3ra-26/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii pensiei pentru vechime in munca

Dosarul nr. 3ra-26/21

Î N C H E I E R E

27 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan depusă de Sergiu Paiu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Paiu,

reprezentat de avocatul Lilia Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în

muncă,

c o n s t a t ă:

La data de 30 septembrie 2019 Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime

în muncă.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia Dobre a fost admisă.

Au fost anulate decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

sectorul Botanica, mun. Chișinău nr. 1336/2560 din 13 august 2019 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1933/19 din 20 august 2019, privind refuzul

reexaminării dreptului la pensie pentru vechime în muncă al reclamantului Paiu

Sergiu. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, în privința reclamantului Sergiu Paiu, privind

includerea perioadei de la 27 martie 2013 până la 22 iulie 2019, în vechimea în

muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, ce a stat la baza

stabilirii pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de

27 martie 2013 și privind recalcularea pensiei, reieșind din vechimea în muncă în

baza confirmării eliberate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-5685204

1

din 01 august 2019, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice,

precedente încetării raporturilor de muncă din data de 22 iulie 2019.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii din 10 martie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 28 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.133).

Ulterior, la data de 21 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea recursului (f.d.134-138).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

La 20 aprilie 2021, Sergiu Paiu a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea

judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs.

În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) Cod

de procedură civilă, invocând împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului recuzat.

Astfel, Sergiu Paiu a precizat că la 16 aprilie 2021 a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Nina Vascan, în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Prin urmare, se constată că existența unui litigiu conex cu implicarea sa pe de

o parte și judecătorul Nina Vascan pe de altă parte reprezintă un temei rezonabil,

care face imposibilă participarea judecătorului la examinarea cauzei.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din

30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

2

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu

este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială

a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art.

50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului

administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte

astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererea de recuzare nu cad sub

incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50

alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe

suspiciuni în imparțialitatea judecătorului

Or, invocarea de către Sergiu Paiu a faptului că la data de 16 aprilie 2021 a

depus o cerere de chemare în judecată, în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011,

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, ca intervenient accesoriu

fiind menționat judecătorul Nina Vascan, nu constituie o împrejurare care ar pune la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în cauza dată a judecătorului recuzat, ca urmare

nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

3

a respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan depusă de către Sergiu Paiu.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan depusă de către Sergiu Paiu, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Sergiu Paiu, reprezentat de avocatul Lilia

Dobre împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nicolae Craiu

4