3ra-891/22 — contestarea actului administrativ

3ra-891/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-891/22

2-20065972-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitalie Gîțu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă :

La data de 17 iunie 2020, reclamantul Vitalie Gîțu a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor

interne până la 01 noiembrie 2009, apoi obținând calitatea de pensionar a

Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 20 ani. Iar, la

ieșirea la pensie cuantumul pensiei constituia 50% din soldă. Totodată,

comunicând că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20

martie 2018, i s-au efectuat recalcularea vechimii în muncă, introducându-se

avantajele pentru perioada activității în Batalionul serviciului escortă și pază

deținuți, astfel, vechimea în muncă fiindu-i stabilită la momentul ieșirii la pensie

de 36 ani, iar după recalculare cuantumul pensiei urmând a fi de 75%.

În acest context, a relatat reclamantul că, cu actele menționate s-a adresat la

Casa teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, însă, la 13 martie 2020 prin decizia

nr. 93/2020/2679, i s-a refuzat în recalcularea pensiei. Motiv din care a formulat

cererea prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, la care, la data de 03

iunie 2020 a primit refuzul în recalcularea pensiei nr. G-1001/20.

Astfel, a invocat reclamantul că, actele nominalizate sunt neîntemeiate și

nefondate, pasibile de a fi declarate ilegale și anulate. Or, conform normelor

1

conținute în legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993, art. 48

stabilește că, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Iar, conform art. 14 din legea sus-menționată, mărimea pensiilor pentru

vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a) pentru militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri care au о vechime în serviciu stabilită la art.13 lit.a) - 50

procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limita de vârstă sau din

motive de boală - 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de

vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) - 3 procente din sumele

respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Totodată, a relatat reclamantul că, conform art. 49 alin. (1)-(3) din legea

nominalizată, militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și membrii familiilor acestora depun

cerere de stabilire a pensiei la organul de asigurari sociale.

Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face

prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la

data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor

ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Or, conform art. 54, suma pensiei calculate pentru pensionarii din rândurile

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada

precedentă, însă, cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc

pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

A solicita Vitalie Gîțu anularea răspunsului nr. G-1001/20 din 03.06.2020,

deciziei nr. 93/2020/2679 din 13.03.2020, precum și obligarea recalculării

cuantumului pensiei, cu achitarea diferenței pensiei neachitate începând cu

01.11.2009, în cuantum de 75% din solda lunară, luându-se în considerare

certificatul eliberat de către Direcția de Poliție ,,Chișinău” nr. 34/20 din

01.09.2018, luându-se în calcul majorările și indexările ce au avut loc.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 10 iunie 2021,

acțiunea a fost admisă, fiind anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

(Oficiul teritorial Buiucani, mun. Chișinău) nr. 93/2020/2679 din 13 martie 2020

privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a lui Vitalie Gîțu și

răspunsul nr. G-1001/20 din 03 iunie 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări

Sociale în procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei lui

2

Vitalie Gîțu în mărime de 75% din solda lunară începând cu data de 01 noiembrie

2009 în baza confirmării nr. 34/20 din 11 septembrie 2018 eliberat de Direcția de

Poliție a mun. Chișinău.

La 11 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat apel

nemotivat, iar la 12 august 2021, apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 10 iunie 2021, solicitând casarea hotărârii cu

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, prin

urmare, instanța de apel a constatat că, apelul declarat a fost depus cu respectarea

prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Prin decizia din 01 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale s-a respins și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 10 iunie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile pct. 7 lit. b) din

Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, care statuează

că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă

conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se ia în considerare

serviciul în organele securității statului, organele afacerilor interne, Poliția de

Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și în organele sistemului

administrației penitenciare în funcții publice cu statut special.

Conform pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri

ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

sistemului penitenciar, se acordă, două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran.

Conform art. 33 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la

sistemul penitenciar, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi

de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Reieșind din prevederile normelor citate, instanța de apel a reținut că

subdiviziunile în care a activat Vitalie Gîțu, sunt entități destinate pentru deținerea

persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

3

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție,

exercitându-și serviciu nemijlocit în Batalionul de Serviciu Escortă și Pază al

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, ceia ce a servit drept temei

pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018

”Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje)

pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună

în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23.06.1993.

Totodată, art. 13 lit. a) al Legii asigurări cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23.06.1993, prevede că, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl

au: militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în serviciu de

cel puțin 20 de ani.

Art. 14 lit. a) al Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie

1993, stipulează că, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în

următoarele proporții: a) pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

care au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (art.13 lit.a)): pentru o vechime

în muncă de 20 de ani 50 procente, iar pentru cei pensionați la limită de vârstă sau

de motive de boală 55 procente din sumele respective ale soldei; pentru fiecare an

complet de muncă peste vechimea de 20 de ani 3 procente din sumele respective

ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Conform art. 18 lit. a) al Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23

iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al

cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: serviciul militar activ, serviciul în

organele afacerilor interne în funcțiile corpului de comandă și în trupe, serviciul în

detașamentele și formațiunile de partizani; timpul lucrat în ministere și

departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare în serviciu militar activ

sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă acesta nu a fost

benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în prizonierat infracțiuni împotriva Patriei;

timpul aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă al militarilor, al persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, deferiți fără temei

justiției sau supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în

Departamentul de Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile

și Situațiilor Excepționale.

Conform art.54 Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie

1993 (în redacția Legii până la modificare prin Legea nr.245 din 15 noiembrie

2018 în vigoare la 12 ianuarie 2019), suma pensiei calculată pentru pensionarii din

4

rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește

pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării

pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau

care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Art. 48 Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 (în

redacția Legii nr.282 din 16 decembrie 2016, în vigoare 01 ianuarie 2017), prevede

că, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul

stabilit de Guvern.

Pct.1 – pct.4 Hotărârii Guvernului cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a

pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului și Centrului Național Anticorupție nr. 1427 din 28 decembrie 2016 (în

vigoare 30 decembrie 2016), prevede că, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de

Protecție și Pază de Stat transmit Casei Naționale de Asigurări Sociale, până la 30

iunie 2017, conform graficului stabilit de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, documentele și informația, în format electronic, privind stabilirea

pensiilor, alocațiilor lunare de stat, alocațiilor lunare nominale pentru merite

deosebite față de stat ale beneficiarilor de pensii, stabilite până la 31 decembrie

2016.

Instituțiile menționate la pct.1 al prezentei hotărâri prezintă Casei Naționale

de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale, pe suport de

hârtie și în format electronic, în mărimile stabilite până la 31 decembrie 2016. Casa

Națională de Asigurări Sociale va efectua plata pensiilor și prestațiilor sociale

începând cu 1 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la

pct.1. Datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari

la data de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de

stat la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond justa a conchis

privind netemeinicia deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale (Oficiul

teritorial Buiucani, mun. Chișinău) nr. 93/2020/2679 din 13 martie 2020 privind

refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă lui Vitalie Gîțu și a

răspunsului nr. G-1001/20 din 03 iunie 2020 adoptat de Casa Națională de

Asigurări Sociale în procedura prealabilă, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind

recalcularea pensiei lui Vitalie Gîțu în mărime de 75% din solda lunară începând

cu data de 01 noiembrie 2009 în baza confirmării nr. 34/20 din 11 septembrie 2018

eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

Prin urmare, instanța de apel a remarcat că Casa Națională de Asigurări

Sociale neîntemeiat i-a refuzat recalcularea pensiei lui Vitalie Gîțu, interpretând

5

eronat că perioada de activitate a reclamantului/intimat, în cadrul Batalionului

Serviciului Escortă și Pază, nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care

efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate

în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu.

La data de 07 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale prin

intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.132-

133).

Ulterior, la data de 23 august 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a

prezentat motivarea recursului (f.d.138-142).

În susținerea recursului a invocat că, alegațiile intimatului nu sunt aplicabile

prezentei cauze deoarece Vitalie Gîțu nu a activat în vreo funcție din cadrul

sistemului penitenciar.

Conform prevederilor art.16 alin.(1) și (2) al Legii nr.100/2017 cu privire la

actele normative, autoritățile administrației publice centrale de specialitate și

autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile legii, acte normative.

Astfel, Ordinul nr.96/ 2018 emis de MAI în conformitate cu prevederile pct.7

lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 „Cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar”,

depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține prevederile prevăzute în

Ordinul nr.96/2018 (perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază,

escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală.

Prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994,

prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituțiile

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări de subteran.

A relatat recurenta că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu

cum este indicat în ordinul emis de MAI, prin urmare, instanța de fond și instanța

de apel nu au verificat totalitatea circumstanțelor relevate mai sus, emițând acte

judecătorești neîntemeiate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

6

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iunie 2022, Casa

Națională de Asigurări Sociale prin intermediul adresei electronice a depus recurs

nemotivat la 07 iunie 2022. Decizia motivată din 01 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de

18 august 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.134).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 07 iunie 2022, iar recursul motivat la 23 august 2022,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

7

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8