3ra-215/21 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-215/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-215/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Bostan, M. Guzun

ÎNCHEIERE

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Valentin Dodon împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la anularea actelor administrative, obligarea stabilirii și achitării pensiei pentru

vechime în muncă,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 16 octombrie 2019 Valentin Dodon a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat declararea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sectorul Buiucani nr. 93/2019/38166 din 29 august 2019,

răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani nr. 6363 din 04

octombrie 2019, răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-2160/2019

din 25 octombrie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei, cu achitarea acesteia începând cu 27 iunie 2019,

luându-se în considerație certificatul nr. 34/20-5685-92 din 10 iulie 2019 a Direcției

de Poliție a mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii reclamantul Valentin Dodon a indicat că a activat în

organele afacerilor interne până la 27 iunie 2019, obținând calitatea de pensionar pe

linia Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 24 ani, în

temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20.03.2018 i s-a efectuat

calcularea vechimii în muncă, întroducându-se avantajele pentru perioada activității

în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de Detenție Provizorie.

1

Reclamantul a menționat că s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale sectorul Buiucani în vederea stabilirii și calculării pensiei, iar prin decizia

din 29 august 2019 a fost respinsă cererea.

Ulterior, s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sectorul Buiucani, cu privire la stabilirea pensiei, care a fost respinsă prin răspunsul

din 04 octombrie 2019.

Consideră refuzul unul neîntemeiat și nefondat și pasibil de a fi declarat ilegal

și anulat ținând cont de prevederile art. 13, art. 48, art. 49 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993, art. 48 din Legea privind sistemul public

de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999.

În susținerea celor invocate, reclamantul a menționat că Curtea

Constituțională în hotărârea nr. 19 din 19.07.2016 a apreciat că ,,[...] Pensiile pentru

limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor

obligațiuni social importante. Prin natura lor social-juridică primară pensiile sunt

sursa principală și permanentă de subzistență a pensionarilor. Având în vedere

dispozițiile Constituției (art. 47 alin. (2)), cetățenii au dreptul de a primi integral pe

parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile Legii privind sistemul public de

pensii nr. 156 din 14.10.1998. De asemenea, Curtea a subliniat că potrivit art. 10

alin. (3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este

imprescriptibil. A reiterat că dreptul de proprietate nu este unul absolut și poate fi

supus unor limitări. În acest context, Curtea a reținut că о restrângere a drepturilor

relative garantate de Constituție trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară în

interesele menționate la art. 54 alin. (2) din Legea fundamentală, să fie proporțională

cu situația care a determinat-o și să nu aducă atingere substanței dreptului de

proprietate, altfel spus, să servească unui interes public legitim.

Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Dodon. S-au anulat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-2160/19 din 25 octombrie

2019, răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani nr. 6363

din 04 octombrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Buiucani nr. 93/2019/38166 din 29 august 2019, prin care s-a refuzat lui Valentin

Dodon stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, ca fiind ilegale. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să-i stabilească și să-i

achite lui Valentin Dodon, începând cu data de 27 iunie 2019, pensie pentru vechime

în muncă în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993. (f.d.

43, 47-49)

La data de 03 august 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat, ulterior la data de 29 iulie 2020 apel motivat. Astfel, apelantul s-a

conformat prevederilor legale și a depus apelul în termen.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 70, 71-79)

2

Instanța de apel și instanța de fond în motivarea soluției sale au reținut că la

caz sunt aplicabile prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23.06.1993, cât și

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au indicat că pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească

două condiții, și anume, instituția în care persoana execută serviciul să fie o

subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și să-și

exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici.

Astfel, persoanele care activează în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoare de detenție provizorie, din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, au dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor pentru Combaterea Crimelor economice

și Corupției și a sistemului penitenciar.

În speță, s-a constatat că Valentin Dodon a activat în cadrul unui Izolator de

Detenție Provizorie, prin urmare, întrunește condițiile legale pentru a beneficia de

calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 decembrie 2020 Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea

unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral acțiunea lui Valentin Dodon. (f.d.

82-85)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare

eronat au aplicat pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, fiind

puse la baza soluției acte juridice inferioare actelor normative, fiind încălcată Legea

cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017. Astfel, ordinul nr. 96 din

20.03.2018 al Ministerului Afacerilor Interne este emis contrar prevederilor legale

și nu are suport juridic din motiv că acesta depășește prevederile actului normativ în

temeiul căruia a fast emis, Hotărârea Guvernului nr. 78/ din 21.02.1994, care

prevede expres că doar „izolatoarele de urmărire penală” acordă dreptul la înlesnirea

menționată, iar deducerea precum că, și izolatoarele de detenție provizorie pot fi

raportate la instituțiile de urmărire penală constituie un abuz și о încălcare a art. 71

din Legea nr. 100 din 22.12.2017.

3

În acest context, nu poate fi reținut argumentul instanțelor de fond și de apel

asupra trimiterii și aplicării avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de

Justiție cu privire la modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21.02.1994, or acesta nu constituie un act normativ obligatoriu și imperativ,

având doar un caracter de recomandare.

Recurenta consideră că instanțele examinând cauzele urmează să ia în

considerare toate probele prezentate, precum și să se conducă de art. 5, alin. (l) al

Legii nr. 514 din 06.07.1995 privind organizarea judecătoreasca potrivit căruia

justiția se înfăptuiește în strictă conformitate cu legislația.

A mai menționat că instanțele ierarhic inferioare urmau să determină faptul că

izolatoarele de urmărire penală și izolatoarele de detenție provizorie sunt două

instituții diferite, respectiv nu pot fi egalate, deoarece constituie subdiviziuni

separate.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 25 noiembrie 2020.

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„tatiana.vizian@justice.md” rezultă că la 21 decembrie 2020, ora 15:27, Curtea de

Apel Chișinău a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale la adresa

de e-mail „jurist@cnas.gov.md”, pentru notificare, decizia motivată din 25

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 80)

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat la data de 27

decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău, fapt

confirmat prin extrasul căsuței poștale „cac@justice.md”. Astfel, obligația de

contestare în termen a fost îndeplinită. (f.d. 81, 82-85)

La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Valentin Dodon și avocatului Vladimir Kovali copia recursului motivat declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 88, 89)

La data de 22 ianuarie 2021 Valentin Dodon, reprezentat de avocatul Vladimir

Kovali a depus referință, solicitând declararea recursului formulat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, inadmisibil. (f.d. 90, 91-92)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

4

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

5

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6