3ra-937/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-937/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale și recursului declarat de Negrescu Vasile reprezentat de avocatul
Găină Valentin,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Negrescu Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-937/24
NR. PIGD2-22120545-01-3ra-16122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, O. Cojocaru, A. Braga
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Negrescu Vasile
reprezentat de avocatul Găină Valentin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 15 august 2022, Negrescu Vasile, reprezentat de avocatul Găină
Valentin, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual de
respingere a solicitării, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele
afacerilor interne în perioada 14 martie 1985 – 15 martie 1998 și 18 februarie 2000
– 19 februarie 2005 (R-027257, carnetul de pensionar nr. 14190).
A relatat că, în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii
în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului
penitenciar, colaboratorilor Centrului National Anticorupție, la calcularea vechimii
în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă înlesniri de
două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de
tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea
și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Prin urmare, din înscrisurile privind calculul vechimii în serviciu pentru
stabilirea pensiei se confirmă că, în perioada 10 iunie 1991 - 21 octombrie 1997 a
activat în funcție de șef al Izolatorului de detenție provizorie S.R.A.I. Telenești a
MAI, iar în perioada 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 a activat în funcție
de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al C.P.S. Telenești.
A relatat reclamantul că, calculul total al vechimii în muncă în organele
afacerilor interne nu i-a fost stabilit corect, urmând a fi majorată vechimea totală
1
pentru fixarea pensiei cu 10 ani 08 luni și 04 zile. Prin urmare, vechimea în serviciu
în organele afacerilor interne pentru fixarea pensiei, inclusiv cu înlesniri, urma să
constituie nu 20 ani 01 luni 05 zile, dar 30 ani 09 luni și 09 zile.
Reclamantul a notat că, deși la momentul ieșirii la pensie, Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii
în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului
penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care a servit temei
pentru calculul vechimii în muncă, era adoptată și întrată în vigoare de 9 ani de
zile, nu i-a fost calculată corect vechimea totală în serviciu și de activitate în
organele afacerilor interne pentru stabilirea pensiei, inclusiv cu avantaje, din vina
angajaților MAI. Or, executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din21
februarie 1994, era obligatorie și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea
agenților statului de a înțelege și interpreta norma legală.
În consecință, nu i-a fost stabilită corect nici pensia, iar ulterior nici sporurile
și indexările cuvenite nu i-au fost stabilite și achitate în conformitate cu prevederile
legale.
Prin urmare, la 18 mai 2022 s-a adresat Oficiului Teritorial Telenești al
CNAS cu cererea de calculare a vechimii în muncă, ținând cont de înlesnirile din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, stabilirea pensiei în mărime de
75%, începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de
activitate în organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care
constituie în total 30 ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la pensie a adausurilor,
sporurilor și indexărilor cuvenite, achitarea diferenței și restanței pensiei,
adaosurilor, sporurilor și indexărilor, ce i se cuvin, începând cu momentul ieșirii la
pensie, în conformitate cu prevederile legale, cu indexarea acestora anuală
ulterioară, prezentarea calculului corectat al vechimii în muncă pentru stabilirea
pensiei în organele afacerilor interne, calculul inițial al pensiei stabilite la
momentul ieșirii la pensie și cel corectat, cît și a adaosurilor, sporurilor și
indexărilor cuvenite începând cu momentul ieșirii la pensie.
Prin scrisoarea din 09 iunie 2022 a Oficiului Teritorial Telenești al CNAS
nr.I-01/09-5, s-a solicitat depunerea setului de documente pentru stabilirea pensiei,
iar la 15 iunie 2022 a depus documentele solicitate, fapt confirmat prin dovada de
recepționare a cererii pentru pensie.
Prin decizia nr. 34/2022/16306 din 11 iulie 2022 Oficiul Teritorial Telenești
i-a respins cererea, invocând că temei pentru recalcularea pensiei nu este.
Prin urmare, la 28 iulie 2022 reclamantul s-a adresat cu cerere către Casa
Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Oficiului
2
Teritorial Telenești nr.34/2022/16306 din 11 iulie 2022 și anularea acesteia ca
neîntemeiată și contrară prevederilor legale.
La 04 august 2022 a fost recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări
Sociale, prin care s-a respins cererea prealabilă, ca fiind neîntemeiată.
A relatat reclamantul că, decizia contestată cât și refuzul CNAS expus prin
scrisoarea nr. N-1580/22 din 01 august 2022 sunt nefondate, ilegale și pasibile de
a fi casate.
A solicitat reclamantul a constata ilegal refuzul CNAS nr.N-l580/22 din 01
august 2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească corect
vechimea în muncă necesară pentru fixarea pensiei, inclusiv prin includerea cu
înlesniri (avantaje), în conformitate cu prevederile p.8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 a perioadelor 10 iunie 1991 – 21 octombrie
1997 (12 ani 08 luni 22 zile), 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 (08 ani 09
luni 27 zile), ce constituie 21 ani 06 luni 19 zile, iar în total 30 ani 09 luni și 09
zile, reieșind din certificatul IP Telenești nr.34/53-1491 din 14 ianuarie 2022,
stabilirea pensiei în mărime de 75%, începând cu momentul ieșirii la pensie,
reieșind din vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne, inclusiv cu
înlesniri (avantaje), care constituie în total 30 ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la
pensie a adaosurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite, începând cu momentul
ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale și achitarea diferenței și
restanța pensiei, adaosurilor, sporurilor și indexărilor, ce i se cuvin, începând cu
momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale, neplătite în
termen din vina organelor care le-au stabilit.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, a fost admisă acțiunea depusă de Negrescu Vasile. S-a anulat ca ilegală
decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale Ooficiul Teritorial Telenești)
nr.34/2022/16306 din 11 iulie 2022, privind respingerea cererii în stabilirea pensiei
și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.N-1580/22 din 01 august
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
favorabil prin care să-i stabilească, să-i calculeze și să-i achite începând cu data
pensionării, lui Vasile Negrescu, pensie pentru vechime în muncă, cu includerea
perioadelor cu avantaje – 10 iunie 1991 – 21 octombrie 1997 și 20 septembrie 2000
– 19 februarie 2005, luând în considerare certificatul nr.34/53-1491 eliberat de IP
Telenești la 14 ianuarie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc. De
asemenea s-a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în
beneficiul lui Vasile Negrescu a sumei de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru
3
asistență juridică. În rest pretențiile reclamantului Negrescu Vasile s-au respins ca
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 12 ianuarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat
cu apel hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin
care acțiunea să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută
hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 27 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu
recurs decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi decizii.
Prin decizia din 05 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 03
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la acțiunea în contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Negrescu
Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată și s-a trimis cauza
spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea
din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii
termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o
decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare și achitare a pensiei lui
Vasile Negrescu, luând în calcul confirmarea nr.34/53-1491 din 14.01.2022
eliberată de Inspectoratul de Poliție Telenești cu achitarea diferenței pensiei
neachitate, începând cu 18.05.2021. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 22 decembrie 2022 s-a menținut.
Curtea de Apel a reținut că, în speță, obiectul controlului judecătoresc îl
constituie decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Telenești
4
nr. 34/2022/16306 din 11.07.2022, privind respingerea cererii lui Negrescu Vasile
în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform certificatului nr. 34/53-
1491, eliberat de IP Telenești la 14.01.2022 și răspunsul Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr. N-1580/22 din 01.08.2022, prin care a fost respinsă cererea
prealabilă.
Totodată, obiect al examinării îl constituie și pretențiile subsecvente ale
reclamantului privind obligarea stabilirii pensiei în mărime de 75%, începând cu
data stabilirii inițiale a acesteia, reieșind din vechimea totală de activitate în muncă
de 30 ani 09 luni și 09 zile, inclusiv cu înlesniri și avantaje, precum și stabilirea
adaosurilor sporurilor și indexărilor cuvenite, începând cu momentul ieșirii la
pensie și încasarea diferențelor și restanțelor la pensie, adaosuri, indexări și sporuri,
neplătite în termen.
Instanța de apel a notat că prima instanță just a concluzionat despre
temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Negrescu Vasile cu achitarea
pensiei neachitate, luând în considerație Certificatul nr. 34/53-1491 din
14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești al Inspectoratului General
de Poliție.
Reieșind din concluziile instanței de recurs, statuate prin Decizia din 05 iunie
2024, în partea prin care s-a dispus achitarea diferenței pensiei neachitate începând
cu data stabilirii inițiale a acesteia, instanțața de apel a considerat neîntemeiată
soluția primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă decizie, prin care,
achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de
18.05.2021, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din
23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Negrescu Vasile, a prezentat
ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și anume, în
cazul de față - Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul
de poliție Telenești, urmând a fi efectuată recalcularea pentru perioada precedentă,
dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.
Instanța de apel a remarcat că, având în vedere că cererea privind
recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei,
au fost prezentate de către Negrescu Vasile către Casa Națională de Asigurări
Sociale la data de 18.05.2022, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi
efectuată începând cu data de 18.05.2021, adică pentru 12 luni anterioare depunerii
actelor suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei
prin prisma reglementărilor art. 54 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul
admiterii cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze
cuantumul pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se
5
referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau
care plătesc pensia.
La caz însă, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei în baza unor acte
prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și
din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind
stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus
judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.
Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond
despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit reclamantului Negrescu
Vasile, reflectat în Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de
Inspectoratul de poliție Telenești, care a ținut cont de rigorile legislației abordate
supra și a stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru
vechime în muncă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 noiembrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii
de respingere a acțiunii.
La 31 ianuarie 2025, Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină
Valentin, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei în partea stabilirii
termenului de recalculare și achitare a pensiei în conformitate cu Certificatul nr.
34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești cu
achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 18.05.2021, cu pronunțarea
unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 22 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale, a susținut că
instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea
detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de
apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel a interpretat
eronat normele de drept aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
6
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și sistemului penitenciar, în vigoare până la data de
28.12.2023.
Consideră recurenta că, instanța de apel în lipsa unui suport probatoriu
concludent și fără argumente certe, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale
să-i recalculeze și să-i achite lui Negrescu Vasile, cu includerea vechimii în muncă
cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru
activitatea din cadrul Subdiviziunilor de Pază, Escortă și Detenție al CPS Telenești,
deoarece, certificatul nominalizat este nul din oficiu și nu poate să producă efecte
juridice din motiv că prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia,
depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, până la
data de 28.12.2023, în legislația națională nu exista un act normativ care să prevadă
acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
colaboratorilor Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul
Subdiviziunilor de Pază, Escortă si Detenție.
A indicat recurenta că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1048/21 pentru
modificarea Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut
special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în vigoare din 28.12.2023,
a fost modificat pct. 8 lit. d), astfel, doar după intrarea în vigoare a modificărilor
operate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, colaboratorii care au
activat sau activează în cadrul Batalionului serviciului escortă pot beneficia de
înlesnirile specificate în prezenta normă, fapt pentru care se recomandă intimatului
de a se prezenta la organul abilitat în stabilirea, calcularea și achitarea pensiilor
(Casa Teritorială de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu) în vederea
prezentării unui nou certificat cu privire la vechimea în muncă, eliberat conform
legislației în vigoare, în vederea solicitării recalculării pensiei pentru vechime în
muncă.
Urmare a prezentării noului certificat cu referire la vechime în muncă, Casa
Națională de Asigurări Sociale, v-a examina oportunitatea recalculării pensiei în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin, în motivarea
recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile
expuse în decizia contestată sunt contradictorii și lipsite de sens, nefiind
argumentată nici concluzia privind casarea hotărârii din 22 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
7
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care
au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,
cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări
Sociale, a lui Negrescu Vasile și reprezentantului acestuia copia cererilor recurs,
cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.
Prin referința din 31 ianuarie 2025, Negrescu Vasile reprezentat de avocatul
Găină Valentin, a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Casa Națională
de Asigurări Sociale ca nefondată și inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia
vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară
sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului
în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se
comunică părților.
8
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată atestă
că decizia motivată a fost notificată recurenților la 05 decembrie 2024, iar recursul
a fost depus, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs,
nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
9
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii
în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un
argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
10
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
și recursul depus de Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
11