ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.02.2022

3ra-1067/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

HOTĂRÂRE
16.02.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii recursului.
Citează această cauză
3ra-1067/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1067/21

2-20120071-01-3ra-15102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Cerguța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 septembrie 2020, Gheorghe Cerguța a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organele afacerilor

interne în perioada de la 22 februarie 1980 – până la 25 decembrie 1998, când a obținut

dreptul la pensie pe linia MAI.

La 25 decembrie 1998 i-a fost stabilită pensia calculată în mărime de 53% din suma

soldei pentru o vechime în muncă de 21 de ani 02 luni și 08 zile.

În baza ordinului nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne, i-a fost

recalculată vechimea în muncă, în care a fost inclusă și perioada cu înlesniri, 2 luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, activată în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

Inspectoratului de Poliție Ungheni. Potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor

Interne, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993, vechimea sa totală în muncă a constituit 25 de ani 02 luni și 24

de zile.

1

La 07 iulie 2020 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni cu cerere,

solicitând recalcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă în legătură cu

recalcularea vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de

polițist pentru paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție

provizoriu al Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Prin decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ungheni, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2020 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă,

solicitând anularea deciziei nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ungheni, cu emiterea actului administrativ, prin care să-i fie recalculată și

achitată pensia în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de

Inspectoratul de poliție Ungheni și în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 și

pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare.

Prin răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, din motiv că înlesnirile două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar pentru colaboratorii care

activează sau a activat în instituțiile nominalizate în dispozițiile pct.8 lit.d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. I s-a comunicat că perioada de activitate în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, respectiv nu există temei de drept în

vederea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă.

Gheorghe Cerguța consideră că sunt neîntemeiate și ilegale decizia nr.25/2020/25033

din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020

de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă în legătură cu recalcularea

vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de polițist pentru

paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție provizoriu al

Inspectoratului de Poliție Ungheni, deoarece sunt contrare prevederilor pct.8 lit.d) din

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare și art.13 lit.a) și 14 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

2

În contextul enunțat, și cu trimitere la prevederile art.48, art.49 alin.(1)-(3), art.54 din

Legea 1544 din 23 iunie 1993, și art.162-168, art.209, 211, 212, art.224 alin.(1) lit.b) din

Codul administrativ, Gheorghe Cerguța a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind

ilegală decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-

1653/20 din 03 septembrie 2020 de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă,

cu includerea perioadei cu înlesniri; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i

recalculeze cuantumul pensiei, începând cu 25 decembrie 1998, în mărime de 65% din

solda lunară, luându-se în considerare certificatul nr.34/54-13686 din 21 august 2020

eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni, prin care s-a confirmatul faptul că vechimea

totală în muncă constituie 25 de ani 02 luni și 24 de zile, cu majorările și indexările ce au

avut loc.

Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă

acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța și a fost anulată decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie

2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, prin care a fost respinsă cererea lui

Gheorghe Cerguța din 24 iulie 2020 privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă

și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03

septembrie 2020 de-ai recalcula și achita lui Gheorghe Cerguța pensia pentru vechimea în

muncă începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda lunară, în baza

certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție

Ungheni. A fost obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul

pensiei lui Gheorghe Cerguța începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda

lunară, în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de

poliție Ungheni, cu majorările și indexările ce au avut loc.

La 26 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2021 a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 23 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii în contencios administrativ depusă de Gheorghe Cerguța ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat

soluțiile prin faptul că după cum rezultă din actele cauzei, Cerguța Gheorghe s-a adresat cu

cerere de acordare a pensiei în legătură cu eliberarea din serviciu, pe linia MAI (f.d.30).

Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, reclamantului Cerguța

Gheorghe i-a fost stabilită pensia începând cu 25 decembrie 1998, pentru vechime în muncă

21 ani în mărime de 53% de la salariu (f.d.23).

Potrivit confirmării eliberate de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr.7176 din 27 aprilie

2018, s-a constatat că reclamantul Cerguța Gheorghe a activat în perioada 01 ianuarie 1981

– 12 octombrie 1981 în cadrul Divizionului separat al Serviciului de escortă și pază al

Izolatorului de detenție provizorie al Direcției Afacerilor Interne or. Odessa; iar în perioada

01 mai 1991 - 14 septembrie 1994 - polițist pentru paza arestului și escortă al Izolatorului

de detențiune provizorie al Secției de poliție a r. Ungheni, vechimea în muncă totală

3

constituind 04 ani, 1 luni și 24 zile. Perioada indicată, fiind luată în calculul vechimii în

muncă, cu înlesniri, pentru stabilirea pensiei, a constituit vechimea în muncă totală de 08

ani, 03 luni și 18 zile (f.d.20).

Având ca temei confirmarea eliberată, la 07 iulie 2020, Cerguța Gheorghe s-a adresat

cu cerere pentru reexaminarea pensiei (f.d.18), iar prin decizia CTAS Ungheni

nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 cererea reclamantului a fost respinsă (f.d. 5 verso).

Instanțele de judecată au reținut că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care

persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 din Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Cu trimitere la prevederile art.33 alin.(2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu

privire la sistemul penitenciar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au subliniat că

penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct.8 din

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Totodată, cu referire la art.13 lit.a), art.14 lit.a), art.44, art.61 alin.(1) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din

23 iunie 1993, precum și pct.7 lit.b) și pct. 8 lit.a) și lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar,

prima instanță și instanța de apel au stabilit că pentru calcularea vechimii în muncă cu

înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:

instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,

izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Subsecvent, instanțele de judecată au menționat că conform pct.1 din Ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.96/2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-a stabilit că se acordă înlesniri două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de

ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care

urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.

4

Instanțele de judecată au notat că în preambulul Ordinului MAI nr.96/2018 s-a precizat

că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al CSJ din 29 septembrie 2014.

Din cele menționate supra, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că

acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța este întemeiată, deoarece conform datelor prezentate

de reclamant, inițial, acestuia, i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, când a activat în

izolatorul de detenție, aceasta a fost calculată cu o lună vechime în muncă egală cu o lună

de serviciu, dar conform prevederilor legale menționate mai sus, vechimea în muncă pentru

acest gen de funcții, se calculează 2 luni vechime în muncă, pentru o lună de serviciu.

Nu a fost reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale referitor la

netemeinicia acțiunii, or, reclamantul când s-a adresat cu cerere Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, pe perioada

indicată supra ca două luni vechime în muncă, pentru o lună în serviciu, întrunea condițiile

stipulate la art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, însă Casa Națională de Asigurări

Sociale neîntemeiat i-a refuzat în recalcularea pensiei.

Nu a fost reținut nici argumentul pârâtei precum că prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a

activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, or, potrivit legislației în vigoare,

sistemul penitenciar este subordonat Ministerului Justiției, iar instituțiile penitenciare sunt

subordonate entității din cadrul respectivei autorități publice centrale de specialitate nu

anihilează dreptul de a beneficia de avantajele prescrise în Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994, persoanelor care deși fac parte din instituții distincte, realmente își

îndeplinesc serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții specifice în acest

sens or, o altă abordare este susceptibilă să discrimineze angajații organelor afacerilor

interne în raport cu angajații sistemului penitenciar.

La 23 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a

normelor de drept material în special a prevederilor pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994.

Recurenta a indicat că legislatorul este unica autoritate care are dreptul de a stabili

condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

În viziunea recurentei obiectul litigiului ține de calculul vechimii în muncă pentru

perioada de activitate a beneficiarului în cadrul Izolatorului de reținere temporară,

Divizionului separat al serviciului escortă și pază aș Izolatorului de detenție provizorie al IP

5

Ungheni (01 ianuarie 1981 – 12 octombrie 1981, 01 mai 1991 – 08 mai 1992, 31 mai 1992

– 15 iunie 1992, 30 iunie 1992 – 14 septembrie 1994) și anume dacă perioadele respective

urmează a fi calculate conform pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Consideră că instanța de apel nu a motivat faptul că Gheorghe Cerguța la momentul

eliberării din serviciu avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri conform

pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994.

Mai mult, nu există act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor MAI care au

activat sau activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, Batalionul de escortă și

pază, la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu. Or, pct. pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 reglementează

doar dreptul colaboratorilor instituțiilor penitenciare la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje care activează nemijlocit în izolatoare de urmărire penală.

Instanța de apel trebuia să facă delimitare între activitatea dintr-o subdiviziune a

Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie, Batalionul de escortă și

pază și o instituție penitenciară asupra activității căreia se răsfrânge Legea nr.300/2017 cu

privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr.1036/1996 cu privire la

sistemul penitenciar abrogată șa 16 mai 2018 care garanta expres acordarea înlesnirilor

respective.

În cazul intimatului aceasta a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie din

cadrul Inspectoratului de Poliție, care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se

răsfrânge Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, iar

norma de drept citată nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul Inspectoratului de

poliție.

Consideră că temei de recalculare a pensiei lui Gheorghe Cerguța pentru vechime în

muncă nu există.

De asemenea, a accentuat recurenta că modificările operate prin Hotărârea Guvernului

nr.494/1997 „Pentru modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”, pct.8 din

Hotărârea Guvernului nr.78/1994 a fost completat cu lit.d) care stipulează că, dreptul de a

calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în

închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Modificările sus-menționate au fost efectuate în conformitate cu prevederile art.33 din

Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la 16 mai

2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru

colaboratorii MAI sau IGP. Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este expres

stabilit în art.44 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

La fel, nici ordinul nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne „Cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”,

adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78/1994, urmează

a fi apreciat critic, deoarece acesta depășește cadrul normativ în temeiul căruia a fost emis,

respectiv este nul de drept.

6

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificată participanților al proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 02 august 2021 Casei Naționale de

Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din

23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8002073373AS (f.d. 110).

În condițiile enunțate, recursul depus la 23 iulie 2021 a fost depus în termenul legal

prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 20 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Gheorghe

Cerguța copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 28 octombrie 2021 (f.d. 116,

122).

La 21 octombrie 2021 Gheorghe Cerguța, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și

întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele

invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-

f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

7

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31,

Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

8

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-02-14
0,96
3ra-812/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind recalcularea pensiei
Dosarul nr.3ra-812/23 2-20141026-01-3ra-08082023 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: L. Holevițcaia) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 14 februari
CSJ 2024-06-05
0,96
3ra-1072/23 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Dosar nr. 3ra-1072/24 2-22120545-01-3ra-01112023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, judecător – V. Ciumac Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici D E C I Z I E 05 iuni
CSJ 2021-05-26
0,96
3ra-319/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea de a recalcula si achita pensia
Dosarul nr. 3ra-319/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru ) Î N C H E I E R E 26 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, co
CSJ 2024-02-21
0,96
3ra-987/23 — anularea actului administrativ defavorabil, obligarea stabilirii, calcularii si achitarii pensiei
Dosarul nr.3ra-987/23 2-21071401-01-3ra-01102023 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: L. Holevițcaia) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 21 februarie 202
CSJ 2021-04-07
0,96
3r-134/21 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ, recalcularea pensiei
Dosarul nr. 3r-134/21 Instanţa de fond: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani – G. Ciobanu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău – A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru DECIZIE 07 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de con
Sursă