3ra-1077/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1077/22 2-20142173-01-3ra13102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 18 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Saharnean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 12 noiembrie 2020, Andrei Saharnean, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în perioada 21 februarie 1994 - 30 aprilie 2008 a activat în organele afacerilor interne, în cadrul Batalionului Escortă a Direcției de Poliție Chișinău, acumulând o vechime în muncă de 20 de ani și 7 luni, perioadă suficientă pentru a-i fi stabilită pensia pentru vechime în muncă. De asemenea, reclamantul a menționat că, prin confirmarea Direcției de Poliție Chișinău nr. 34/20-5685636 din 19 august 2020 a fost recunoscut faptul că perioada activității sale în cadrul Batalionului Escortă a Direcției de Poliție Chișinău n-a fost calculată cu avantaje și anume, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Reclamantul a relevat că ulterior, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei cu cerere privind recalcularea pensiei, însă prin decizia nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020 i s-a refuzat în recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.

Astfel, reclamantul a invocat că, la data de 12 octombrie 2020 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei 1 Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie dispusă recalcularea pensiei, însă prin răspunsul nr. S-2261/20 din 02 noiembrie 2020 cererea prealabilă a fost respinsă, fiind menținută decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020. Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-2261/20 din 02 noiembrie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensiei, cu achitarea pensiei neachitate în mărime de 75% din solda lunară, începând cu data de 30 aprilie 2008, luându-se în considerare certificatul eliberat de către Direcția de Poliție Chișinău nr.34/20-5685636 din 19 august 2020. Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020,

privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Andrei Saharnean și actul administrativ nr. S-2261/20 din 02 noiembrie 2020, adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei reclamantului Andrei Saharnean în mărime de 75% din solda lunară, începând cu data de 30 aprilie 2008, în baza certificatului nr. 34/20- 5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău (f.d.42; 49-52). Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 06 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Andrei Saharnean (f.d.45-46).

Hotărârea motivată din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 04 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.54). La data de 01 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.68-71). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.88, 89 - 103). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță întemeiat a admis cerințele reclamantului/intimat Andrei Saharnean, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei lui Andrei Saharnean în mărime de 75% din solda lunară, începând cu data de 30 aprilie 2008, în baza certificatului nr. 34/20- 5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

În acest context, instanța de apel a menționat că, subdiviziunile în care a activat intimatul Andrei Saharnean, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată 2 a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, ceea ce a și servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 ,,Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luându-se în calcul vechimea în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Făcînd referire la art. 13 lit. a), art. 14 lit. a) art.18 alin.(1) lit. c) art. 44 din Legea menționată supra, instanța de apel a relevat că, este întemeiată concluzia primei instanțe privind netemeinicia deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Orhei nr. 17/2020/29390 din 01 septembrie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a lui Andrei Saharnean și a răspunsului nr. S-2261/20 din 02 noiembrie 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula pensia pentru vechime în muncă lui Andrei Saharnean în mărime de 75% din solda lunară, începând cu data de 30 aprilie 2008, în baza certificatului nr. 34/20 - 5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău. Instanța de apel consideră neîntemeiat argumentul apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, perioadele de activitate a reclamantului/intimat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă al Comisariatului General al Poliției mun.Chișinău nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Mai mult, instanța de apel a menționat că, prin certificatul nr. 34/20-5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

De asemenea, instanța de apel a considerat declarativ și argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, neîntemeiat a fost calculată cu înlesniri perioada de activitate a reclamantului/intimat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă al Comisariatului General al Poliției mun.Chișinău.

La acest capitol, instanța de apel a relevat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea 3 pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr. 34/20- 5685636 din 19 august 2020 vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Andrei Saharnean, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul.

Or, la stabilirea cuantumului pensiei intimatului, urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. Instanța de apel a invocat că, prin ordinul menționat supra s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului.

În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea Ministerului Afaceririlor Interne, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate. Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al Casei Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nu sunt aplicabile prezentei cauze pe motiv că, reclamantul/intimat nu a activat în vre-o funcție din cadrul Izolatorului de detenție provizorie, perioadă de activitate care urmează a fi calculată cu înlesniri: două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1).

Or, în prezent, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje și anume, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, izolator de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit.

În acest context, instanța de apel a conchis că, prima instanță just a stabilit că la data de 30 aprilie 2008 vechimea în muncă a lui Andrei Saharnean a constituit 34 de ani 3 luni și 18 zile, reieșind din calculul cu înlesniri - pentru o lună lucrată două luni vechime în muncă, cuantumul pensiei urma să fie stabilită de 75% din suma soldei.

Astfel, făcând referire la art.48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor 4 afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pct.1- 4 din Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28 decembrie 2016 (în vigoare la data de 30 decembrie 2016) cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție, instanța de apel a menționat că, instituțiile menționate la pct.1 al Hotărârii nominalizate supra, prezintă Casei Naționale de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale pe suport de hârtie și în format electronic, în mărimile stabilite până la data de 31 decembrie 2016. Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să efectueze plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu data de 01 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct.1.

Datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la data de 01 ianuarie 2017 urmează să fie achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, Casa Națională de Asigurări Sociale, urma să-i recalculeze lui Andrei Saharnean pensia pentru vechime în muncă în mărime de 75% din solda lunară, începând cu data de 30 aprilie 2008, în temeiul certificatului nr. 34/20- 5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău. Făcând referire la art. 47 alin. (2), art. 54 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, instanța de apel a menționat că, dreptul la pensie se referă la drepturi incluse în categoria drepturilor sociale.

Caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale. Implementarea prevederilor legale nu poate fi în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante nu pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional.

Astfel, la punerea în aplicare a dispozițiilor constituționale ce garantează drepturile sociale, legiuitorul trebuie să respecte articolul din Constituție, care prevede că, la angajarea dispozițiilor referitoare la restrângerea drepturilor și a libertăților fundamentale, existența și substanța acestor drepturi și libertăți trebuie să fie păstrată, concluzie ce a fost reiterată în Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 10 aprilie 2012, § 25. În afară de aceasta, instanța de apel a făcut referire și la Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, prin care Curtea a statuat că: „[...] un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate de art.46 și, respectiv, art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică.

Astfel instanța de apel a concluzionat că, în speța dedusă judecății, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei. La data de 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, (f.d.106-108). Ulterior, la data de 07 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice și respectiv, la data de 16 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.112-114; 115-118).

5 În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că, în speța dedusă judecății, perioada activității intimatului Andrei Saharnean în cadrul Batalionului Serviciului Escortă, care în temeiul certificatului nr. 34/20- 5685636 din 19 august 2020, eliberat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Recurenta a relevat că, prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea menționată supra, stipulează expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, în izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Astfel, recurenta a invocat că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu, cum este indicat în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Recurenta a relevat că la caz, aprecierea probelor de către instanța de apel este una defectuoasă și arbitrară, fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației procesuale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Andrei Saharnean La data de 13 octombrie 2022, în adresa intimatului Andrei Saharnean și avocatului acestuia Vladimir Kovali a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 120). Prin referința depusă la data de 17 octombrie 2022, Andrei Saharnean, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d.123-125).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2022 (f.d.88, 89 - 103). La data de 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.106-108).

6 Decizia motivată din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la data de 18 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 109). La data de 07 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, și respectiv la data de 16 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.112-114; 115-118). În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în termenul prevăzut la art.245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios 7 administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8