3ra-1072/23 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1072/23 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-1072/24

2-22120545-01-3ra-01112023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, judecător – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Negrescu Vasile împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 august 2020, Negrescu Vasile, reprezentat de avocatul Găină Valentin, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării,

obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor

interne în perioada 14 martie 1985 – 15 martie 1998 și 18 februarie 2000 – 19

februarie 2005 (R-027257, carnetul de pensionar nr. 14190).

A relatat reclamantul că, în conformitate cu prevederile pct. 8 lit.d) din

Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă înlesniri de

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip

1

închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Prin urmare, din înscrisurile privind calculul vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei se confirmă că, în perioada 10 iunie 1991 - 21 octombrie 1997 a

activat în funcție de șef al Izolatorului de detenție provizorie S.R.A.I. Telenești a

MAI, iar în perioada 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 a activat în funcție de

polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al C.P.S. Telenești.

A relatat reclamantul că, calculul total al vechimii în muncă în organele

afacerilor interne nu i-a fost stabilit corect, urmînd a fi majorată vechimea totală

pentru fixarea pensiei cu 10 ani 08 luni și 04 zile. Prin urmare, vechimea în serviciu

în organele afacerilor interne pentru fixarea pensiei, inclusiv cu înlesniri, urma să

constituie nu 20 ani 01 luni 05 zile, dar 30 ani 09 luni și 09 zile.

Reclamantul a notat că, deși la momentul ieșirii la pensie, Hotărîrea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care a servit temei pentru calculul

vechimii în muncă, era adoptată și întrată în vigoare de 9 ani de zile, nu i-a fost

calculată corect vechimea totală în serviciu și de activitate în organele afacerilor

interne pentru stabilirea pensiei, inclusiv cu avantaje, din vina angajaților MAI. Or,

executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din21 februarie 1994, era

obligatorie și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea agenților statului

de a înțelege și interpreta norma legală.

În consecință, nu i-a fost stabilită corect nici pensia, iar ulterior nici sporurile și

indexările cuvenite nu i-au fost stabilite și achitate în conformitate cu prevederile

legale.

Prin urmare, la 18 mai 2022 s-a adresat Oficiului Teritorial Telenești al CNAS

cu cererea de calculare a vechimii în muncă, ținând cont de înlesnirile din Hotărîrea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, stabilirea pensiei în mărime de 75%,

începînd cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de activitate în

organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care constituie în total 30

ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la pensie a adausurilor, sporurilor și indexărilor

cuvenite, achitarea diferenței și restanței pensiei, adaosurilor, sporurilor și

indexărilor, ce i se cuvin, începînd cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu

prevederile legale, cu indexarea acestora anuală ulterioară, prezentarea calculului

corectat al vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în organele afacerilor interne,

calculul inițial al pensiei stabilite la momentul ieșirii la pensie și cel corectat, cît și

a adaosurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite începând cu momentul ieșirii la

pensie.

Prin scrisoarea din 09 iunie 2022 a Oficiului Teritorial Telenești al CNAS nr.I-

01/09-5, s-a solicitat depunerea setului de documente pentru stabilirea pensiei, iar la

15 iunie 2022 a depus documentele solicitate, fapt confirmat prin dovada de

recepționare a cererii pentru pensie.

Prin decizia nr. 34/2022/16306 din 11 iulie 2022 Oficiul Teritorial Telenești i-

a respins cererea, invocând că temei pentru recalcularea pensiei nu este.

Prin urmare, la 28 iulie 2022 reclamantul s-a adresat cu cerere către Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Oficiului

2

Oficiului Teritorial Telenești nr.34/2022/16306 din 11 iulie 2022 și anularea acesteia

ca neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

La 04 august 2022 a fost recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care s-a respins cererea prealabilă, ca fiind neîntemeiată.

A relatat reclamantul că, decizia contestată cît și refuzul CNAS expus prin

scrisoarea nr. N-1580/22 din 01 august 2022 sunt nefondate, ilegale și pasibile de a

fi casate.

A solicitat reclamantul a constata ilegal refuzul CNAS nr.N-l580/22 din 01

august 2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească corect

vechimea în muncă necesară pentru fixarea pensiei, inclusiv prin includerea cu

înlesniri (avantaje), în conformitate cu prevederile p.8 lit. d) din Hotărîrea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 a perioadelor 10 iunie 1991 – 21 octombrie

1997 (12 ani 08 luni 22 zile), 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 (08 ani 09 luni

27 zile), ce constituie 21 ani 06 luni 19 zile, iar în total 30 ani 09 luni și 09 zile,

reieșind din certificatul IP Telenești nr.34/53-1491 din 14 ianuarie 2022, stabilirea

pensiei în mărime de 75%, începînd cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din

vechimea totală de activitate în organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri

(avantaje), care constituie în total 30 ani 09 luni și 09 zile, stabilirea la pensie a

adaosurilor, sporurilor și indexărilor cuvenite, începînd cu momentul ieșirii la

pensie, în conformitate cu prevederile legale și achitarea diferenței și restanța

pensiei, adaosurilor, sporurilor și indexărilor, ce i se cuvin, începînd cu momentul

ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale, neplătite în termen din vina

organelor care le-au stabilit.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea depusă de Negrescu Vasile.

S-a anulat ca ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Telenești) nr.34/2022/16306 din 11 iulie 2022, privind respingerea cererii

în stabilirea pensiei și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.N-1580/22

din 01 august 2022.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

favorabil prin care să-i stabilească, să-i calculeze și să-i achite începînd cu data

pensonării, lui Vasile Negrescu, pensie pentru vechime în muncă, cu includerea

perioadelor cu avantaje – 10 iunie 1991 – 21 octombrie 1997 și 20 septembrie 2000

– 19 februarie 2005, luând în considerare certificatul nr.34/53-1491 eliberat de IP

Telenești la 14 ianuarie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

De asemenea s-a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Vasile Negrescu a sumei de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică.

În rest pretențiile reclamantului Negrescu Vasile s-au respins ca neîntemeiate.

La data de 12 ianuarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu

apel hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prin cererea din 15 iunie

2022 Negrescu Vasile a solicitat de la CTAS Telenești, recalcularea pensiei luând în

considerare avantajele, conform certificatului nr. U-91 din 14 ianuarie 2022 eliberat

de către Inspectoratul de Poliție Telenești și în conformitate cu Legea nr. 1544/1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. (f.d.

15-17), iar prin decizia nr. 34/2022/16306 din 11 iulie 2022, Casa Teritorială de

Asigurăn Sociale Telenești a respins cererea de recalculare a pensiei pentru vechime

în muncă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 20)

Nefiind de acord cu soluția Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Telenești,

reclamantul/intimat la data de 28 iulie 2022 a contestat decizia menționată cu cerere

prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 21-26)

Conform materialelor cauzei, prin răspunsul nr.N-1580/22 din 01 august 2022,

Casa Națională Asigurări Sociale a informat reclamantul că nu există temei pentru

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, pentru perioadele 10 iunie 1991 – 21

octombrie 1997 și 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 și a respins cererea

prealabilă înaintată ca fiind neîntemeiată. (f.d.27-28)

Curtea de Apel Chișinău a mai indicat că lui Vasile Negrescu i-a fost stabilită

de către Ministerul Afacerilor Interne, pensia pentru vechime în muncă începând cu

data de 19 februarie 2005, în mărime de 50 % din solda, pentru o vechime de muncă

de 20 ani, 01 luni, 05 zile în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 (în vigoare la

data apariției dreptului de pensionare).

A remarcat instanța de apel că, potrivit certificatului nr.34/53-1491 din 14

ianuarie 2022, vechimea în muncă cu avantaje a lui Vasile Negrescu în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, constituie 30 ani 09 luni 09 zile. Potrivit

certificatului menționat se atestă că, Vasile Negrescu dispune de perioade de serviciu

care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru

stabilirea pensiei, și anume perioada cuprinsă între 10.06.1991-21.10.1997, perioadă

în care a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie S.R.A.I. Telenești a

MAI, cît și perioada cuprinsă între 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005 a activat

în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al C.P.S. Telenești, în care urmează a fi

luate în calcul două luni vechime de muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, prima instanță corect a invocat că în perioadele, pentru care se solicită

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, Vasile Negrescu întrunește condițiile

legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a calculării vechimii în

muncă cu avantaje pentru perioadele de referință, în sensul solicitărilor formulate de

către reclamantul/intimat.

Or, conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici

cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă

4

următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran.

De asemenea a reiterat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția

în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,

izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Astfel, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarede detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența

reglementărilor de la pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

A concluzionat instanța de apel că Vasile Negrescu a făcut parte din categoria

de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie), considerent din care, acesta are dreptul la recalcularea vechimii în

muncă cu avantaje.

La 27 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin

poșta electronică recursul motivat împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței

de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

La 01 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs intimatului Negrescu Vasile și avocatului acestuia.

Prin referința din 17 noiembrie 2024, Negrescu Vasile, reprezentat de avocatul

Găină Valentin, a solicitat respingerea recursului.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

5

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia instanței

de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 03 octombrie

2023.

Astfel, la data de 27 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, a

depus în termen, recursul motivat împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 111-115).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că nu

recunoaște perioada de activitate a intimatului în cadrul Batalionului Special de

Escortă și Pază, care nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit.

d) din HG nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National

Anticorupție și sistemului penitenciar.

Recurenta a menționat că apreciază critic soluția instanței de apel, deoarece, în

cazul din speță instanța a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție

penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul

penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care garantează expres acordarea

înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție care nu este o instituție penitenciară,

asupra căreia se răsfrânge Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, care la rândul său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în

cadrul izolatorului de detenție provizorie.

A indicat recurenta că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri conform

pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, este necesar ca persoana să

întrunească condiția că instituția în care activează sau a activat să fie o subdiviziune

indicată în pct. 8 lit. d) și asupra căreia se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciare în care sunt expres prevăzute înlesnirile

nominalizate.

În susținerea poziției sale recurenta a relatat că intimatul nu întrunește condițiile

enumerate, deoarece, a activat în cadrul Batalionului Special de Escortă și Pază, care

nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78/1994, respectiv, temei de stabilire a pensiei pentru vechime în

muncă în conformitate cu datele reflectate în certificatul nr. 1491 din 14 ianuarie

2022 eliberat de Inspectoratul de Poliție Telenești nu există.

În final a concluzionat recurenta că, prevederile actelor normative ale

administrației publice centrale de specialitate se aplică numai în partea în care nu

depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior pentru executarea căruia

a fost emis și nu contravin prevederilor respective.

6

În acest context, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20.03.2018,

aprobat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.78/1994 nu poate să

depășească prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, limitându-

se strict la cadrul stabilit de actul normativ, în special doar la lista exhaustivă a

înlesnirilor care se iau în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei reglementate expres de Hotărârea Guvernului nr. 78/1994,

respectiv, orice act emis în baza ordinului menționat, urmează a fi considerat nul din

oficiu.

Totodată a mai reținut că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii, a aplicat eronat normele de drept

material și prin urmare decizia instanței de apel urmează a fi casată cu emiterea unei

noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele

ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul,

casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Materialele cauzei atestă că, la 15 august 2020, Negrescu Vasile, reprezentat de

avocatul Găină Valentin, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual

de respingere a solicitării, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea depusă de Negrescu Vasile. S-a anulat ca ilegală decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Telenești) nr.34/2022/16306 din 11

iulie 2022, privind respingerea cererii în stabilirea pensiei și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.N-1580/22 din 01 august 2022. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i

stabilească, să-i calculeze și să-i achite începînd cu data pensonării, lui Vasile

Negrescu, pensie pentru vechime în muncă, cu includerea perioadelor cu avantaje –

10 iunie 1991 – 21 octombrie 1997 și 20 septembrie 2000 – 19 februarie 2005, luând

în considerare certificatul nr.34/53-1491 eliberat de IP Telenești la 14 ianuarie 2022,

cu majorările și indexările ce au avut loc. De asemenea s-a dispus încasarea din

7

contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Vasile Negrescu a

sumei de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia

instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare.

Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile de bază

invocate de apelantă. Argumentele formulate în fața sa nu au fost clarificate, deși

ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument, astfel ca acestea să

fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să exercite controlul judiciar

a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează obligarea CNAS de a achita lui Negrescu Vasile

pensia pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 03 octombrie

2023 instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției de achitare lui

Negrescu Vasile a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia,

ținând cont de certificatul nr.34/53-1491 eliberat de IP Telenești la 14 ianuarie 2022,

cu majorările și indexările ce au avut loc, cu achitarea diferenței pensiei neachitate,

începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, având în susținere prevederile Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993.

Instanța de recurs reține prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993,

potrivit căruia suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește pentru

perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc

pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Însă din concluziile instanțelor inferioare nu poate fi dedus niciun argument

referitor la vina pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau

plătește pensia, pentru neachitarea acesteia intimatului Negrescu Vasile pentru

perioadele 10 iunie 1991 – 21 octombrie 1997 și 20 septembrie 2000-19 februarie

2005.

Totodată, articolul 61 alin. (1) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, stabilește că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea

în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

8

Prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ, potrivit

căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în

parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a

dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale

corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil,

se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se

aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete,

pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare

pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la

cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se

face din momentul depunerii cererii.

Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite

condițiile stabilite la art. 147 alin. (3).

Astfel, existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite

plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale

care stabilește sau plătește pensia.

Totodată, instanța de apel nu a motivat în nici un fel concluzia de a recalcula și

încasa pensia intimatului începând cu data pensionării inițiale a acestuia, în situația

în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o perioadă de

12 luni.

Dacă instanța de judecată nu a motivat în ce constă vinovăția Casei Naționale

de Asigurări Sociale, responsabilă pentru neachitarea pensiei în perioada invocată

de reclamant în acțiunea înaintată, și cum a stabilit termenul pentru care urmează a

fi recalculată pensia, aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei

decizii. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

Totodată, CNAS în cererea sa de apel a ridicat problema legalității certificatului

nr.34/53-1491 eliberat de IP Telenești la 14 ianuarie 2022 și temeinicia punerii

acestuia la baza obligativității recalculării pensiei intimatului, însă această problemă

a rămas fără un răspuns din partea instanței.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

9

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

10

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Negrescu Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată și se trimite cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11