea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: anularea Deciziei CTAS Buiucani cu nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B- 91105/22 din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând cu 24 ianuarie 2009, luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au avut loc.

În motivarea acțiunii, a indicat că Nicolae Buznea a activat în organele afacerilor interne de la 21 octombrie 1991 și până la 23 ianuarie 2009. Pentru activitatea reclamantului în serviciul de escortă și paza a CGP Chișinău, în perioada 16 martie 2004 – 07 februarie 2008, 07 februarie 2008 – 23 ianuarie 2009, angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu avantaje 1:2 conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.78/94, fapt probat prin Confirmarea nr.34/20-7034-635 din 07 iunie 2022 eliberată de DP Chișinău. Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Buiucani în vederea recalculării cuantumului pensiei. Prin Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost respinsă cererea cu privire la recalcularea pensiei.

1 Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost contestată cu cerere prealabilă la CNAS. Iar prin răspunsul nr.B-1105/22 din 08 iunie 2022 solicitarea a fost respinsă. Prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea, începând cu 24 iunie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

La 12 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Iar, la 05 mai 2023 a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 25 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizi noi.

În motivarea recursului, a invocat că atât hotărârea primei instanțe cât și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate, or, instanțele au interpretat în mod eronat pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

În context, a susținut că instanța de apel a emis o decizie pripită fapt ce se datorează lipsei analizării argumentelor invocate de recurentă în cererea de apel și anume analizării legalității certificatului emis de Inspectoratul național de securitate publică nr.34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 în care se reflectă vechimea în muncă a intimatului calculată cu înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu conform Ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 pentru perioadele de activitate în cadrul Batalionului de patrulare și santinelă, 21 octombrie 1991 – 09 octombrie 1995, 16 martie 2004 – 23 ianuarie 2009. Consideră că certificatul nominalizat este nul din oficiu din motiv că prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, în legislația națională nu există un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul izolatorului de detenție provizorie.

2 Iar, instanța de apel cât și instanța de fond urma să aprecieze dacă la calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru perioadele de activitate în cadrul Batalionului de patrulare și santinelă, urma a fi aplicat pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în care este prevăzut expres modalitatea acordării înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544/1993. La fel, a menționat că certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău este nul, or, intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară cum este reglementat în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Prin urmare, a conchis că în cazul din speță instanța a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care garantează expres acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în cadrul Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului de detenție provizorie.

Cu referire la termenul recursului: În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei motivate a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, în mod electronic, la 13 iulie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 25 iulie 2023, în termen.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului și reprezentantului său copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 19 august 2023, avocatul Vladimir Kovali, în interesele intimatului Nicolae Buznea, a depus referință la recursul declarat, prin care a solicitat declararea acestuia inadmisibil. În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.

3 Verificând decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs și referință, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 14 iunie 2022, Nicolae Buznea fiind reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea Deciziei CTAS Buiucani cu nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând cu 24 ianuarie 2009, luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr. 34/20- 7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au avut loc.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea, a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022 și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea, începând cu 24 iunie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc. Instanța de apel, prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a menținut hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că este întemeiată concluzia instanței de fond privind faptul că reclamantul Nicolae Buznea întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada solicitată. În acest context, a constatat că Nicolae Buznea a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 21 octombrie 1991 – 23 ianuarie 2009. Iar prin Certificatul nr.34/20-7075-3 din 14 aprilie 2022 eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău, vechimea în muncă cu avantaje a lui Nicolae Buznea, la data de 23 ianuarie 2009 - a constituit 25 ani, 05 luni și 01 zi.

Potrivit certificatului menționat, Nicolae Buznea dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, și anume perioada cuprinsă între 16 martie 2004 până la 07 februarie 2008, în care reclamantul a activat în calitate de polițist șofer al grupei de escortă CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău și de la 07 februarie 2008 până la 23 ianuarie 2009, în care a activat în calitate de comandant de grupă a grupei de escortă a CPS Buiucani al 4 CGP mun. Chișinău, care urmează a fi luate în calcul două luni vechime de muncă pentru o lună de serviciu. Completul judiciar a respins alegațiile Casei Naționale de Asigurări Sociale că activitatea reclamantului care a fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994.

Or, potrivit actelor prezentate, Buznea Nicolae a făcut parte din categoria de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie). În concluzie, instanța de apel a apreciat că prima instanță întemeiat a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022, cu obligarea Casei Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea începând cu 24 ianuarie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lui Nicolae Buznea pensia pentru vechime în serviciu, recalculată începând cu data de 24 ianuarie 2009. În decizia sa instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției reclamantului începând cu 24 ianuarie 2009, având ca bază certificatul nr. 34/20- 7034-625 din 07 iunie 2022 eliberat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău și în conformitate cu prevederile legale relevante.

Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și instanța de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita pensia cu înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod corespunzător aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia. Aceste concluzii nu aduc în discuție responsabilitatea Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri începând cu data de 24 ianuarie 2009. Or, conform legislației, suma pensiei calculate și neachitate la timp trebuie acordată pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de trei ani înainte de data solicitării pensiei.

În acest sens, art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede că suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. 5 Instanțele de judecată nu au motivat aspectul menționat, iar aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii.

În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz. În plus, Completul de judecată reține că potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Astfel, conform prevederii legale reținute, recalcularea pensiilor se face pe baza documentelor disponibile la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă reclamantul prezintă ulterior acte suplimentare care ar putea majora pensia, recalcularea se va face pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea acestor acte și nu înainte de data punerii în aplicare a legii relevante.

Totodată, prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ, potrivit căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil. Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă. Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor.

Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă. Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect pentru trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul depunerii cererii. Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite condițiile stabilite la art. 147 alin. (3). În contextul relatat sus, Completul de judecată menționează că existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia.

6 Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel concluzia de a recalcula și încasa pensia intimatului începând cu data de 24 iunie 2009, situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o perioadă de 12 luni. Astfel, este esențial ca instanța să examineze responsabilitatea organului de asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru perioada menționată de reclamant. În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată. În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986). Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care 7 instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile.

Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Se casează integral decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8