3ra-937/24 — Contestarea actului administrativ

În data de 15 august 2022, Negrescu Vasile, reprezentat de avocatul Găină Valentin, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor interne în perioada 14 martie 1985 – 15 martie 1998 și 18 februarie 2000 – 19 februarie 2005 (R-027257, carnetul de pensionar nr. 14190).

A relatat că, în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului National Anticorupție, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Prin urmare, din înscrisurile privind calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei se confirmă că, în perioada 10 iunie 1991 - 21 octombrie 1997 a activat în funcție de șef al Izolatorului de detenție provizorie S.R.A.I. Telenești a MAI, iar în perioada 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 a activat în funcție de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al C.P.S. Telenești.

A relatat reclamantul că, calculul total al vechimii în muncă în organele afacerilor interne nu i-a fost stabilit corect, urmând a fi majorată vechimea totală 1 pentru fixarea pensiei cu 10 ani 08 luni și 04 zile. Prin urmare, vechimea în serviciu în organele afacerilor interne pentru fixarea pensiei, inclusiv cu înlesniri, urma să constituie nu 20 ani 01 luni 05 zile, dar 30 ani 09 luni și 09 zile.

Reclamantul a notat că, deși la momentul ieșirii la pensie, Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care a servit temei pentru calculul vechimii în muncă, era adoptată și întrată în vigoare de 9 ani de zile, nu i-a fost calculată corect vechimea totală în serviciu și de activitate în organele afacerilor interne pentru stabilirea pensiei, inclusiv cu avantaje, din vina angajaților MAI. Or, executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din21 februarie 1994, era obligatorie și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma legală.

În consecință, nu i-a fost stabilită corect nici pensia, iar ulterior nici sporurile și indexările cuvenite nu i-au fost stabilite și achitate în conformitate cu prevederile legale.

Prin urmare, la 18 mai 2022 s-a adresat Oficiului Teritorial Telenești al CNAS cu cererea de calculare a vechimii în muncă, ținând cont de înlesnirile din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, stabilirea pensiei în mărime de 75%, începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care constituie în total 30 ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la pensie a adausurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite, achitarea diferenței și restanței pensiei, adaosurilor, sporurilor și indexărilor, ce i se cuvin, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale, cu indexarea acestora anuală ulterioară, prezentarea calculului corectat al vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne, calculul inițial al pensiei stabilite la momentul ieșirii la pensie și cel corectat, cît și a adaosurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite începând cu momentul ieșirii la pensie.

Prin scrisoarea din 09 iunie 2022 a Oficiului Teritorial Telenești al CNAS nr.I-01/09-5, s-a solicitat depunerea setului de documente pentru stabilirea pensiei, iar la 15 iunie 2022 a depus documentele solicitate, fapt confirmat prin dovada de recepționare a cererii pentru pensie.

Prin decizia nr. 34/2022/16306 din 11 iulie 2022 Oficiul Teritorial Telenești i-a respins cererea, invocând că temei pentru recalcularea pensiei nu este.

Prin urmare, la 28 iulie 2022 reclamantul s-a adresat cu cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Oficiului 2 Teritorial Telenești nr.34/2022/16306 din 11 iulie 2022 și anularea acesteia ca neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

La 04 august 2022 a fost recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care s-a respins cererea prealabilă, ca fiind neîntemeiată.

A relatat reclamantul că, decizia contestată cât și refuzul CNAS expus prin scrisoarea nr. N-1580/22 din 01 august 2022 sunt nefondate, ilegale și pasibile de a fi casate.

A solicitat reclamantul a constata ilegal refuzul CNAS nr.N-l580/22 din 01 august 2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească corect vechimea în muncă necesară pentru fixarea pensiei, inclusiv prin includerea cu înlesniri (avantaje), în conformitate cu prevederile p.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 a perioadelor 10 iunie 1991 – 21 octombrie 1997 (12 ani 08 luni 22 zile), 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 (08 ani 09 luni 27 zile), ce constituie 21 ani 06 luni 19 zile, iar în total 30 ani 09 luni și 09 zile, reieșind din certificatul IP Telenești nr.34/53-1491 din 14 ianuarie 2022, stabilirea pensiei în mărime de 75%, începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care constituie în total 30 ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la pensie a adaosurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale și achitarea diferenței și restanța pensiei, adaosurilor, sporurilor și indexărilor, ce i se cuvin, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale, neplătite în termen din vina organelor care le-au stabilit.

La 27 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu recurs decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

Prin decizia din 05 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Negrescu Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată și s-a trimis cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare și achitare a pensiei lui Vasile Negrescu, luând în calcul confirmarea nr.34/53-1491 din 14.01.2022 eliberată de Inspectoratul de Poliție Telenești cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 18.05.2021. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 22 decembrie 2022 s-a menținut.

Curtea de Apel a reținut că, în speță, obiectul controlului judecătoresc îl constituie decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Telenești 4 nr. 34/2022/16306 din 11.07.2022, privind respingerea cererii lui Negrescu Vasile în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform certificatului nr. 34/53- 1491, eliberat de IP Telenești la 14.01.2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. N-1580/22 din 01.08.2022, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

Totodată, obiect al examinării îl constituie și pretențiile subsecvente ale reclamantului privind obligarea stabilirii pensiei în mărime de 75%, începând cu data stabilirii inițiale a acesteia, reieșind din vechimea totală de activitate în muncă de 30 ani 09 luni și 09 zile, inclusiv cu înlesniri și avantaje, precum și stabilirea adaosurilor sporurilor și indexărilor cuvenite, începând cu momentul ieșirii la pensie și încasarea diferențelor și restanțelor la pensie, adaosuri, indexări și sporuri, neplătite în termen.

Instanța de apel a notat că prima instanță just a concluzionat despre temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Negrescu Vasile cu achitarea pensiei neachitate, luând în considerație Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești al Inspectoratului General de Poliție.

Reieșind din concluziile instanței de recurs, statuate prin Decizia din 05 iunie 2024, în partea prin care s-a dispus achitarea diferenței pensiei neachitate începând cu data stabilirii inițiale a acesteia, instanțața de apel a considerat neîntemeiată soluția primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă decizie, prin care, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de 18.05.2021, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din 23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Negrescu Vasile, a prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și anume, în cazul de față - Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești, urmând a fi efectuată recalcularea pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

Instanța de apel a remarcat că, având în vedere că cererea privind recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, au fost prezentate de către Negrescu Vasile către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 18.05.2022, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de 18.05.2021, adică pentru 12 luni anterioare depunerii actelor suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei prin prisma reglementărilor art. 54 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul admiterii cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze cuantumul pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se 5 referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia.

La caz însă, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei în baza unor acte prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit reclamantului Negrescu Vasile, reflectat în Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

La 31 ianuarie 2025, Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei în partea stabilirii termenului de recalculare și achitare a pensiei în conformitate cu Certificatul nr. 34/53-1491 din 14.01.2022, eliberat de Inspectoratul de poliție Telenești cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 18.05.2021, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Consideră recurenta că, instanța de apel în lipsa unui suport probatoriu concludent și fără argumente certe, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Negrescu Vasile, cu includerea vechimii în muncă cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru activitatea din cadrul Subdiviziunilor de Pază, Escortă și Detenție al CPS Telenești, deoarece, certificatul nominalizat este nul din oficiu și nu poate să producă efecte juridice din motiv că prevederile actul normativ care a stat la baza emiterii acestuia, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, până la data de 28.12.2023, în legislația națională nu exista un act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu colaboratorilor Ministerul Afacerilor Interne care au activat sau activează în cadrul Subdiviziunilor de Pază, Escortă si Detenție.

A indicat recurenta că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1048/21 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în vigoare din 28.12.2023, a fost modificat pct. 8 lit. d), astfel, doar după intrarea în vigoare a modificărilor operate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, colaboratorii care au activat sau activează în cadrul Batalionului serviciului escortă pot beneficia de înlesnirile specificate în prezenta normă, fapt pentru care se recomandă intimatului de a se prezenta la organul abilitat în stabilirea, calcularea și achitarea pensiilor (Casa Teritorială de Asigurări Sociale conform vizei de domiciliu) în vederea prezentării unui nou certificat cu privire la vechimea în muncă, eliberat conform legislației în vigoare, în vederea solicitării recalculării pensiei pentru vechime în muncă.

Urmare a prezentării noului certificat cu referire la vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale, v-a examina oportunitatea recalculării pensiei în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile expuse în decizia contestată sunt contradictorii și lipsite de sens, nefiind argumentată nici concluzia privind casarea hotărârii din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 7

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, a lui Negrescu Vasile și reprezentantului acestuia copia cererilor recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

Prin referința din 31 ianuarie 2025, Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin, a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale ca nefondată și inadmisibilă.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. 8 Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia 9 hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot 10 fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și recursul depus de Negrescu Vasile reprezentat de avocatul Găină Valentin. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 11