3ra-1067/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului.
3ra-1067/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-1067/21
2-20120071-01-3ra-15102021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
16 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Cerguța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ,
împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a fost
menținută hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La 28 septembrie 2020, Gheorghe Cerguța a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organele afacerilor
interne în perioada de la 22 februarie 1980 – până la 25 decembrie 1998, când a obținut
dreptul la pensie pe linia MAI.
La 25 decembrie 1998 i-a fost stabilită pensia calculată în mărime de 53% din suma
soldei pentru o vechime în muncă de 21 de ani 02 luni și 08 zile.
În baza ordinului nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne, i-a fost
recalculată vechimea în muncă, în care a fost inclusă și perioada cu înlesniri, 2 luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu, activată în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al
Inspectoratului de Poliție Ungheni. Potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor
Interne, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr.1544 din 23 iunie 1993, vechimea sa totală în muncă a constituit 25 de ani 02 luni și 24
de zile.
1
La 07 iulie 2020 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni cu cerere,
solicitând recalcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă în legătură cu
recalcularea vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună
de serviciu, pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de
polițist pentru paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție
provizoriu al Inspectoratului de Poliție Ungheni.
Prin decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Ungheni, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 30 iulie 2020 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă,
solicitând anularea deciziei nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Ungheni, cu emiterea actului administrativ, prin care să-i fie recalculată și
achitată pensia în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de
Inspectoratul de poliție Ungheni și în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 și
pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din
cadrul sistemului administrației penitenciare.
Prin răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020 a Casei Naționale de Asigurări
Sociale cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, din motiv că înlesnirile două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar pentru colaboratorii care
activează sau a activat în instituțiile nominalizate în dispozițiile pct.8 lit.d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. I s-a comunicat că perioada de activitate în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, respectiv nu există temei de drept în
vederea recalculării pensiei pentru vechimea în muncă.
Gheorghe Cerguța consideră că sunt neîntemeiate și ilegale decizia nr.25/2020/25033
din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni și refuzul Casei
Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03 septembrie 2020
de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă în legătură cu recalcularea
vechimii în muncă, cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
pentru perioada 01 mai 1991 – 14 septembrie 1994, activată în calitate de polițist pentru
paza arestului preventiv și escortă din cadrul Izolatorului de detenție provizoriu al
Inspectoratului de Poliție Ungheni, deoarece sunt contrare prevederilor pct.8 lit.d) din
Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului
administrației penitenciare și art.13 lit.a) și 14 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și
a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.
2
În contextul enunțat, și cu trimitere la prevederile art.48, art.49 alin.(1)-(3), art.54 din
Legea 1544 din 23 iunie 1993, și art.162-168, art.209, 211, 212, art.224 alin.(1) lit.b) din
Codul administrativ, Gheorghe Cerguța a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind
ilegală decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Ungheni și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-
1653/20 din 03 septembrie 2020 de-ai recalcula și achita pensia pentru vechimea în muncă,
cu includerea perioadei cu înlesniri; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i
recalculeze cuantumul pensiei, începând cu 25 decembrie 1998, în mărime de 65% din
solda lunară, luându-se în considerare certificatul nr.34/54-13686 din 21 august 2020
eliberat de Inspectoratul de poliție Ungheni, prin care s-a confirmatul faptul că vechimea
totală în muncă constituie 25 de ani 02 luni și 24 de zile, cu majorările și indexările ce au
avut loc.
Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă
acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța și a fost anulată decizia nr.25/2020/25033 din 24 iulie
2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni, prin care a fost respinsă cererea lui
Gheorghe Cerguța din 24 iulie 2020 privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă
și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimat în răspunsul nr. C-1653/20 din 03
septembrie 2020 de-ai recalcula și achita lui Gheorghe Cerguța pensia pentru vechimea în
muncă începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda lunară, în baza
certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de poliție
Ungheni. A fost obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul
pensiei lui Gheorghe Cerguța începând cu 25 decembrie 1998, în cuantum de 65% din solda
lunară, în baza certificatului nr.34/54-13686 din 21 august 2020 eliberat de Inspectoratul de
poliție Ungheni, cu majorările și indexările ce au avut loc.
La 26 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2021 a fost
prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 23 martie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a
acțiunii în contencios administrativ depusă de Gheorghe Cerguța ca neîntemeiată.
Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 23 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat
soluțiile prin faptul că după cum rezultă din actele cauzei, Cerguța Gheorghe s-a adresat cu
cerere de acordare a pensiei în legătură cu eliberarea din serviciu, pe linia MAI (f.d.30).
Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, reclamantului Cerguța
Gheorghe i-a fost stabilită pensia începând cu 25 decembrie 1998, pentru vechime în muncă
21 ani în mărime de 53% de la salariu (f.d.23).
Potrivit confirmării eliberate de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr.7176 din 27 aprilie
2018, s-a constatat că reclamantul Cerguța Gheorghe a activat în perioada 01 ianuarie 1981
– 12 octombrie 1981 în cadrul Divizionului separat al Serviciului de escortă și pază al
Izolatorului de detenție provizorie al Direcției Afacerilor Interne or. Odessa; iar în perioada
01 mai 1991 - 14 septembrie 1994 - polițist pentru paza arestului și escortă al Izolatorului
de detențiune provizorie al Secției de poliție a r. Ungheni, vechimea în muncă totală
3
constituind 04 ani, 1 luni și 24 zile. Perioada indicată, fiind luată în calculul vechimii în
muncă, cu înlesniri, pentru stabilirea pensiei, a constituit vechimea în muncă totală de 08
ani, 03 luni și 18 zile (f.d.20).
Având ca temei confirmarea eliberată, la 07 iulie 2020, Cerguța Gheorghe s-a adresat
cu cerere pentru reexaminarea pensiei (f.d.18), iar prin decizia CTAS Ungheni
nr.25/2020/25033 din 24 iulie 2020 cererea reclamantului a fost respinsă (f.d. 5 verso).
Instanțele de judecată au reținut că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile
solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care
persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 din Hotărârea Guvernului
nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și
tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Cu trimitere la prevederile art.33 alin.(2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu
privire la sistemul penitenciar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au subliniat că
penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct.8 din
Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.
Totodată, cu referire la art.13 lit.a), art.14 lit.a), art.44, art.61 alin.(1) din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din
23 iunie 1993, precum și pct.7 lit.b) și pct. 8 lit.a) și lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată
a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar,
prima instanță și instanța de apel au stabilit că pentru calcularea vechimii în muncă cu
înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a hotărârii
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,
izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Subsecvent, instanțele de judecată au menționat că conform pct.1 din Ordinul
Ministerului Afacerilor Interne nr.96/2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru
stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-a stabilit că se acordă înlesniri două luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de
ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care
urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în
conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.
4
Instanțele de judecată au notat că în preambulul Ordinului MAI nr.96/2018 s-a precizat
că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al CSJ din 29 septembrie 2014.
Din cele menționate supra, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că
acțiunea depusă de Gheorghe Cerguța este întemeiată, deoarece conform datelor prezentate
de reclamant, inițial, acestuia, i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, când a activat în
izolatorul de detenție, aceasta a fost calculată cu o lună vechime în muncă egală cu o lună
de serviciu, dar conform prevederilor legale menționate mai sus, vechimea în muncă pentru
acest gen de funcții, se calculează 2 luni vechime în muncă, pentru o lună de serviciu.
Nu a fost reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale referitor la
netemeinicia acțiunii, or, reclamantul când s-a adresat cu cerere Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, pe perioada
indicată supra ca două luni vechime în muncă, pentru o lună în serviciu, întrunea condițiile
stipulate la art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, însă Casa Națională de Asigurări
Sociale neîntemeiat i-a refuzat în recalcularea pensiei.
Nu a fost reținut nici argumentul pârâtei precum că prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a
activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, or, potrivit legislației în vigoare,
sistemul penitenciar este subordonat Ministerului Justiției, iar instituțiile penitenciare sunt
subordonate entității din cadrul respectivei autorități publice centrale de specialitate nu
anihilează dreptul de a beneficia de avantajele prescrise în Hotărârea Guvernului nr. 78 din
21 februarie 1994, persoanelor care deși fac parte din instituții distincte, realmente își
îndeplinesc serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții specifice în acest
sens or, o altă abordare este susceptibilă să discrimineze angajații organelor afacerilor
interne în raport cu angajații sistemului penitenciar.
La 23 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și
netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat
superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite
circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a
normelor de drept material în special a prevederilor pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului
nr.78 din 21 februarie 1994.
Recurenta a indicat că legislatorul este unica autoritate care are dreptul de a stabili
condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.
În viziunea recurentei obiectul litigiului ține de calculul vechimii în muncă pentru
perioada de activitate a beneficiarului în cadrul Izolatorului de reținere temporară,
Divizionului separat al serviciului escortă și pază aș Izolatorului de detenție provizorie al IP
5
Ungheni (01 ianuarie 1981 – 12 octombrie 1981, 01 mai 1991 – 08 mai 1992, 31 mai 1992
– 15 iunie 1992, 30 iunie 1992 – 14 septembrie 1994) și anume dacă perioadele respective
urmează a fi calculate conform pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
Consideră că instanța de apel nu a motivat faptul că Gheorghe Cerguța la momentul
eliberării din serviciu avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri conform
pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994.
Mai mult, nu există act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor MAI care au
activat sau activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, Batalionul de escortă și
pază, la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu. Or, pct. pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 reglementează
doar dreptul colaboratorilor instituțiilor penitenciare la calcularea vechimii în muncă cu
avantaje care activează nemijlocit în izolatoare de urmărire penală.
Instanța de apel trebuia să facă delimitare între activitatea dintr-o subdiviziune a
Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie, Batalionul de escortă și
pază și o instituție penitenciară asupra activității căreia se răsfrânge Legea nr.300/2017 cu
privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr.1036/1996 cu privire la
sistemul penitenciar abrogată șa 16 mai 2018 care garanta expres acordarea înlesnirilor
respective.
În cazul intimatului aceasta a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie din
cadrul Inspectoratului de Poliție, care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se
răsfrânge Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, iar
norma de drept citată nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul Inspectoratului de
poliție.
Consideră că temei de recalculare a pensiei lui Gheorghe Cerguța pentru vechime în
muncă nu există.
De asemenea, a accentuat recurenta că modificările operate prin Hotărârea Guvernului
nr.494/1997 „Pentru modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”, pct.8 din
Hotărârea Guvernului nr.78/1994 a fost completat cu lit.d) care stipulează că, dreptul de a
calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în
închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Modificările sus-menționate au fost efectuate în conformitate cu prevederile art.33 din
Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la 16 mai
2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru
colaboratorii MAI sau IGP. Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este expres
stabilit în art.44 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
La fel, nici ordinul nr.96 din 20 martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne „Cu
privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de
funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”,
adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78/1994, urmează
a fi apreciat critic, deoarece acesta depășește cadrul normativ în temeiul căruia a fost emis,
respectiv este nul de drept.
6
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2021, în ședință
publică.
Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost
notificată participanților al proces.
Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 02 august 2021 Casei Naționale de
Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din
23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție
nr.DS8002073373AS (f.d. 110).
În condițiile enunțate, recursul depus la 23 iulie 2021 a fost depus în termenul legal
prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
La 20 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Gheorghe
Cerguța copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 28 octombrie 2021 (f.d. 116,
122).
La 21 octombrie 2021 Gheorghe Cerguța, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a
depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și
întemeiată.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele
invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-
f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
7
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de
5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează
că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din
particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din
sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului
de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din
partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut
cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31,
Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale.
8
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
9