3ra-26/21 — contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei

3ra-26/21 — contestarea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-26/21

2-19155874-01-3ra-14092020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima)

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei

pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 30 septembrie 2019 Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia

Dobre a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei

pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia

Dobre a indicat că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe parcursul a

27 de ani, în diferite funcții.

Reclamantul a menționat că prin ordinul nr. 34ef din 15 februarie 2010 al

Ministerului Afacerilor Interne a fost numit în funcția de comisar al Comisariatului

de Poliție sectorul Botanica al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău.

Prin ordinul nr. 202 ef din 26 martie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne a fost

concediat din organele afacerilor interne, în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. f)

din Legea cu privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr.320 din data

1

de 27 decembrie 2012, în legătură cu lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor

de personal.

La fel, reclamantul a mai menționat, că nefiind de acord cu acest ordin, l-a

contestat în instanța de judecată. Astfel, prin încheierea din 12 iunie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, au fost menținute hotărârea din 11 octombrie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și decizia din 05 februarie 2014 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a anulat ordinul nr. 202ef. din 26 martie 2013 al

Ministerului Afacerilor Interne, privind concedierea sa din funcția de comisar al

Comisariatului de Poliție al sectorului Botanica al Comisariatului General de

Poliție, mun. Chișinău al Ministerului Afacerilor Interne, s-a anulat ordinul nr.5

din 04 ianuarie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne, privind preavizarea sa

referitor la reducerea funcției și a fost repus în funcția de șef al Inspectoratului de

Poliție al sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Reclamantul a indicat, că la momentul concedierii, Ministerul Afacerilor

Interne a expediat dosarul de pensionare Casei Naționale de Asigurări Sociale,

astfel fiindu-i stabilită pensie pentru vechimea în muncă de 21 de ani 07 luni și

28 de zile.

Reclamantul a relatat că ulterior, a fost restabilit în funcție și respectiv, a

activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne până la data de 22 iulie 2019, când

și-a dat demisia din funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției

de Poliție a mun. Chișinău al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău al

Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul Sergiu Paiu a notat, că conform calculului efectuat de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, reflectat în

confirmarea nr. 34/20-5685204 din 01 august 2019, la data încetării serviciului în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Paiu a acumulat o vechime în muncă

de 27 de ani, 10 luni și 24 zile.

Astfel, la data de 09 august 2019 Sergiu Paiu s-a adresat către Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Botanica mun. Chișinău cu cerere, prin care a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.

Reclamantul a menționat, că prin decizia nr.1336/2560 din 13 august 2019 a

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chișinău i-a fost refuzată

reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

Reclamantul a relevat că la data de 19 august 2019, a depus cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei

nr.1336/2560 din 13 august 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

mun. Chișinău. Iar, la data de 04 septembrie 2019 a primit răspuns, prin care i-a

fost respinsă cererea prealabilă, pe motiv că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nu prevede și nu admite posibilitatea stabilirii repetate a pensiei și nu

admite situația de reexaminare/recalculare a pensiei, în legătură cu faptul obținerii

unei vechimi suplimentare în muncă după pensionare sau reangajare în serviciu.

Reclamantul a comunicat că, Casa Națională de Asigurări Sociale a omis să

dea apreciere faptului că art. 51 din Legea menționată prevede, că recalcularea

pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări

sociale de stat și în privința sa urmează a fi aplicate prevederile legii speciale, care

2

direct stabilește cazurile, condițiile, precum și modalitatea recalculării pensiilor

stabilite anterior.

Reclamantul a subliniat, că Casa Națională de Asigurări Sociale a omis să

aplice prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, care stipulează, că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora, în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare, ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Reclamantul Sergiu Paiu a evidențiat, că nu s-a reangajat în serviciu, ci a fost

restabilit în funcție în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și

respectiv, la momentul examinării cererii depuse cu privire la recalcularea pensiei

stabilite anterior, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun. Chișinău

urma să se conducă în exclusivitate de normele speciale cuprinse în legea

nominalizată.

Reclamantul a considerat, că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica

mun. Chișinău în mod nejustificat a refuzat să ia în calcul perioada, 26 martie 2013

- 22 iulie 2019, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea pensiei sale, ceea

ce este contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din data de

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, luând în considerare pct. 4 lit. a) al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994, care prevede că media lunară pentru stabilirea pensiei

se face din ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii.

A menționat că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri stipulează, că

pensiile persoanelor din organele afacerilor interne se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, luând în considerare termenul de activitate în

serviciul organelor afacerilor interne, precum și venitul de care a dispus pe

parcursul activității, aceasta fiind de fapt perioada de contribuție și contribuția

propriu-zisă, care a fost vărsată în bugetul de stat, pentru a beneficia de pensie.

Reclamantul a considerat, că Casa Națională de Asigurări Sociale a interpretat

în mod eronat prevederile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, invocând imposibilitatea recalculării pensiei, iar prezența

documentelor, care confirmă faptul restabilirii în funcție și continuării efectuării

contribuțiilor în bugetul de stat, constituie temeiuri suficiente, pentru a-i fi

recalculată pensia pentru vechime în muncă.

Reclamantul Sergiu Paiu a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019,

privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă;

3

anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din data de

20 august 2019, privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime

în muncă; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia

pentru vechime în serviciu, cu includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la

data de 22 iulie 2019, în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor

Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza stabilirii pensiei pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de 27 martie 2013 și reieșind din

media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente încetării raporturilor

de muncă din data de 22 iulie 2019.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea depusă de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre a fost admisă.

Au fost anulate decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

sectorul Botanica, mun. Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019 și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din 20 august 2019, privind

refuzul reexaminării dreptului la pensie pentru vechime în muncă al reclamantului

Paiu Sergiu. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, în privința reclamantului Sergiu Paiu, privind

includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la 22 iulie 2019, în vechimea în

muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza

stabilirii pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de

27 martie 2013 și privind recalcularea pensiei, reieșind din vechimea în muncă în

baza confirmării eliberate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-5685204

din 01 august 2019, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice, precedente încetării raporturilor de muncă din data de 22 iulie 2019.

La data de 12 martie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii privind respingerea acțiunii lui Sergiu Paiu (f.d.84).

Hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 08 mai 2020,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la

materialele cauzei (f.d.93).

Iar, la data de 27 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.87-100).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează, că în astfel de circumstanțe, instanța de

apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din data de

10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind justă

concluzia primei instanțe privind temeinicia acțiunii depuse de către reclamantul

Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre, având în vedere că acesta a

prezentat probe, în confirmarea faptului erorilor comise la emiterea actelor

administrative contestate.

4

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă.

La data de 28 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.133).

Ulterior, la data de 21 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea recursului (f.d.134-138).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate în

mod eronat.

Recurenta a invocat că instanța de fond și instanța de apel nu au luat în

considerare, că art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede că

militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne au dreptul la recalcularea pensiei, în cazul în care au fost reîncadrați în

funcție și au mai obținut vechime în muncă.

Recurenta a menționat, că pensia se calculează din salariul obținut pe ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii.

Respectiv, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iulie

2020, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, la data de 27

iulie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele dosarului (f.d. 132).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 14 septembrie 2020, în adresa intimatului Sergiu Paiu a fost

expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.140).

Prin referința depusă la data de 23 septembrie 2020, Sergiu Paiu, reprezentat

de avocatul Lilia Dobre, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.142-144).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

5

La data de 25 mai 2021, intimatul Sergiu Paiu a depus cerere privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat remiterea sesizării Curții

Constituționale privind examinarea constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri (f.d. 219).

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea lui Sergiu Paiu privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a fost

remisă Curții Constituționale sesizarea depusă de Sergiu Paiu, în vederea

examinării constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 - XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne (f.d.227-233).

Prin decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021 a Curții

Constituționale s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de

neconstituționalitate și privind controlul de constituționalitate a articolului 61 alin.

(1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, depusă de dl. Sergiu Paiu, parte în

dosarul nr. 3ra-26/21.

În conformitate cu art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale au fost

expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în recurs, studiind materialele

cauzei Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

6

Din materialele cauzei rezultă că prin ordinul nr. 202ef. din 26 martie 2013 al

Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Paiu a fost concediat din organele afacerilor

interne, în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la activitatea

poliției și statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012, în legătură cu

lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal (f.d.47).

În legătură cu reducerea statelor de personal, Ministerul Afacerilor Interne a

expediat dosarul de pensionare a intimatului Sergiu Paiu, Casei Naționale

Asigurări Sociale, astfel acestuia fiindu-i stabilită pensie pentru vechimea în

muncă de 21 de ani, 07 luni și 28 de zile.

Instanța de recurs relevă că, Sergiu Paiu nefiind de acord cu ordinul de

concediere, l-a contestat în instanța de judecată. Astfel, prin încheierea din 12 iunie

2014 a Curții Supreme de Justiție, au fost menținute hotărârea din 11 octombrie

2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și decizia din 05 februarie 2014 a Curții

de Apel Chișinău, prin care s-a anulat ordinul nr. 202 ef. din 26 martie 2013 al

Ministerului Afacerilor Interne, privind concedierea lui din funcția de comisar al

Comisariatului de Poliție al sectorului Botanica al Comisariatului General de

Poliție, mun. Chișinău al Ministerului Afacerilor Interne, s-a anulat ordinul

nr.5 din 04 ianuarie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne, privind preavizarea

lui cu privire la reducerea funcției și a fost repus în funcția de șef al Inspectoratului

de Poliție al sectorului Botanica, mun. Chișinău (f.d.13-15).

Astfel, Sergiu Paiu a fost restabilit în funcție și ulterior, a activat în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne până la data de 22 iulie 2019, când și-a dat demisia

din funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău al Ministerului

Afacerilor Interne (f.d.21).

Conform calculului efectuat de Inspectoratul General al Poliției, Direcția de

Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-5685204 din 01 august 2019, la data încetării

serviciului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, intimatul Sergiu Paiu a

acumulat o vechime în muncă de 27 de ani, 10 luni și 24 de zile (f.d.21).

La data de 09 august 2019, intimatul Sergiu Paiu s-a adresat către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu cerere, prin care a

solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă.

Prin decizia nr.1336/2560 din 13 august 2019, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Botanica mun. Chișinău i-a refuzat intimatului Sergiu Paiu în reexaminarea

dreptului la pensie pentru vechimea în muncă (f.d.9).

La data de 19 august 2019, intimatul Sergiu Paiu a depus cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale. Iar, la data de 04 septembrie 2019 a

primit răspuns, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale i-a respins cererea

prealabilă, pe motiv că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede

și nu admite posibilitatea stabilirii repetate a pensiei și nu admite situația de

reexaminare/recalculare a pensiei, în legătură cu faptul obținerii unei vechimi

suplimentare în muncă după pensionare, sau reangajare în serviciu (f.d.10).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță a admis acțiunea

reclamantului Sergiu Paiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire la contestarea

7

actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă

(f.d.85-90).

Judecând apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 22 iulie 2020 a conchis asupra netemeiniciei

acestuia, motiv pentru care a menținut hotărârea primei instanțe (f.d.121-131).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

emisă de către instanțele ierarhic inferioare este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la literele a)-e).

Colegiul reține, că la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ, îl constituie verificarea legalității deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău nr. 1336/2560 din

13 august 2019, privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie pentru

vechimea în muncă și a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

B-1933/19 din 20 august 2019, privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie

pentru vechimea în muncă și a cerinței subsecvente de obligare a autorității pârâte

de a-i recalcula lui Sergiu Paiu pensia pentru vechimea în serviciu, cu includerea

perioadei de la 27 martie 2013 până la 22 iulie 2019, în vechimea în muncă, în

cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza stabilirii

pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de 27 martie 2013

și reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente

încetării raporturilor de muncă din data de 22 iulie 2019.

Totodată, Colegiul reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatului Sergiu Paiu,

pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce

nu se atestă la caz, or, legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care

au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor

din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri

cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de

aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne

și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se

acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea nr. 1544-XII

8

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii

de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor. Pensiile militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) și c) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și Pensiile se stabilesc pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin

contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare – de la data eliberării din serviciu, dar nu mai

devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă, iar pentru familiile acestor

militari, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare și ale pensionarilor din rîndurile acestora – de la data

decesului întreținătorului, dar nu mai înainte de data următoare celei în care

acestuia i s-a plătit solda sau pensia, cu excepția următoarelor cazuri în care pensia

se poate stabili mai tîrziu:

– pentru militarii enumerați, pentru persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, încadrați în grad de dizabilitate

după expirarea a trei luni de la data eliberării din serviciu sau în urma unui

accident, sau în urma unei afecțiuni survenite după eliberarea din serviciu – de la

data stabilirii gradului de dizabilitate;

– pentru membrii de familie ai militarilor enumerați, ai persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, ai funcționarilor publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și ai pensionarilor

din rîndurile acestora, care au obținut dreptul la pensie după decesul

întreținătorului – de la data apariției dreptului la pensie, iar pentru părinții sau soția

(soțul) care au obținut dreptul la pensie în legătură cu pierderea sursei de existență

– de la data solicitării pensiei;

c) persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția

celui inferior) ale organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare, cărora li s-a prelungit peste

limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciul militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne – de la data emiterii ordinului

de prelungire a termenului de aflare în serviciu.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 27 martie 2013, Sergiu Paiu

beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul Inspectoratului

General al Poliției, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie

9

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate,

este evident că instanțele ierarhic inferioare, examinând cauza, greșit au

concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Sergiu Paiu. Or, deși

ultimul, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.147 ef din 14 martie

2014, a fost restabilit la locul de muncă, aceste circumstanțe nu pot constitui

drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă,

prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data

realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă - 27 martie 2013.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Conform art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, recalcularea

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau

în retragere.

Astfel, ținând cont de prevederile legale aplicabile litigiului dedus judecății,

Colegiul subliniază că pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din

corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de

vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau

în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor

în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei;

prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

10

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

precum și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul

prin contract.

Instanța de recurs relevă că Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de

intimatul Sergiu Paiu, în prezentul litigiu de judecată, a statuat, cu titlu preliminar

că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 prevede că pensia pentru vechime în muncă se

stabilește ținând cont de vechimea în serviciu și de mărimea soldei achitate în

ultimul an de muncă, având relevanță în acest sens și faptul dacă persoana a atins

vârstă limită de aflare în serviciu sau nu (articolele 2, 13 și 14 din Lege). Alineatul

(2) al aceluiași articol din Lege prevede o singură excepție de la această

regulă, i.e. pentru (i) persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri (ii) cărora li s-a prelungit, peste limita de vârstă stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne și (iii) care au dreptul la pensie în conformitate cu art.

13 lit. a) din Lege (iv) cărora li se acordă, de la data emiterii ordinului privind

prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din

suma pensiei cuvenite. Doar în cazul în care condițiile menționate sunt întrunite

cumulativ, este acordată pensia pentru vechime în muncă, fără eliberarea persoanei

din serviciu.

Instanța de recurs reține că Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de

intimatul Sergiu Paiu, în prezentul litigiu de judecată, a indicat că pensionarea în

baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 este posibilă fie la atingerea vârstei limită de

aflare în serviciu stabilită de lege, fie înainte de această vârstă limită - în acest din

urmă caz pensionarea este posibilă doar dacă persoana acumulează vechimea în

muncă care-i conferă dreptul la pensie (i.e. 25 de ani din data de 1 iulie 2020).

Curtea observă că, spre deosebire de limita de vârstă, care face imposibilă

reangajarea într-o funcție militară sau publică cu statut special, dată fiind

împlinirea vârstei limită de aflare în serviciu [e.g. articolul 38 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016], vechimea în muncă nu reprezintă un

impediment pentru reangajarea persoanei. În acest caz, persoana obține, după

reangajare, atât pensia, cât și salariul în baza raporturilor de muncă, din care se

calculează și se achită contribuțiile sociale de stat. Astfel, pensionarea în baza

vechimii în muncă și reangajarea persoanei într-o funcție militară sau publică cu

statut special au determinat, în practică, mai multe litigii privind obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de Stat la recalcularea pensiei. Fiind sesizată cu

solicitarea de recalculare a pensiei, autoritatea a refuzat, precizând că recalcularea

pensiei este posibilă doar dacă raporturile de serviciu continuă după pensionare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că din data de 27 martie 2013, intimatul

Sergiu Paiu este beneficiar de pensie în conformitate cu Legea nr. 1544-XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri.

11

Respectiv, instanța de recurs menționează că la materialele dosarului, nu sunt

anexate probe, din care să rezulte că la 27 martie 2013, lui Sergiu Paiu i-a fost

stabilită pensia la prelungirea termenului de aflare în serviciu în condițiile

articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Or, după stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu, în temeiul ordinului

147ef din 14 martie 2014, intimatul Sergiu Paiu a fost restabilit în funcție în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, unde a activat în perioada 26 martie 2013- 22 iulie

2019 (f.d.54).

Analizând cele trei temeiuri/condiții de recalculare a pensiei menționate supra

în coraport cu situația intimatului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată, că intimatul

Sergiu Paiu nu se încadrează în niciunul din aceste temeiuri/condiții.

Or, art.61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede

în niciun fel faptul, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul în care au

fost reîncadrați în funcție și au mai obținut o oarecare vechime în muncă.

Eliberarea intimatului Sergiu Paiu din serviciu, cu ulterioara restabilire în

funcție și achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, nu se încadrează

în prevederile art.61 alin.(2) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Iar, ordinul nr.14 ef din 14 martie 2014 cu privire la repunerea în funcție a

colonelului de poliție Sergiu Paiu, nu poate fi echivalat cu ordinul referitor la

persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, cărora li s-a prelungit

peste limita de vârstă, stabilit de legislație, termenul de aflare în serviciu militar

prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.

Colegiul consideră neîntemeiate argumentele intimatului Sergiu Paiu precum

că, eliberarea sa din serviciu nu a avut loc în baza cererii de demisie, iar

întreruperea relațiilor de serviciu a fost contrară voinței intimatului și a avut loc în

baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 202 ef din 26 martie 2013, în

legătură cu lichidarea subdiviziunilor Poliției sau cu reducerea statelor de personal,

respectiv stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, de asemenea nu a avut loc în

baza cererii sale.

Colegiul reține, că intimatul Sergiu Paiu, prin ordinul nr. 202 ef din 26 martie

2013, a fost redus din funcția deținută, cu dreptul de a primi pensie pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, care i-a fost stabilită și achitată pe tot parcursul

acestei perioade, iar intimatul a acceptat să primească pensia pentru vechime în

muncă în perioada 2013-2019 și nu a renunțat la această pensie ulterior, după

restabilirea sa în funcție prin ordinul 147ef din 14 martie 2014.

La fel instanța de recurs subliniază că în decizia de inadmisibilitate din 07

decembrie 2021, Curtea Constituțională a statuat că un alt aspect care trebuie

analizat din perspectiva pretinsei încălcări a principiului egalității și a dreptului la

12

protecție și la asigurare socială ține de faptul că, în excepția de

neconstituționalitate, Sergiu Paiu a pretins că pensia i-a fost stabilită în lipsa

consimțământului. Totuși, Curtea Constituțională a reținut că legea nu a prevăzut

în trecut și nu prevede în prezent recunoașterea dreptului la pensie de o manieră

automată. Dimpotrivă, articolul 49 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

supune exercițiul acestui drept voinței titularului care, pe baza unei cereri, solicită

stabilirea pensiei, odată ce sunt întrunite condițiile care justifică recunoașterea sa.

Mai mult, această modalitate de stabilire a pensiei era în vigoare și atunci când

autorul excepției și-a dobândit dreptul la pensie, prin prisma articolului 48 din

Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 în redactarea Legii nr. 304 din 26 decembrie

2012.

Totodată, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate din 07

decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Sergiu Paiu,

în prezentul litigiu de judecată, a indicat că dreptul la pensie nu se stabilește în

mod automat, ci pe baza cererii titularului. Astfel, exercițiul dreptului la pensie ține

de titular, care decide când și în ce condiții să obțină pensia. Așadar, de vreme ce

titularii sunt cei care decid cu privire la condițiile de pensionare, Curtea reține că

aceștia trebuie să-și asume consecințele acestor decizii. De altfel, persoanele pot să

prevadă efectele acestor decizii, inclusiv anumite inconveniente financiare legate

de cuantumul pensiei calculate. Mai mult, imposibilitatea recalculării pensiei

speciale poate fi prevăzută de subiectele legii, la nevoie, cu ajutorul unor

profesioniști ai dreptului. Așadar, Curtea nu a reținut argumentele din sesizarea

privind existența unei ingerințe în articolul 16 din Constituție. Criteriul continuării

neîntrerupte a raporturilor de serviciu după atingerea plafonului de vârstă face ca

categoriile în discuție să nu se afle în situații comparabile.

Așadar, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide, că atât instanța de fond, cât și instanța de apel

au analizat superficial argumentele invocate de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la emiterea actului individual defavorabil.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că situația

intimatului Sergiu Paiu nu cade sub incidența art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, deoarece această Lege nu prevede stabilirea repetată a dreptului la

pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar.

Or, din sensul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu se deduce în niciun fel că

militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost

reangajați și au mai obținut o vechime în muncă mai mare.

Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021,

emisă inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Sergiu Paiu, în prezentul litigiu

de judecată, a reținut că condițiile diferite privind exercițiul dreptului la

recalcularea pensiei aplicat față de persoanele care s-au pensionat și care s-au

reangajat ulterior într-o funcție militară sau publică cu statut special au la bază

13

argumentul potrivit căruia persoanele obțin, în tot acest timp, atât pensia, cât și

salariul în baza raporturilor de muncă. Mai mult, Curtea a observat că dreptul la

recalcularea pensiei reclamă nu doar faptul ca persoana să fi acumulat 25 de ani de

vechime în muncă, ci și să fi împlinit vârsta limită de aflare în serviciu, iar printr-o

decizie a angajatorului să i se fi prelungit termenul de aflare în serviciu. De altfel,

dacă nu are împlinită vârsta limită de aflare în serviciu, însă a atins vechimea în

muncă de la articolul 13 lit. a) din Lege, persoanei îi este recunoscut doar dreptul la

majorarea cotei procentuale de calculare a pensiei, fără a beneficia de dreptul la

recalcularea pensiei, întrucât pensia se obține doar la încetarea raporturilor de

serviciu. Așadar, Curtea observă că prima categorie, persoanele pensionate în baza

vechimii în muncă, angajate ulterior pensionării într-o funcție publică cu statut

special, obține atât pensia, cât și salariul, pe când cea de-a două

categorie, persoanele care continuă să activeze într-o funcție publică cu statut

special la atingerea vechimii în muncă, obține doar salariul, fără a obține și pensia.

Așadar, dacă o persoană solicită stabilirea pensiei în baza vechimii în muncă,

iar ulterior desfășoară activități contributive, nu poate fi pretinsă încălcarea

principiului egalității. Diferențele pe care le presupun momentul dobândirii

dreptului și condițiile în care este stabilită pensia sunt substanțiale. Chiar dacă, în

mod formal, persoanele se află într-o situație similară, având în vedere exercițiul

unei activități salarizate în serviciul militar sau într-o funcție publică cu statut

special, acest element nu este suficient, per se, pentru a se constata incidența

articolului 16 din Constituție.

Cu referire la argumentele care discută principiile unicității legislației privind

asigurarea socială și egalitatea în drepturi a contribuabililor și a beneficiarilor

sistemului public de pensii, Curtea Constituțională în decizia menționată supra, a

reținut că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 derogă de la dispozițiile Legii privind

sistemul public de pensii, iar din acest motiv, principiile în discuție nu sunt

incidente. În plus, Curtea a constatat că ele au o pondere relativă și privesc, la

modul abstract, condițiile ideale în care contribuțiile de asigurări sociale trebuie să

fie reglementate. Totuși, legislatorul este competent să stabilească excepții de la

ele, având în vedere marja discreționară amplă de care se bucură în domeniul

protecției sociale.

Iar, cu privire la existența unei ingerințe în articolul 47 din Constituție, Curtea

Constituțională, în decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă

inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Sergiu Paiu, în prezentul litigiu de

judecată, precizează că, de vreme ce contribuțiile achitate de contribuabil sunt luate

în considerare în baza Legii privind sistemul public de pensii, nu există o ingerință

în acest articol. De altfel, în baza Legii privind sistemul public de pensii autorii

excepțiilor au dreptul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, drept care se

stabilește, inter alia, în funcție de stagiul de cotizare efectiv realizat, care ia în

calcul cotizațiile realizate de persoane. Mai mult, în cazul în care vor opta pentru

pensia pentru limită de vârstă, autorii vor putea cere și reexaminarea pensiei

potrivit articolului 33 alin. (1) lit. c) din Legea privind sistemul public de pensii.

Mai mult, instanța de fond, dar și instanța de apel au ignorat inclusiv și

argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că intimatul Sergiu

Paiu, de fapt, pretinde la stabilirea camuflată repetată a pensiei și nicidecum la o

recalculare a acesteia. Or, prin pretinsa recalculare a pensiei, intimatul solicită ca

pensia să i se calculeze dintr-un salariu distinct, de cel care a stat la baza calculării

14

pensiei inițiale în anul 2013, adică reieșind din media lunară pentru ultimele 12

luni calendaristice precedente concedierii din 22 iulie 2019.

În afară de aceasta, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține și faptul că la punctele 1-4

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, este prevăzută baza

de calcul a pensiei, aceasta fiind calculată din salariu, media lunară a altor

recompense, plăți, sporururi și suplimente, primite în ultimul an de serviciu-

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Prevederile normative citate indică faptul, că pensia se calculează din salariul

obținut pe ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, dar nicidecum nu

prevede că și în cazul aparițiilor temeiurilor de recalculare a pensiei, aceasta

urmează a fi efectuată după aceeași formulă.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza

dreptul intimatului Sergiu Paiu la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, care reglementează expres că recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare

a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Totodată, instanța de recurs menționează că Curtea Constituțională în decizia

de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse

de intimatul Sergiu Paiu, a statuat că obiectul de reglementare al articolului 61 alin.

(1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie și condițiile în care

pensia se recalculează, face incident articolul 47 din Constituție. Referitor la

argumentele care pretind o ingerință în articolul 46 alin. (1) din Constituție, Curtea

observă că norma contestată nu-i lipsește, prin efectele sale, pe titularii dreptului la

pensie de proprietatea asupra unui bun. Articolul 46 din Constituție oferă protecție

doar bunurilor actuale ale unei persoane. De altfel, veniturile viitoare nu pot fi

considerate „bunuri”, cu excepția cazului în care dreptul a fost deja câștigat sau

este sigur că va fi plătit. Prin urmare, de vreme ce autorul excepției nu s-a aflat și

nici nu a câștigat un drept concret la recalcularea pensiei stabilite anterior, Curtea

reține că nu poate fi pusă problema unei ingerințe în articolul 46 din Constituție.

15

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de

către Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin.(2) Cod administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Paiu,

reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechimea

în muncă și se emite o nouă decizie prin care:

Se respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru

vechimea în muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

16