3ra-211/23 — Anularea actului administrativ defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-211/23 — Anularea actului administrativ defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-211/23 (2-21077462-01-3ra-21022023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – O. Melniciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

D E C I Z I E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Serghei

Luncă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul de Poliție

Soroca, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 25 mai 2021, Luncă Serghei a înaintat acțiune în instanța de contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 martie 2021, s-a adresat către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Soroca cu o cerere de recalculare a pensiei pentru

vechime în muncă stabilită, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, însă prin decizia din 15 martie 2021 cererea sa a fost

respinsă pe motiv că, ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018

prevede eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru funcționarii publici

cu statut special și nu recalcularea, respectiv temei de recalculare a pensiei stabilite

la 08 noiembrie 2005 în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu există.

La 19 martie 2021, reclamantul a adresat o cerere Casei Naționale de Asigurări

Sociale, solicitând verificarea deciziei CTAS Soroca din 15 martie 2021 și anularea

acesteia ca fiind contrară prevederilor legale, iar la 23 aprilie 2021, a recepționat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a comunicat că temei

de abrogare a deciziei CTAS Soroca și de recalculare a pensiei nu este, deoarece

perioada de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate

fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

1

Reclamantul consideră că decizia contestată este neîntemeiată și pasibilă de

anulare, deoarece a activat în cadrul organelor de poliție o perioadă de 20 ani 01 lună

și 07 zile, din care 6 ani 01 lună și 23 zile în funcția de polițist pentru pază și escortă

al SRP Soroca, polițist pentru pază și escortă a CRP Soroca, polițist pentru pază și

escortă al CPS Soroca, polițist și polițist-șofer al izolatorului de detenție provizorie

al CPR Soroca, iar conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor

din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat serviciul în izolatoarele de

urmărire penală, se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Potrivit reclamantului, la momentul stabilirii pensiei – 08 noiembrie 2005, nu

s-a ținut cont de prevederile normei indicate, ce erau în vigoare și urmau să fie

aplicate în mod obligatoriu, iar refuzul de recalculare a pensiei pentru vechime în

muncă va duce la încălcarea drepturilor sale. Or, opina pârâtului precum că, perioada

de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate fi

raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, este una

eronată, fiind o interpretare greșită a prevederilor legale.

Reclamantul a susținut că Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

de rând cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, urmau a fi respectate și executate

întocmai la momentul stabilirii pensiei sale, deoarece executarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 era obligatorie și nu depindea de

dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma legală.

Astfel, prin acțiunile pârâtului, reclamantului i se cauzează un prejudiciu

material și moral, fiind tratat diferit de colegii cu care au muncit și care se

pensionează mai târziu, fiind discriminat, iar deoarece suma pensiei integrale nu a

fost calculată și plătită la timp din vina funcționarilor pârâtei, suma respectivă

urmează să fie încasată de la aceasta fără limite de timp, adică din ziua stabilirii

inițiale a pensiei.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat anularea deciziei CTAS

Soroca nr. 21/2021/2283 din 15 martie 2021 și a răspunsului nr. I-597/21 din 20

aprilie 2021 la cererea prealabilă, obligarea să reexamineze și să recalculeze pensia

pentru vechimea în muncă, să achite suma de bani ce constituie diferența de pensie

recalculată, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei și restituirea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 25 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

atras în proces în calitate de terț Inspectoratul de Poliție Soroca.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial acțiunea, fiind anulată decizia CTAS Soroca nr. 21/2021/2283 din

15 martie 2021 privind refuzul în recalcularea pensiei și răspunsul nr. L-597/21 din

20 aprilie 2021 privind respingerea cererii prealabile, cu obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensei lui Serghei Luncă,

cu achitarea pensiei neachitate, luând în calcul confirmarea nr. 34/48-1852 din 12

februarie 2021, eliberată de Inspectoratul de Poliție Soroca a Inspectoratului General

de Poliție, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei. Totodată s-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Serghei Luncă cheltuielile pentru acordarea asistenței

2

juridice în mărime de 3 000 lei, fiind respinsă compensarea cheltuielilor de judecată

în mărimea ce depășește suma de 3000 lei, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, Casa Națională de

Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat recalcularea pensiei, interpretând eronat că

perioada de activitate a reclamantului/intimat, în cadrul Batalionului Serviciului

Escortă și Pază, nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază,

escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală,

în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Mai mult, prin confirmarea nr. 34/48-1852 din 12.02.2021, eliberată de

Inspectoratul de Poliție Soroca, se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct. 8 lit.

d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

Instanța de apel a apreciat drept declarativ și argumentul apelantului precum că

confirmarea nr. 34/48-1852 din 12.02.2021, eliberată de către Inspectoratul de

Poliție Soroca în baza ordinului nr.96 din 20.03.2018 emis de MAI, care a stat la

baza calculării perioadei respective cu înlesniri de 1:2, urmează a fi apreciată critic,

deoarece certificatul dat vine în contradicție directă cu sensul ordinului nr.96 din

20.03.2018, care recunoaște unele înlesniri pentru stabilirea pensiei angajaților MAI

și nicidecum nu se referă la recalcularea pensiei persoanelor cărora deja li s-a stabilit

pensia anterior.

La acest capitol, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, prin ordinul nr.96 din

20.03.2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de 10 funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni

de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările

aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr.

34/48-1852 din 12.02.2021, vine în susținerea aplicabilității ordinului emis posterior

pensionării lui Luncă Serghei, în raport cu vechimea în muncă deținută de către

ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile

(avantajele) funcțiilor deținute.

Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii

publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora,

de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul

loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții

au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile

administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de

drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție

reorganizate sau lichidate.

3

Mai mult ca atât, Curtea de Apel Chișinău a atenționat și asupra faptului că,

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act

administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate

corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul menționat, atât timp

cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor

acestuia.

La 13 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin

poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău. La 09 ianuarie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere a acțiunii.

La 22 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs intimatului Luncă Serghei și terțului Inspectoratul de Poliție Soroca, însă

Luncă Serghei nu a făcut uz de dreptul lui de a se expune asupra recursului printr-o

referință, iar Inspectoratul de Poliție Soroca, prin referința din 21 martie 2023, a

solicitat respingerea recursului.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 12 octombrie 2022, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 19 octombrie 2022 (f.d. 111), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 28 decembrie 2022 (f.d. 115).

4

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 13 octombrie 2022 (f.d. 112-114),

precum și a motivării recursului la 09 ianuarie 2023 (f.d. 116-120), este în termen.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că soluția

instanței de apel este una eronată.

Astfel, conform art.48 al Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

pensiile militarilor termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor

acestora, se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de

Guvern (redacția Legii nr. 282/2016, în vigoare la 01.01.2017).

Totodată, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1427/2016 cu privire la preluarea

atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție, Casa Națională de

Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu

01.01.2017, în mărimile stabilite de institutuțiile menționate la pct. 1 din hotărâre.

Potrivit prevederilor art. 49 pct. (3) din Legea nr. 1544/1993, organele de

asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă

vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate. Instituțiile de

forță sunt organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în serviciu și a

soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie.

Respectiv, la 11 martie 2021, intimatul s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Soroca cu cerere privind reexaminarea pensiei în condițiile Legii

nr. 1544/1993, având în vedere că la 07 noiembrie 2005 a demisionat din funcție.

Potrivit dosarului de pensionare, intimatul beneficiază de pensie pentru vechime în

muncă, începând cu 08 noiembrie 2005, în cuantum de 50% din suma soldei primite

înainte de concediere în baza Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratul General de Carabinieri. Pensia intimatului a fost stabilită în baza

vechimii în muncă confirmată de 20 ani 00 luni 17 zile.

La 22 martie 2021, intimatul s-a adresat la Casa Națională de Asigurări Sociale

cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea Deciziei CTAS Soroca și

dispunerea achitării diferenței de pensie recalculată începând cu data stabilirii

inițiale a acesteia.

Prin răspunsul CNAS nr.R-824/21 din 07 mai 2021, intimatului i-a fost refuzat

în satisfacerea solicitării, din motive legal întemeiate.

Potrivit recurentei, perioada de activitate a intimatului în cadrul izolatorului de

detenție provizorie al CNA nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje. Or, potrivit art. 6 alin. (2) al Legii nr.1036/1996, colaboratori ai sistemului

penitenciar sunt persoanele care dețin funcții în efectivul de trupă și în corpul de

comandă ale sistemului penitenciar, abilitate să pună în executare pedepsele penale

privative de libertate, detenția provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată

măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional, precum și

5

măsurile de siguranță cu caracter medical aplicate deținuților care suferă de

alcoolism și narcomanie.

Astfel, alegațiile intimatului nu sunt aplicabile prezentei cause, deoarece acesta

nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar.

Respectiv, potrivit recurentei, temei pentru anularea deciziei CTAS Soroca

nr.21/2021/2283 din 15 martie 2021 și a răspunsului CNAS nr. L-597/21 din 20

aprilie 2021, cu obligarea CNAS la reexaminarea și recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, cu achitarea diferenței de pensie recalculată, începând cu data

stabilirii pensiei, nu este.

Totodată, recurenta a menționat că în cererea de chemare în judecată, intimatul

a făcut trimitere la Ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea

unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu

statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Cu referire la acest

aspect, recurenta a indicat că prevederile actelor normative ale autorităților

administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome

se aplică numai în partea în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de

nivel superior pentru executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor

actelor respective.

Prin urmare, Ordinul nr.96/2018 emis de MAI în conformitate cu prevederile

pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 „Cu privire la modul

de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar”,

depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că, la 25 mai 2021, Luncă Serghei a înaintat acțiune

în instanța de contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și anume recalcularea

6

pensiei pentru vechime în muncă stabilită, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial acțiunea, fiind anulată decizia CTAS Soroca nr. 21/2021/2283 din

15 martie 2021 privind refuzul în recalcularea pensiei și răspunsul nr. L-597/21 din

20 aprilie 2021 privind respingerea cererii prealabile, cu obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensei lui Serghei Luncă,

cu achitarea pensiei neachitate, luând în calcul confirmarea nr. 34/48-1852 din 12

februarie 2021, eliberată de Inspectoratul de Poliție Soroca a Inspectoratului General

de Poliție, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei. Totodată s-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Serghei Luncă cheltuielile pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 3 000 lei, fiind respinsă compensarea cheltuielilor de judecată

în mărimea ce depășește suma de 3000 lei, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în

motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile

de bază invocate de apelantă. Argumentele formulate în fața sa nu au fost

clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument,

astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să

exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează obligarea CNAS de a achita lui Serghei Luncă

pensia pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia începând cu data

stabilirii inițiale a pensiei.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 12 octombrie

2022 instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției de achitare lui Serghei

Luncă a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia, ținând cont de

confirmarea nr. 34/48-1852 din 12 februarie 2021, eliberată de Inspectoratul de

Poliție Soroca a Inspectoratului General de Poliție, cu achitarea diferenței pensiei

neachitate, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, având în susținere

prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, prin prisma căruia pensia

stabilită și neîncasată la timp din vina organului de asigurări sociale care o

stabilește sau o plătește, se achită fără niciun fel de limite în timp.

Însă din concluzia menționată nu poate fi dedus niciun argument referitor la

vina pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia,

pentru neachitarea acesteia intimatului Serghei Luncă pentru perioada începând cu

08 noiembrie 2005, or, în caz contrar, conform art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie

1993, suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada

precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele

7

pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia

se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Articolul 61 alin. (1) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, stabilește că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea

în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ, potrivit

căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în

parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a

dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale

corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil,

se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se

aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete,

pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare

pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la

cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se

face din momentul depunerii cererii.

Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite

condițiile stabilite la art. 147 alin. (3).

Astfel, existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite

plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale

care stabilește sau plătește pensia.

Totodată, instanța de apel nu a motivat în nici un fel concluzia de a recalcula

și încasa pensia intimatului începând cu data pensionării inițiale a acestuia, în

situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o

perioadă de 12 luni.

Dacă instanța de judecată nu a motivat în ce constă vinovăția Casei Naționale

de Asigurări Sociale, responsabilă pentru neachitarea pensiei în perioada invocată

de reclamant în acțiunea înaintată, și cum a stabilit termenul pentru care urmează

a fi recalculată pensia, aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei

decizii. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

8

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitîndu-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

9

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Luncă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

terț Inspectoratul de Poliție Soroca, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10