3ra-26/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca

Dosarul nr. 3ra-26/21 Î N C H E I E R E 27 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Victor Burduh Nicolae Craiu examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan depusă de Sergiu Paiu, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă, c o n s t a t ă: La data de 30 septembrie 2019 Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă. Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre a fost admisă. Au fost anulate decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial sectorul Botanica, mun.

Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din 20 august 2019, privind refuzul reexaminării dreptului la pensie pentru vechime în muncă al reclamantului Paiu Sergiu. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil, în privința reclamantului Sergiu Paiu, privind includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la 22 iulie 2019, în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza stabilirii pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de 27 martie 2013 și privind recalcularea pensiei, reieșind din vechimea în muncă în baza confirmării eliberate de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău nr.34/20-5685204 1 din 01 august 2019, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente încetării raporturilor de muncă din data de 22 iulie 2019. Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La data de 28 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.133). Ulterior, la data de 21 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.134-138). Prin încheierea din 23 decembrie 2020 recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

La 20 aprilie 2021, Sergiu Paiu a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs. În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, invocând împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului recuzat. Astfel, Sergiu Paiu a precizat că la 16 aprilie 2021 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Nina Vascan, în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Prin urmare, se constată că existența unui litigiu conex cu implicarea sa pe de o parte și judecătorul Nina Vascan pe de altă parte reprezintă un temei rezonabil, care face imposibilă participarea judecătorului la examinarea cauzei.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința 2 cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererea de recuzare nu cad sub incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorului Or, invocarea de către Sergiu Paiu a faptului că la data de 16 aprilie 2021 a depus o cerere de chemare în judecată, în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, ca intervenient accesoriu fiind menționat judecătorul Nina Vascan, nu constituie o împrejurare care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în cauza dată a judecătorului recuzat, ca urmare nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de 3 a respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan depusă de către Sergiu Paiu. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan depusă de către Sergiu Paiu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Victor Burduh Nicolae Craiu 4