3ra-26/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca

3ra-26/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-26/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, Gr. Dașchevici, V.Clima)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând cererea depusă de Sergiu Paiu cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Paiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în

muncă,

constată:

La data de 30 septembrie 2019 Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia

Dobre a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău

cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei

pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Paiu a indicat că a activat în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne 27 de ani, în diferite funcții.

A menționat că prin ordinul nr. 34ef din 15 februarie 2010 al Ministerului

Afacerilor Interne a fost numit în funcția de comisar al Comisariatului de Poliție

sectorul Botanica al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. Prin ordinul

nr. 202ef. din 26 martie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne a fost concediat din

organele afacerilor interne, în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. f) din Legea cu

privire la activitatea poliției și statutului polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012,

în legătură cu lichidarea subdiviziunii sau reducerea statelor de personal.

1

A mai menționat, că nefiind de acord cu acest ordin, l-a contestat în instanța

de judecată. Astfel, prin încheierea din 12 iunie 2014 a Curții Supreme de Justiție,

au fost menținute hotărârea din 11 octombrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău și decizia din 05 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

anulat ordinul nr. 202ef. din 26 martie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne,

privind concedierea sa din funcția de comisar al Comisariatului de Poliție al

sectorului Botanica al Comisariatului General de Poliție, mun. Chișinău al

Ministerului Afacerilor Interne, s-a anulat ordinul nr.5 din 04 ianuarie 2013 al

Ministerului Afacerilor Interne, privind preavizarea sa referitor la reducerea

funcției și a fost repus în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție al sectorului

Botanica, mun. Chișinău.

Reclamantul a indicat, că la momentul concedierii, în legătură cu reducerea

statelor de personal, Ministerul Afacerilor Interne a expediat dosarul de pensionare

Casei Naționale de Asigurări Sociale, astfel fiindu-i stabilită pensie pentru

vechime în muncă de 21 de ani 07 luni și 28 de zile.

A relatat că ulterior, a fost restabilit în funcție și respectiv, a activat în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne până la data de 22 iulie 2019, când și-a dat demisia

din funcția de Șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău al Ministerului

Afacerilor Interne.

A notat, că conform calculului efectuat de Inspectoratul General al Poliției,

Direcția de Poliție a mun.Chișinău nr. 34/20-5685204 din 01 august 2019, la data

încetării serviciului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a acumulat o

vechime în muncă de 27 de ani 10 luni și 24 zile.

Astfel, la data de 09 august 2019 s-a adresat către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Botanica mun.Chișinău cu cerere, prin care a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă.

Reclamantul a menționat, că prin decizia nr.1336/2560 din 13 august 2109 a

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.Chișinău i-a fost refuzat în

reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

A relevat că decizia menționată a contestat-o. Astfel, la data de

19 august 2019, a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări

Sociale. Iar, la data de 04 septembrie 2019 a primit răspuns, prin care i-a fost

respinsă cererea prealabilă, pe motiv că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nu prevede și nu admite posibilitatea stabilirii repetate a pensiei și nu

admite situația de reexaminare/recalculare a pensiei, în legătură cu faptul obținerii

unei vechimi suplimentare în muncă după pensionare, sau reangajare în serviciu.

Reclamantul a comunicat că astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale a

omis să dea apreciere faptului că art. 51 din Legea menționată prevede, că

recalcularea pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea privind pensiile

de asigurări sociale de stat.

A considerat, că în privința sa urmează a fi aplicate prevederile legii speciale,

care direct stabilește cazurile, condițiile, precum și modalitatea recalculării

pensiilor stabilite anterior.

2

Reclamantul a învederat, că Casa Națională de Asigurări Sociale a omis să

aplice prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, care stipulează, că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora, în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare, ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

A evidențiat, că nu s-a reangajat în serviciu, ci a fost restabilit în funcție în

baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și respectiv, la momentul

examinării cererii depuse cu privire la recalcularea pensiei stabilite anterior, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun.Chișinău urma să se conducă în

exclusivitate de normele speciale cuprinse în Legea nominalizată.

Reclamantul a considerat, că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica

mun.Chișinău în mod nejustificat a refuzat să ia în calcul perioada 26 martie

2013 - 22 iulie 2019, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea pensiei sale,

ceea ce este contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, luînd în considerare pct. 4 lit. a) al Hotărârii Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994, care prevede că media lunară pentru stabilirea pensiei se

face din ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii.

A menționat că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri stipulează,

că pensiile persoanelor din organele afacerilor interne se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, luând în considerare termenul de activitate în

serviciul organelor afacerilor interne, precum și solda de care a dispus pe parcursul

activității, aceasta fiind de fapt perioada de contribuție și contribuția propriu-zisă,

care a fost vărsată în bugetul de stat, pentru a beneficia de pensie.

Reclamantul a considerat, că Casa Națională de Asigurări Sociale

interpretează în mod eronat prevederile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, invocând imposibilitatea recalculării pensiei, iar prezența

documentelor, care confirmă faptul restabilirii în funcție și continuării efectuării

contribuțiilor în bugetul de stat, constituie temeiuri suficiente, pentru a-i fi

recalculată pensia pentru vechime în muncă.

Reclamantul Sergiu Paiu a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, mun.Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019,

privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă;

anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din 20 august

3

2019, privind refuzul în reexaminarea dreptului la pensie pentru vechime în

muncă; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia

pentru vechime în serviciu, cu includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la

22 iulie 2019, în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului

General al Poliției, ce a stat la baza stabilirii pensiei pe linia Ministerului

Afacerilor Interne, începând cu data de 27 martie 2013 și reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente încetării raporturilor de muncă

din data de 22 iulie 2019.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea depusă de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre a fost admisă.

Au fost anulate decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

sectorul Botanica, mun.Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din 20 august 2019, privind refuzul

reexaminării dreptului la pensie pentru vechime în muncă al reclamantului Paiu

Sergiu. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, în privința reclamantului Sergiu Paiu, privind

includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la 22 iulie 2019, în vechimea în

muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza

stabilirii pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de

27 martie 2013 și privind recalcularea pensiei, reieșind din vechimea în muncă în

baza confirmării eliberate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-5685204

din 01 august 2019, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice, precedente încetării raporturilor de muncă din data de 22 iulie

2019.

La data de 12 martie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii privind respingerea acțiunii lui Sergiu Paiu (f.d.84).

Iar, la data de 27 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.87-100).

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 10 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 28 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.133).

Ulterior, la data de 21 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea recursului (f.d.134-138).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate

eronat.

A invocat că instanța de fond și instanța de apel nu au luat în considerare,

că art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede că

4

militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne au dreptul la recalcularea pensiei, în cazul în care au fost reîncadrați în

funcție și au mai obținut vechime în muncă.

Recurenta a menționat, că pensia se calculează din salariul obținut pe

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi decizii.

La data de 14 septembrie 2020, în adresa intimatului Sergiu Paiu a fost

expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.140).

Prin referința depusă la data de 23 septembrie 2020, Sergiu Paiu, reprezentat

de avocatul Lilia Dobre, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.142-144).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare

în complet din 5 judecători.

La 25 mai 2021, intimatul Sergiu Paiu a depus cerere cu privire la sesizarea

Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Studiind cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că cererea urmează a fi admisă, cu remiterea acesteia Curții

Constituționale, din următoarele considerente.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,

instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează

Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept

să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

5

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Conform § 82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie

2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție,

judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la

verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria

actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este

ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de

către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate

la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect

prevederile contestate.

În § 83 al aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională a reținut că verificarea

constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții

Constituționale, iar judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților

sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la § 82.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că la caz, sunt întrunite condițiile necesare

pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate stabilite în art. 121 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, precum și în hotărârea nr. 2 din 09 februarie 2016 a

Curții Constituționale.

Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate – art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 intră în categoria actelor cuprinse la articolul

135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția este ridicată de către partea în proces,

iar prevederile contestate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre

anterioară a Curții Constituționale pe acest obiect, motiv din care cererea

înaintată urmează a fi admisă.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea

constituționalității normei contestate, depusă de către intimatul Segiu Paiu,

constituie o prerogativă a acestuia, iar prin ignorarea excepției de

neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a

excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi

prerogative improprii instanței judecătorești.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna

examinarea cauzei în ordine de recurs, reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, conform cărora ridicarea excepției de

neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi

de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la

pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se

amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

6

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite cererea depusă de Sergiu Paiu cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art. 121 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se admite cererea depusă de Sergiu Paiu cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de

Sergiu Paiu, în vederea examinării constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

7