3ra-19/21 — obligarea efectuarii recalcului pensiei pentru vechime in munca si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-19/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Ionașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima) D E C I Z I E 24 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iurie Diaconu judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Liliana Catan Nina Vascan examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă: La 07 noiembrie 2017, Svetlana Calalb a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în perioada de până la data de 29 martie 2014 a fost angajată în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției. La 29 martie 2014 reclamantei Svetlanei Calalb i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, iar după reangajare în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare, până la atingerea limitei de vârstă, prin ordinul nr. 18 din 12 ianuarie 2016 al Ministerului Justiției i-a fost prelungit termenul de aflare în serviciu.

Reclamanta a menționat că în aceste circumstanțe, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu 1 pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de 08 septembrie 2017 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare. Reclamanta a specificat că conform prevederilor legale, Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i recalculeze pensia și să o informeze despre decizia primită, însă, până în prezent nu i-a fost recalculată pensia.

În opinia reclamantei, prin nesoluționarea în termenul stabilit a cererii privind recalcularea pensiei în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, i s-a încălcat dreptul la pensie, în mărimea stabilită de legislația în vigoare, astfel încât, instanța de judecată urmează să oblige pârâta de a efectua recalcularea pensiei pentru vechime în muncă. Reclamanta a precizat că recalcularea pensiei sale, ca fiind demisionată din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției urmează a fi efectuată în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Or, conform preambulului Legii nominalizate, prezenta Lege stabilește condițiile de asigurare cu pensii a cetățenilor Republicii Moldova: militari ai Forțelor Armate, colaboratori ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat, ofițeri de informații și securitate, persoane din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, persoane din efectivul de comandă suprem și colaboratorii care îndeplinesc serviciul special prin contract în cadrul Centrului Național Anticorupție, în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, pensionari din rândul militarilor forțelor armate, a organelor securității statului, a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, a persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special prin contract în cadrul organelor similare anterioare celor nominalizate, inclusiv a fostei U.R.S.S și familiilor acestora.

Reclamanta Svetlana Calalb a indicat că în conformitate cu art. 13 din Legea sus enunțată, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

Reclamanta a afirmat că în aceste condiții, ținând cont de adeverința xxxxx a Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, decizia din 04 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, diploma de studii superioare xxxx cât și dispozițiile art. 18 lit. b) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandăși din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care statuează, că timpul de studii în instituții de învățământ superior civil, dar nu mai mult de 5 ani, calculându-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii persoanelor 2 din corpul de ofițeri militari și din corpul de comandă cu excepția corpului de ofițeri inferiori al organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la momentul demisionării, la situația din 01 septembrie 2017, avea o vechime în muncă de 28 de ani, 11 luni și 28 de zile.

Reclamanta a invocat prevederile art. 14 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care prevede că mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (art.13 lit. a): pentru o vechime în muncă de 20 de ani - 50 procente, iar pentru cei pensionați la limită de vârstă sau de motive de boală - 55 procente din sumele respective ale soldei; pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume; pentru militarii care satisfac serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne (art.13, lit. b),

c) și d): pentru vechime totală în muncă de 25 de ani - 50 procente și pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 de ani - 1 procent din suma respectivă a soldei sau a salariului, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume. Reclamanta a apreciat că mărimea pensiei sale, cu vechimea în muncă de 28 de ani 11 luni și 28 de zile constituie 70 %, din care 23 de ani și 6 luni - 55%, iar 5 ani - 15% din solda bănească. În contextul dat, coroborând cu prevederile art. 44 lit. b) din Legea nominalizată, a constatat că mărimea soldei calculate este de 10786, 99 de lei, constituită din salariul funcției de 1 850 de lei; salariu pentru grad special în sumă de 450 de lei, sporul procentual pentru vechime în serviciu în sumă de 690 de lei și media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu în sumă de 7796,99 de lei.

Reclamanta a afirmat că mărimea pensiei recalculate, în conformitate cu art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, este de 7550, 89 de lei. Reclamanta Svetlana Calalb a solicitat admiterea acțiuni, recalcularea pensiei stabilite la 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta Svetlana Calalb, a solicitat recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a 3 persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în mărime de 7550,89 de lei, începând cu data 01 septembrie 2017, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalculul pensiei stabilite Svetlanei Calalb la data de 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, în conformitate cu prevederile art. 61 alin.(2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, începând cu data de 01 septembrie 2017, în rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb au fost respinse ca neîntemeiate.

La 19 februarie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 24 ianuarie 2019 a depus motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Svetlana Calalb. Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Svetlanei Calalb cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 de lei.

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinau a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată. La 01 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii (f.d.

14, Vol. II). Ulterior, la 18 iulie 2020 a depus motivarea recursului prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii (f.d. 16-20, vol.II). 4 În motivarea recursului, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii. Recurenta a indicat că Svetlana Calalb și-a realizat dreptul la pensie pe linia Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției la 25 iulie 2014, odată cu acumularea vechimii necesare în muncă, cât și cu faptul eliberării din serviciu.

După obținerea dreptului la pensie intimata s-a reangajat din nou la muncă prin contractul nr. 177 din 25 iulie 2014, în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a activat până la data de 01 septembrie 2017. Recurenta a specificat că intimata Svetlana Calalb, demisionând a doua oară a pretins de la Casa Națională de Asigurări Sociale recalcularea pensiei prin includerea la recalcularea acesteia a vechimii în muncă, obținute după data realizării dreptului la pensiei – 25 iulie 2014, însă recalcularea respectivă urmează a fi făcută din solda bănească a acesteia realizată pentru 12 luni anterioare concedierii repetate. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale consideră că instanța de apel eronat a reținut ca fiind întemeiate pretențiile intimatei Svetlanei Calalb.

Ori, din sensul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, au dreptul la recalcularea pensiei în cazul în care au fost reîncadrați în funcție si au mai obtinut o oarecare vechime în muncă. În caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, ipotetic, dreptul la nenumărate reclaculări repetate a pensiei. Recurenta a notat că prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, reglementează dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată.

Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare (ce nu au fost prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Recurenta a invocat că pretenția intimatei Svetlanei Calalb de a i se recalcula pensia, prin includerea la recalcularea acesteia a vechimii în muncă, obținută după data realizării dreptului la pensie, nu are temei legal, ori în opinia Casei Naționale de Asigurări Sociale, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nu se deduce în nici un fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la recalcularea pensiei, în cazul în care au fost reîncadrați în funcție și au mai obținut o vechime în 5 muncă.

Recurenta a subliniat că Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu admite o stabilire repetată a pensiei sau recalcularea în forma invocată de intimată. Conform art. 44 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pensia pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile lor se calculează din solda acestora.

Pensia pentru persoanele menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

Recurenta a invocat prevederile punctelor 1-4 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, în care este prevăzută de asemenea baza de calcul a pensiei, aceasta fiind calculată din salariu, media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente, primite în ultimul an de serviciu - ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță, urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel 6 în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la data de 25 iulie 2020, fiind recepționată de către recurentă, la data de 27 iulie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 22, vol. II). Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 18 iulie 2020, este în termen.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale pentru examinare în complet de 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

7 Din materialele cauzei rezultă cu certitudine în perioada de până la 28 martie 2014, Svetlana Calalb a fost angajată în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Conform extrasului din ordinul nr. 181 din 07 aprilie 2014, Svetlana Calalb a demisionat începând cu data de 28 martie 2014 din funcția de maior de justiție, șef al serviciului special al Penitenciarului nr. 13 – Chișinău al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, cu dreptul de a primi pensia (f.d.44, vol. I). La data de 10 aprilie 2014 Svetlana Calalb s-a adresat cu cerere către Direcția finanțe a Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republici Moldova întru stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu, iar prin încheierea de stabilire a pensiei de vechime în muncă din 29 aprilie 2014, ultimei i- a fost stabilită pensia începând cu data de 29 martie 2014, pentru vechimea în muncă de 21 de ani și 9 luni, în mărime de 50 % din salariu, adică suma de 3577,29 de lei (f.d.

46-47, vol. I). Ulterior, prin contractul privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului penitenciar nr. 177 din 25 iulie 2014, Svetlana Calalb a fost numită în funcția de șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, pe o perioadă nedeterminată (f.d. 7-9, vol. I). Prin ordinul nr.78ef din 18 martie 2015 a Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, în temeiul deciziei din 04 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău (f.d.58-63), pentru perioada de activitate a reclamantei/intimatei de la 02 mai 2002 până la 19 ianuarie 2007 în cadrul Oficiului de Executare Buiucani mun.

Chișinău, Svetlanei Calalb i s-a inclus în vechimea de muncă pentru stabilirea pensiei –2 ani 4 luni și 8 zile, calculându-se 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, conform prevederilor art. 18 lit. e) din Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Prin ordinul nr. 18 din 12 ianuarie 2016 „Cu privire la prelungirea termenului de aflare în serviciu peste limită de vârstă” Svetlanei Calalb, locotenent colonel de justiție, șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare i s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limită de vârstă pe o durată de un an, începând cu data de 21 ianuarie 2016 până la 21 ianuarie 2017 (f.d.6, vol. I). Conform ordinului nr. 24 din 20 ianuarie 2017 „Cu privire la prelungirea termenului de aflare în serviciu peste limită de vârstă”, Svetlanei Calalb, locotenent colonel de justiție, șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare i s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limită de vârstă pe o durată de un an, începând cu data de 21 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2017 (f.d.4, vol. I). Prin ordinul nr. 671 din 22 august 2017 a Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Svetlana Calalb începând cu data de 01 septembrie 2017 a fost demisionată în retragere, la atingerea limitei de vârstă stabilită de legislația în vigoare pentru aflarea în rezerva Forțelor Armate, cu dreptul de a purta uniforma 8 prestabilită, din funcția de șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare (f.d.5,

vol. I). La data de 08 septembrie 2017 Svetlana Calalb s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Prin decizia nr. 25 din 15 septembrie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în admiterea cererii reclamantei/intimatei privind recalcularea pensiei (f.d.

49-50, vol. I). Nefiind de acord cu decizia nominalizată, la data de 07 noiembrie 2017, Svetlana Calalb a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în mărime de 7550, 89 de lei, începând cu data 01 septembrie 2017, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să efectueze recalculul pensiei stabilite Svetlanei Calalb la data de 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, începând cu data de 01 septembrie 2017, în rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb au fost respinse.

Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, au fost încasate de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Svetlanei Calalb cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 de lei.

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

9 Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinau a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la literele a)-e).

Colegiul reține, că la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de contencios administrativ, îl constituie verificarea legalității deciziei de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 25 din data de 15 septembrie 2017 și a cerinței subsecvente de obligare a autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei pentru vechimea în serviciu Svetlanei Calalb, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedieri din 01 septembrie 2017, a tuturor veniturilor înregistrate, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 25 iulie 2014 – 01 septembrie 2017. Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatei Svetlanei Calalb, pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce nu se atestă la caz, or, Legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după restabilirea la serviciu în sistemul administrației penitenciare, după cum a invocat, interpretat și solicitat intimata Svetlana Calalb, inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în prezenta acțiune.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță), contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept. Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Persoanelor 10 din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - de la data eliberării din serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și pentru funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Sub acest aspect și având în vedere că din data de 29 martie 2014, Svetlana Calalb beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Svetlana Calalb.

Or, deși ultima, începând cu data de 25 iulie 2014, s-a reangajat în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde a ocupat funcția de șef al Direcției Evidență Specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare până la data de 01 septembrie 2017, când a demisionat în retragere la atingerea limitei de vârstă stabilită de legislația în vigoare pentru aflarea în rezerva Forțelor Armate, în temeiul art.20 pct. 1) lit. a) din Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la 11 stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 29 martie 2014. Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza dreptul Svetlanei Calalb la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care reglementează expres că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne precum și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul prin contract.

La materialele dosarului însă nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la 12 29 martie 2014, Svetlanei Calalb i-a fost stabilită pensia la prelungirea termenului de aflare în serviciu în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație termenul de aflare în serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată a ajuns la vârsta limită de 50 de ani de a se afla în serviciul militar și a fost trecută în rezervă sau retragere.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost applicate prevederile art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

Or, conform documentelor cauzei care nu au fost contestate de părțile în litigiu, pensia reclamantei Svetlanei Calalb a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

În asemenea circumstanțe,instanța de recurs consideră întemeiate argumentele recurentei, precum că situația reclamantei Svetlanei Calalb nu cade sub incidența nici a articolelor 13, 14 a Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă și nici a art. 61 din Legea nominalizată, deoarece Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă, după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul acestei Legi nu se deduce în niciun fel, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Svetlana Calalb putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamanta/intimata a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 29 martie 2014. La fel, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceiași categorie de pensie.

13 Respectiv, decizia de refuz nr. 25 din 15 septembrie 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu sunt, ceea ce impune de a constata că cerințele Svetlanei Calalb cu privire la recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de refuz nr. 25 din 15 septembrie 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciul militar la 01 septembrie 2017, reieșind din stagiul de cotizare de 28 de ani 11 luni și 28 de zile, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă.

Or, Svetlana Calalb nu se încadrează în categoria persoanelor, ce ar putea să beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acesteia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiară de pensie pentru vechime în muncă stabilită conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia i-a fost stabilită reclamantei la 29 martie 2014, conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, calculată în cuantum de 50% pentru o vechime totală de 21 de ani, urmare a reangajării în serviciu militar pentru perioada 25 iulie 2014 – 22 august 2017 și obținerii a unei noi vechimi în serviciu, Svetlana Calalb nu este în drept de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei Svetlanei Calalb, în baza calculului Ministerului Justiției nr. 671 din 22 august 2017, cu actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 01 septembrie 2017, nu au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul instanțelor ierarhic inferioare, precum că Svetlanei Calalb, fiind reîncadrată în serviciul militar prin contract după stabilirea pensiei inițiale, i s-ar permite stabilirea și actualizarea din nou a mărimii pensiei, în baza vechimii cumulate pentru toate perioadele serviciului militar, deoarece acesta contravine normelor citate, or, recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care este prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz.

14 Cu toate acestea, reclamanta Svetlana Calalb poate beneficia ulterior conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-10/20), din care rezultă revirimentul practicii judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38). Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială.

Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe.

Nu se poate considera acest lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)). În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța 14 jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată anterior, pct. 38). Finalmente, ținând cont de prevederile art. 96 Cod de procedură civilă, instanța de recurs consideră necesar de a respinge cerința reclamantei Svetlana Calalb cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000 de lei, or compensarea acestora poate fi dispusă doar dacă reclamanta ar fi avut câștig de cauză total sau parțial.

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor 15 afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în mărime de 7550,89 de lei, începând cu data 01 septembrie 2017, precum și încasarea cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea integrală a acțiunii în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă decizie prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iurie Diaconu judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Liliana Catan Nina Vascan 16