3ra-90/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-90/2023 2-20133062-01-3ra-25012023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Dodon) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 01 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Didîc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 24 decembrie 2021 și hotărârea suplimentară din 15 aprilie 2022 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 21 octombrie 2020, Vadim Didîc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 iunie 2020 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț cu cerere privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă, fiind prezentat certificatul eliberat de Ministerul Afacerilor Interne din 10 iunie 2020 în temeiul dosarului personal ținut de Ministerul Afacerilor Interne și care confirma o vechime totală de 25 ani 01 luni și 27 zile.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale din 15 iulie 2020 i-a fost refuzat în admiterea cererii de stabilire a pensiei, fiind invocat faptul că stagiul total confirmat la acel moment era de 23 ani 04 luni, astfel, a fost invocat faptul că activitatea în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie nu se raportează la prevederile pct. 8 lit. d) din 1 Hotărârea Guvernului cu privire la modul de aplicare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie 1994. A considerat, că răspunsul este unul ilegal și neîntemeiat, or, în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor se acordă înlesniri, și anume, se calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor psihici, precum și la lucrările de subteran.

A afirmat, că nu a fost de acord cu răspunsul prezentat la data de 15 iulie 2020 și a solicitat printr-o cerere prealabilă de a fi recunoscut certificatul eliberat de Ministerul Afacerilor Interne, precum și stagiul complet stabilit în acesta. A precizat, că prin răspunsul oferit la scrisoarea prealabilă nr. D-1685/20 din data de 20 august 2020 nu i-a fost admisă cererea. A concretizat, că la solicitările apărătorului de a elibera copii de pe dosarul prezentat la data de 16 iunie 2020 la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț, s-a invocat faptul că în perioada de trei zile după emiterea deciziei privind refuzul de stabilire, tot pachetul de documente se transmite la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Ulterior, s-a adresat cu o cerere prealabilă privind anularea deciziei de refuz din 15 iulie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț și a solicitat eliberarea copiilor de pe actele anexate la dosarul personal prezentat la data de 16 iunie 2020 la sediul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț, fiindcă a prezentat totul în original și nu și-a păstrat copii pentru el. A menționat, că prin intermediul poștei electronice a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din data de 08 octombrie 2020, însă careva copii nu au fost oferite. A reiterat, că vechimea în muncă necesară pentru stabilirea pensiei în baza Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne este confirmat prin certificatul eliberat în temeiul dosarului personal ținut de Ministerul Afacerilor Interne.

Prin urmare, a indicat că vechimea în muncă conform dosarului personal la momentul adresării cererii de stabilire a pensiei pentru vechimea în muncă în condițiile art. 13 pct. a) Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne a fost calculat de 25 ani 01 luni 16 zile. A apreciat, că la calcularea înlesnirilor, și anume, coeficientul de 2 la 1 pentru funcția pe care a deținut-o în izolatorul de detenție provizorie indicată în certificatul eliberat de Ministerul Afacerilor Interne se confirmă prin avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014 cu privire la aplicarea pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cât și practica constantă a Curții Supreme de Justiție la examinarea dosarelor similare.

2 La fel, a considerat temeinice prevederile art. 18 lit. c) a Legii privind asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase.

A reiterat că potrivit art. 33 alin. (2) Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituții destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și a celor psihici, precum și lucrări de subteran, se consideră două zile de serviciu.

Astfel, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, izolatoarele de detenție provizorie și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. A apreciat că norma de drept menționată la pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 este aplicabilă speței, iar modul de redare a prevederilor acestei norme de către legiuitor nu viciază aplicabilitatea ei de către prima instanță.

Este cert faptul că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută la pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Prin urmare, reclamantul Vadim Didîc a considerat că are de dreptul de a-i fi stabilită pensia pentru vechime în muncă, iar funcția deținută de ofițer superior al Serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție Edineți cade sub incidența calculării vechimii în muncă cu coeficientul de 1 la 2. A reținut că dreptul lui de solicitare a stabilirii vechimii în muncă este recunoscut de Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

A solicitat reclamantul Vadim Didîc anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul teritorial Edineț privind refuzul în stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu din 15 iulie 2020, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-1685/20 din 20 august 2020, recepționat la 08 octombrie 2020, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț din 10 iunie 2020, precum și încasarea cheltuielilor suportate.

3 Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea depusă de Vadim Didîc și a fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Edineț) nr. 08/2020/22490 din 04 iulie 2020 privind refuzul stabilirii pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Vadim Didîc și actul administrativ nr. D-1685/20 din 20 august 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în privința reclamantului Vadim Didîc despre stabilirea pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 02 iunie 2020 în baza certificatului nr. 34/35-4841 din 10 iunie 2020 eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț (f.d.

66, 74-80). Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 aprilie 2022 a fost dispusă încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Vadim Didîc cheltuielile de judecată în sumă de 2000 de lei (f.d. 73). La 04 ianuarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat dispozitivul hotărîrii primei instanțe și la 11 ianuarie 2022 a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 70, 71-72). La 26 aprilie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 10 mai 2022, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.83, 91-95).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen, atît apelul nemotivat, cît și apelul motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 24 decembrie 2021 și hotărârea suplimentară din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 106, 107-120).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a bazat pe articolele 53 alin. (10 din Constituția Republicii Moldova, 3, 10 alin. (1), 17, 19, 208 alin. (1), 162 alin. (1), (3) lit. a) și b), 206 alin. (1) lit. b), 209 alin. (1) lit. a), 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art. 31 alin. (2) și (3) și art. 40 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, art. 2 alin. (1), 13 lit. a), 14 lit. a), 18 lit. c), 48, 49 alin. (3), 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pct. 7 lit. g) și 8 lit. d) al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a reținut că prima instanță întemeiat a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Edineț) nr.08/2020/22490 din 04 iulie 2020 privind refuzul stabilirii pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Vadim Didîc și actul administrativ nr. D-1685/20 din 20 august 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedură prealabilă cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să 4 emită actul administrativ individual favorabil în privința reclamantului Vadim Didîc despre stabilirea pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 02 iunie 2020 în baza certificatului nr. 34/35-4841 din 10 iunie 2020 eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în conformitatea cu art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă, prima instanță just a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Vadim Didîc suma de 2000 de lei cheltuieli de asistență juridică. La 31 octombrie 2022 și la 12 ianuarie 2023, prin intermediul adresei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat recursul nemotivat, respectiv recursul motivat, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Vadim Didîc ca fiind neîntemeiată (f.d.128-129, 130-133). În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost interpretate în mod eronat normele de drept material.

Conform art.48 al Legii nr.1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne ,,pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern (redacția Legii nr. 282/2016, în vigoare 01.01.2017).

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1427/2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție, Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 01.01.2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct. 1 din hotărâre. Conform prevederilor art.49 pct. (3) din Legea nr.1544/1993, organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Instituțiile de forță fiind organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie. În urma examinării dosarului personal a intimatului, s-a constatat că acesta la data de 16.06.2020 a depus cerere cu nr. 08/2020/674 de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț, prezentând setul de acte necesare. Urmare a examinării actelor pentru stabilirea dreptului solicitat se atestă că raportul de serviciu a încetat din data de 01.06.2020 în baza cererii personale. Potrivit Certificatului eliberat de IP Edineț IGP MAI RM, vechimea totală în muncă constituie 25 ani 01 luni 27 zile. În calculul pentru stabilirea pensiei a fost inclusă perioada cu 5 avantaje, 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu când intimatul a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie IP Edineț IGP MAI.

Potrivit prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, persoanelor care cad sub incidența normei date se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Această normă de drept stipulează expres căror colaboratori se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu (1:2) și anume: 1. Colaboratorilor instituțiilor penitenciare de tip închis. 2. Colaboratorilor izolatoarelor de urmărire penală. 3. Colaboratorilor caselor de arest. 4. Colaboratorilor instituțiilor destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. În această ordine de idei, a conchis recurentul că vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în prezenta normă nu poate fi calculată cu înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu (2:1), respectiv și perioada de activitate a intimatului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu avantaje.

A susținut că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI. Conform art. 9 alin. (1) al Legii nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare stabilește că Administrația Națională a Penitenciarelor este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Justiției, care exercită atribuțiile și implementează politica statului în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, a măsurii preventive sub forma arestului preventiv, a sancțiunii arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate persoanelor private de libertate și nicidecum izolatoarele de detenție provizorie ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne sau a Inspectoratului General de Poliție.

Potrivit art. 11 al legii menționate, instituțiile penitenciare sunt organele care asigură executarea pedepselor de către persoanele condamnate la închisoare sau la detențiune pe viață, precum și detenția provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional. Prin urmare, perioada de activitate a intimatului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Or, Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, reglementează, că colaboratorii ai sistemului penitenciar sunt persoanele care dețin funcții în efectivul de trupă și corpul de comandă al sistemului penitenciar, abilitate să 6 pună în executare pedepsele penale privative de libertate, detenția provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional, precum și măsurile de siguranță cu caracter medical aplicate deținuților care suferă de alcoolism, narcomanie.

Avantajul solicitat este prevăzut în art. 53 lit. a) al Legii nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, și anume: ,,La stabilirea pensiei, funcționarilor publici cu statut special li se calculează vechimea în serviciu ținîndu-se cont de următoarele înlesniri: a) o zi de serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, în casele de arest și în instituțiile penitenciare destinate deținerii și tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de vechime în serviciu”. Analizând prevederile legale citate, a dedus recurentul că activitatea intimatului din perioada 02 decembrie 2005-28 septembrie 2007, care a fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

Reieșind din cele expuse supra, temei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă cu includerea perioadei calculate cu avantaje, două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1), din cadrul Izolatorului de detenție provizorie IP Edineț IGP MAI, nu este. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2022 și a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul adresei electronice, dispozitivul deciziei (f.d. 122). La 16 decembrie 2021 a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale decizia motivată a instanței de apel, iar la 31 octombrie 2022 și 12 ianuarie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice, a depus cererea de recurs nemotivată, respectiv cerere de recurs motivată, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.

124, 1130-133). În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 31 octombrie 2022 și cel motivat depus la 12 ianuarie 2023 sunt în termen. La 25 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vadim Didîc copia recursului motivat depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, însă acesta pînă la examinarea admisibilității recursului nu și-a valorificat dreptul de a depune referință. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibilă, din următoarele motive.

7 În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă 8 de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 9