3ra-1067/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

Dosarul nr.3ra-1067/21 2-20120071-01-3ra-15102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 16 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Cerguța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 28 septembrie 2020, Gheorghe Cerguța a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organele afacerilor interne în perioada de la 22 februarie 1980 – până la 25 decembrie 1998, când a obținut dreptul la pensie pe linia MAI. La 25 decembrie 1998 i-a fost stabilită pensia calculată în mărime de 53% din suma soldei pentru o vechime în muncă de 21 de ani 02 luni și 08 zile. În baza ordinului nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne, i-a fost recalculată vechimea în muncă, în care a fost inclusă și perioada cu înlesniri, 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, activată în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, vechimea sa totală în muncă a constituit 25 de ani 02 luni și 24 de zile. 1 La 07 iulie 2020 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni cu cerere, solicitând recalcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă în legătură cu recalcularea vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de polițist pentru paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție provizoriu al Inspectoratului de Poliție Ungheni.

Prin decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2020 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, cu emiterea actului administrativ, prin care să-i fie recalculată și achitată pensia în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni și în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Prin răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, din motiv că înlesnirile două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar pentru colaboratorii care activează sau a activat în instituțiile nominalizate în dispozițiile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. I s-a comunicat că perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, respectiv nu există temei de drept în vederea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă.

Gheorghe Cerguța consideră că sunt neîntemeiate și ilegale decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020 de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă în legătură cu recalcularea vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de polițist pentru paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție provizoriu al Inspectoratului de Poliție Ungheni, deoarece sunt contrare prevederilor pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și art.13 lit.a) și 14 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993. 2 În contextul enunțat, și cu trimitere la prevederile art.48, art.49 alin.(1)-(3),

art.54 din Legea 1544 din 23 iunie 1993, și art.162-168, art.209, 211, 212, art.224 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Gheorghe Cerguța a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegală decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C- 1653/20 din 03 septembrie 2020 de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă, cu includerea perioadei cu înlesniri; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze cuantumul pensiei, începând cu 25 decembrie 1998, în mărime de 65% din solda lunară, luându-se în considerare certificatul nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni, prin care s-a confirmatul faptul că vechimea totală în muncă constituie 25 de ani 02 luni și 24 de zile, cu majorările și indexările ce au avut loc.

Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța și a fost anulată decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, prin care a fost respinsă cererea lui Gheorghe Cerguța din 24 iulie 2020 privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020 de-ai recalcula și achita lui Gheorghe Cerguța pensia pentru vechimea în muncă începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda lunară, în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni.

A fost obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei lui Gheorghe Cerguța începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda lunară, în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni, cu majorările și indexările ce au avut loc. La 26 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2021 a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii în contencios administrativ depusă de Gheorghe Cerguța ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile prin faptul că după cum rezultă din actele cauzei, Cerguța Gheorghe s-a adresat cu cerere de acordare a pensiei în legătură cu eliberarea din serviciu, pe linia MAI (f.d.30). Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, reclamantului Cerguța Gheorghe i-a fost stabilită pensia începând cu 25 decembrie 1998, pentru vechime în muncă 21 ani în mărime de 53% de la salariu (f.d.23).

Potrivit confirmării eliberate de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr.7176 din 27 aprilie 2018, s-a constatat că reclamantul Cerguța Gheorghe a activat în perioada 01 ianuarie 1981 – 12 octombrie 1981 în cadrul Divizionului separat al Serviciului de escortă și pază al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției Afacerilor Interne or. Odessa; iar în perioada 01 mai 1991 - 14 septembrie 1994 - polițist pentru paza arestului și escortă al Izolatorului de detențiune provizorie al Secției de poliție a r. Ungheni, vechimea în muncă totală 3 constituind 04 ani, 1 luni și 24 zile. Perioada indicată, fiind luată în calculul vechimii în muncă, cu înlesniri, pentru stabilirea pensiei, a constituit vechimea în muncă totală de 08 ani, 03 luni și 18 zile (f.d.20).

Având ca temei confirmarea eliberată, la 07 iulie 2020, Cerguța Gheorghe s-a adresat cu cerere pentru reexaminarea pensiei (f.d.18), iar prin decizia CTAS Ungheni nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 cererea reclamantului a fost respinsă (f.d. 5 verso). Instanțele de judecată au reținut că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Cu trimitere la prevederile art.33 alin.(2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au subliniat că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Totodată, cu referire la art.13 lit.a), art.14 lit.a), art.44, art.61 alin.(1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, precum și pct.7 lit.b) și pct. 8 lit.a) și lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, prima instanță și instanța de apel au stabilit că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții,

și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Subsecvent, instanțele de judecată au menționat că conform pct.1 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96/2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-a stabilit că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.

4 Instanțele de judecată au notat că în preambulul Ordinului MAI nr.96/2018 s-a precizat că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al CSJ din 29 septembrie 2014. Din cele menționate supra, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța este întemeiată, deoarece conform datelor prezentate de reclamant, inițial, acestuia, i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, când a activat în izolatorul de detenție, aceasta a fost calculată cu o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, dar conform prevederilor legale menționate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de funcții, se calculează 2 luni vechime în muncă, pentru o lună de serviciu.

Nu a fost reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale referitor la netemeinicia acțiunii, or, reclamantul când s-a adresat cu cerere Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, pe perioada indicată supra ca două luni vechime în muncă, pentru o lună în serviciu, întrunea condițiile stipulate la art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, însă Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat în recalcularea pensiei.

Nu a fost reținut nici argumentul pârâtei precum că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, or, potrivit legislației în vigoare, sistemul penitenciar este subordonat Ministerului Justiției, iar instituțiile penitenciare sunt subordonate entității din cadrul respectivei autorități publice centrale de specialitate nu anihilează dreptul de a beneficia de avantajele prescrise în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, persoanelor care deși fac parte din instituții distincte, realmente își îndeplinesc serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții specifice în acest sens or, o altă abordare este susceptibilă să discrimineze angajații organelor afacerilor interne în raport cu angajații sistemului penitenciar.

La 23 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii. În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material în special a prevederilor pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Recurenta a indicat că legislatorul este unica autoritate care are dreptul de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

În viziunea recurentei obiectul litigiului ține de calculul vechimii în muncă pentru perioada de activitate a beneficiarului în cadrul Izolatorului de reținere temporară, Divizionului separat al serviciului escortă și pază aș Izolatorului de detenție provizorie al IP 5 Ungheni (01 ianuarie 1981 – 12 octombrie 1981, 01 mai 1991 – 08 mai 1992, 31 mai 1992 – 15 iunie 1992, 30 iunie 1992 – 14 septembrie 1994) și anume dacă perioadele respective urmează a fi calculate conform pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Consideră că instanța de apel nu a motivat faptul că Gheorghe Cerguța la momentul eliberării din serviciu avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri conform pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994.

Mai mult, nu există act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor MAI care au activat sau activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, Batalionul de escortă și pază, la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Or, pct. pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 reglementează doar dreptul colaboratorilor instituțiilor penitenciare la calcularea vechimii în muncă cu avantaje care activează nemijlocit în izolatoare de urmărire penală.

Instanța de apel trebuia să facă delimitare între activitatea dintr-o subdiviziune a Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie, Batalionul de escortă și pază și o instituție penitenciară asupra activității căreia se răsfrânge Legea nr.300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr.1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată șa 16 mai 2018 care garanta expres acordarea înlesnirilor respective. În cazul intimatului aceasta a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție, care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, iar norma de drept citată nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul Inspectoratului de poliție.

Consideră că temei de recalculare a pensiei lui Gheorghe Cerguța pentru vechime în muncă nu există. De asemenea, a accentuat recurenta că modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr.494/1997 „Pentru modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”, pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 a fost completat cu lit.d) care stipulează că, dreptul de a calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Modificările sus-menționate au fost efectuate în conformitate cu prevederile art.33 din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la 16 mai 2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru colaboratorii MAI sau IGP.

Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este expres stabilit în art.44 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative. La fel, nici ordinul nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78/1994, urmează a fi apreciat critic, deoarece acesta depășește cadrul normativ în temeiul căruia a fost emis, respectiv este nul de drept. 6 În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2021, în ședință publică. Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată participanților al proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 02 august 2021 Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8002073373AS (f.d.

110). În condițiile enunțate, recursul depus la 23 iulie 2021 a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 20 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Gheorghe Cerguța copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 28 octombrie 2021 (f.d. 116, 122). La 21 octombrie 2021 Gheorghe Cerguța, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de 7 consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. 8 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9