3ra-877/23 — contestarea actului administrativ

3ra-877/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-877/23

2-22084083-01-3ra-18082023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 iunie 2022, avocatul Vladimir Kovali, acționând în interesele

reclamantului Nicolae Buznea, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: anularea Deciziei CTAS Buiucani

cu nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B-

91105/22 din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând

cu 24 ianuarie 2009, luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP

Chișinău cu nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au

avut loc.

În motivarea acțiunii, a indicat că Nicolae Buznea a activat în organele

afacerilor interne de la 21 octombrie 1991 și până la 23 ianuarie 2009. Pentru

activitatea reclamantului în serviciul de escortă și paza a CGP Chișinău, în

perioada 16 martie 2004 – 07 februarie 2008, 07 februarie 2008 – 23 ianuarie

2009, angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu avantaje 1:2 conform

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.78/94, fapt probat prin Confirmarea

nr.34/20-7034-635 din 07 iunie 2022 eliberată de DP Chișinău.

Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Buiucani în vederea recalculării

cuantumului pensiei.

Prin Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost

respinsă cererea cu privire la recalcularea pensiei.

1

Decizia CTAS Buiucani nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 a fost contestată

cu cerere prealabilă la CNAS.

Iar prin răspunsul nr.B-1105/22 din 08 iunie 2022 solicitarea a fost respinsă.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale.

S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea, începând cu

24 iunie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul

nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu majorările și

indexările ce au avut loc.

La 12 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani. Iar, la 05 mai 2023 a depus cerere de apel motivată, prin care a

solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi prin care

acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 25 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei decizi noi.

În motivarea recursului, a invocat că atât hotărârea primei instanțe cât și

decizia instanței de apel sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate, or, instanțele

au interpretat în mod eronat pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar.

În context, a susținut că instanța de apel a emis o decizie pripită fapt ce se

datorează lipsei analizării argumentelor invocate de recurentă în cererea de apel și

anume analizării legalității certificatului emis de Inspectoratul național de

securitate publică nr.34/20-7034-625 din 07 iunie 2022 în care se reflectă

vechimea în muncă a intimatului calculată cu înlesnirile de două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu conform Ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018

pentru perioadele de activitate în cadrul Batalionului de patrulare și santinelă, 21

octombrie 1991 – 09 octombrie 1995, 16 martie 2004 – 23 ianuarie 2009.

Consideră că certificatul nominalizat este nul din oficiu din motiv că

prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, în legislația

națională nu există un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerul

Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

2

Iar, instanța de apel cât și instanța de fond urma să aprecieze dacă la

calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru perioadele de activitate în

cadrul Batalionului de patrulare și santinelă, urma a fi aplicat pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994, în care este prevăzut expres modalitatea acordării

înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii nr. 1544/1993.

La fel, a menționat că certificatul nr. 34/20-7034-625 din 07 iunie 2022

eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău este nul, or, intimatul nu a activat

într-o instituție penitenciară cum este reglementat în pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994.

Prin urmare, a conchis că în cazul din speță instanța a confundat activitatea

militarilor dintr-o instituție penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr.

300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr.

1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care

garantează expres acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție

care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.

320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul său

nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

Cu referire la termenul recursului:

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia

deciziei motivate a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, în mod

electronic, la 13 iulie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 25 iulie 2023, în

termen.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului și reprezentantului său

copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

La 19 august 2023, avocatul Vladimir Kovali, în interesele intimatului

Nicolae Buznea, a depus referință la recursul declarat, prin care a solicitat

declararea acestuia inadmisibil.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

3

Verificând decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate în recurs și referință, pe

baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis,

cu casarea integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că la 14 iunie 2022, Nicolae Buznea fiind

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus acțiune împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea Deciziei CTAS Buiucani cu

nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022, anularea răspunsului CNAS cu nr.B-91105/22

din 08 iunie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei

lui Nicolae Buznea cu achitarea pensiei neachitate începând cu 24 ianuarie 2009,

luîndu-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr. 34/20-

7034-625 din 07 iunie 2022 cu majorările și indexările ce au avut loc.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea, a anulat ca ilegală Decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani) nr.93/2022/37204

din 19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-91105/22

din 08 iunie 2022 și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și să-i achite lui Nicolae Buznea,

începând cu 24 iunie 2009, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare

certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu

majorările și indexările ce au avut loc.

Instanța de apel, prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a menținut

hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că este întemeiată

concluzia instanței de fond privind faptul că reclamantul Nicolae Buznea

întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a

calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada solicitată.

În acest context, a constatat că Nicolae Buznea a activat în cadrul organelor

afacerilor interne în perioada 21 octombrie 1991 – 23 ianuarie 2009. Iar prin

Certificatul nr.34/20-7075-3 din 14 aprilie 2022 eliberat de Direcția de Poliție

mun. Chișinău, vechimea în muncă cu avantaje a lui Nicolae Buznea, la data de 23

ianuarie 2009 - a constituit 25 ani, 05 luni și 01 zi. Potrivit certificatului menționat,

Nicolae Buznea dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în calculul

vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, și anume

perioada cuprinsă între 16 martie 2004 până la 07 februarie 2008, în care

reclamantul a activat în calitate de polițist șofer al grupei de escortă CPS Buiucani

al CGP mun. Chișinău și de la 07 februarie 2008 până la 23 ianuarie 2009, în care

a activat în calitate de comandant de grupă a grupei de escortă a CPS Buiucani al

4

CGP mun. Chișinău, care urmează a fi luate în calcul două luni vechime de muncă

pentru o lună de serviciu.

Completul judiciar a respins alegațiile Casei Naționale de Asigurări Sociale că

activitatea reclamantului care a fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la

prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994. Or, potrivit actelor

prezentate, Buznea Nicolae a făcut parte din categoria de colaboratori care

efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate

în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).

În concluzie, instanța de apel a apreciat că prima instanță întemeiat a anulat ca

ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Buiucani)

nr.93/2022/37204 din 19 mai 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.B-91105/22 din 08 iunie 2022, cu obligarea Casei Națională de

Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și

să-i achite lui Nicolae Buznea începând cu 24 ianuarie 2009, pensie pentru

vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/20-7034-625 eliberat de

DP Chișinău la 07 iunie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în motivare.

Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la

obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lui Nicolae Buznea

pensia pentru vechime în serviciu, recalculată începând cu data de 24 ianuarie

2009.

În decizia sa instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției

reclamantului începând cu 24 ianuarie 2009, având ca bază certificatul nr. 34/20-

7034-625 din 07 iunie 2022 eliberat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău

și în conformitate cu prevederile legale relevante.

Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și instanța de

apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita pensia cu înlesniri

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de recurs a

constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod corespunzător aspectul vădit

al responsabilității organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește

pensia.

Aceste concluzii nu aduc în discuție responsabilitatea Casei Naționale de

Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri începând cu data de 24

ianuarie 2009. Or, conform legislației, suma pensiei calculate și neachitate la timp

trebuie acordată pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de trei ani

înainte de data solicitării pensiei.

În acest sens, art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede că suma

pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada

precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care

plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

5

Instanțele de judecată nu au motivat aspectul menționat, iar aceasta poate

ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei motivări clare,

există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a

fost aplicată legea în acest caz.

În plus, Completul de judecată reține că potrivit art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor

acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Astfel, conform prevederii legale reținute, recalcularea pensiilor se face pe

baza documentelor disponibile la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă reclamantul prezintă ulterior acte suplimentare care ar putea

majora pensia, recalcularea se va face pentru perioada precedentă, dar nu pentru

mai mult de 12 luni de la depunerea acestor acte și nu înainte de data punerii în

aplicare a legii relevante.

Totodată, prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ,

potrivit căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în

tot sau în parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit

incontestabil. Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ

individual se face în funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul

desfășurării unei proceduri prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei

cu privire la cererea prealabilă.

Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care

s-a dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații

sociale corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit

incontestabil, se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor.

Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date

eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat

sau din neglijență gravă.

Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect

pentru trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale

corespunzătoare pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă

retragerea se face la cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda

retroactiv prestații sociale se face din momentul depunerii cererii.

Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite

condițiile stabilite la art. 147 alin. (3).

În contextul relatat sus, Completul de judecată menționează că existența unei

norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi

interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește

sau plătește pensia.

6

Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel concluzia de a

recalcula și încasa pensia intimatului începând cu data de 24 iunie 2009, situația

în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o perioadă de

12 luni.

Astfel, este esențial ca instanța să examineze responsabilitatea organului de

asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru perioada menționată de

reclamant.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate anterior,

instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel

este nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța

de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces

echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în

hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de

către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță,

lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

7

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști

dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Buznea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ și se restituie cauza spre rejudecare,

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8