3ra-19/21 — obligarea efectuarii recalcului pensiei pentru vechime in munca si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-19/21 — obligarea efectuarii recalcului pensiei pentru vechime in munca si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-19/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Diaconu

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

Liliana Catan

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 07 noiembrie 2017, Svetlana Calalb a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării

recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în perioada de până la data de

29 martie 2014 a fost angajată în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare

al Ministerului Justiției. La 29 martie 2014 reclamantei Svetlanei Calalb i-a fost

stabilită pensia pentru vechime în muncă, iar după reangajare în cadrul

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, până la atingerea limitei de vârstă, prin

ordinul nr. 18 din 12 ianuarie 2016 al Ministerului Justiției i-a fost prelungit

termenul de aflare în serviciu.

Reclamanta a menționat că în aceste circumstanțe, în conformitate cu

prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

1

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de

08 septembrie 2017 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere, prin

care a solicitat recalcularea pensiei stabilite de către Departamentul Instituțiilor

Penitenciare.

Reclamanta a specificat că conform prevederilor legale, Casa Națională de

Asigurări Sociale urma să-i recalculeze pensia și să o informeze despre decizia

primită, însă, până în prezent nu i-a fost recalculată pensia. În opinia reclamantei,

prin nesoluționarea în termenul stabilit a cererii privind recalcularea pensiei în

temeiul art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, i s-a încălcat

dreptul la pensie, în mărimea stabilită de legislația în vigoare, astfel încât, instanța

de judecată urmează să oblige pârâta de a efectua recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă.

Reclamanta a precizat că recalcularea pensiei sale, ca fiind demisionată din

cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției urmează a

fi efectuată în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri. Or, conform preambulului Legii nominalizate, prezenta Lege stabilește

condițiile de asigurare cu pensii a cetățenilor Republicii Moldova: militari ai

Forțelor Armate, colaboratori ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat, ofițeri de

informații și securitate, persoane din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, persoane din efectivul de comandă suprem și colaboratorii care

îndeplinesc serviciul special prin contract în cadrul Centrului Național

Anticorupție, în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului

Justiției, pensionari din rândul militarilor forțelor armate, a organelor securității

statului, a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, a persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special prin contract în

cadrul organelor similare anterioare celor nominalizate, inclusiv a fostei U.R.S.S și

familiilor acestora.

Reclamanta Svetlana Calalb a indicat că în conformitate cu art. 13 din Legea

sus enunțată, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel

puțin 20 de ani și 6 luni.

Reclamanta a afirmat că în aceste condiții, ținând cont de adeverința xxxxx a

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, decizia din 04

decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, diploma de studii superioare xxxx cât

și dispozițiile art. 18 lit. b) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandăși din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care

statuează, că timpul de studii în instituții de învățământ superior civil, dar nu mai

mult de 5 ani, calculându-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii persoanelor

2

din corpul de ofițeri militari și din corpul de comandă cu excepția corpului de

ofițeri inferiori al organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare la momentul demisionării, la

situația din 01 septembrie 2017, avea o vechime în muncă de 28 de ani, 11 luni și

28 de zile.

Reclamanta a invocat prevederile art. 14 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, care prevede că mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se

stabilește în următoarele proporții: pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin

contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care au o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (art.13 lit. a):

pentru o vechime în muncă de 20 de ani - 50 procente, iar pentru cei pensionați la

limită de vârstă sau de motive de boală - 55 procente din sumele respective ale

soldei; pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani -

3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente

din aceste sume; pentru militarii care satisfac serviciu prin contract, pentru

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care

au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristici, din care cel

puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor

interne (art.13, lit. b), c) și d): pentru vechime totală în muncă de 25 de ani -

50 procente și pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 25 de ani -

1 procent din suma respectivă a soldei sau a salariului, dar în total nu mai mult de

75 procente din aceste sume.

Reclamanta a apreciat că mărimea pensiei sale, cu vechimea în muncă de

28 de ani 11 luni și 28 de zile constituie 70 %, din care 23 de ani și 6 luni - 55%,

iar 5 ani - 15% din solda bănească. În contextul dat, coroborând cu prevederile art.

44 lit. b) din Legea nominalizată, a constatat că mărimea soldei calculate este de

10786, 99 de lei, constituită din salariul funcției de 1 850 de lei; salariu pentru grad

special în sumă de 450 de lei, sporul procentual pentru vechime în serviciu în

sumă de 690 de lei și media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente

primite în ultimul an de serviciu în sumă de 7796,99 de lei.

Reclamanta a afirmat că mărimea pensiei recalculate, în conformitate cu art.

61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, este de 7550,

89 de lei.

Reclamanta Svetlana Calalb a solicitat admiterea acțiuni, recalcularea pensiei

stabilite la 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, conform prevederilor art.

61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta Svetlana Calalb, a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor art. 61 alin.

(2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

3

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în mărime de 7550,89 de lei,

începând cu data 01 septembrie 2017, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb, a

fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalculul pensiei

stabilite Svetlanei Calalb la data de 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, în

conformitate cu prevederile art. 61 alin.(2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, începând cu data de 01 septembrie 2017, în rest, pretențiile din cererea

de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb au fost respinse ca neîntemeiate.

La 19 februarie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 24 ianuarie 2019 a depus motivarea

apelului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Svetlana Calalb.

Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată, a fost încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

Svetlanei Calalb cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 de lei.

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din

24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului

pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinau a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată.

La 01 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii

(f.d. 14, Vol. II).

Ulterior, la 18 iulie 2020 a depus motivarea recursului prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii

(f.d. 16-20, vol.II).

4

În motivarea recursului, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigii.

Recurenta a indicat că Svetlana Calalb și-a realizat dreptul la pensie pe linia

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției la 25 iulie 2014,

odată cu acumularea vechimii necesare în muncă, cât și cu faptul eliberării din

serviciu. După obținerea dreptului la pensie intimata s-a reangajat din nou la

muncă prin contractul nr. 177 din 25 iulie 2014, în cadrul Departamentului

Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a activat

până la data de 01 septembrie 2017.

Recurenta a specificat că intimata Svetlana Calalb, demisionând a doua oară a

pretins de la Casa Națională de Asigurări Sociale recalcularea pensiei prin

includerea la recalcularea acesteia a vechimii în muncă, obținute după data

realizării dreptului la pensiei – 25 iulie 2014, însă recalcularea respectivă urmează

a fi făcută din solda bănească a acesteia realizată pentru 12 luni anterioare

concedierii repetate.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale consideră că instanța de apel

eronat a reținut ca fiind întemeiate pretențiile intimatei Svetlanei Calalb.

Ori, din sensul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, au dreptul la

recalcularea pensiei în cazul în care au fost reîncadrați în funcție si au mai obtinut

o oarecare vechime în muncă. În caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar

avea, ipotetic, dreptul la nenumărate reclaculări repetate a pensiei.

Recurenta a notat că prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, reglementează dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și

situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată. Prin urmare, recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare

a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare (ce nu au fost prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Recurenta a invocat că pretenția intimatei Svetlanei Calalb de a i se recalcula

pensia, prin includerea la recalcularea acesteia a vechimii în muncă, obținută după

data realizării dreptului la pensie, nu are temei legal, ori în opinia Casei Naționale

de Asigurări Sociale, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nu se deduce în nici un fel că militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la recalcularea

pensiei, în cazul în care au fost reîncadrați în funcție și au mai obținut o vechime în

5

muncă.

Recurenta a subliniat că Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu admite o

stabilire repetată a pensiei sau recalcularea în forma invocată de intimată.

Conform art. 44 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pensia

pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

pentru familiile lor se calculează din solda acestora. Pensia pentru persoanele

menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau

special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere,

precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente primite

în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației

bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

Recurenta a invocat prevederile punctelor 1-4 din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, în care este prevăzută de asemenea baza de

calcul a pensiei, aceasta fiind calculată din salariu, media lunară a altor

recompense, plăți, sporuri și suplimente, primite în ultimul an de serviciu -

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță, urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în

partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul

emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

6

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată din 03 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la data de 25 iulie 2020,

fiind recepționată de către recurentă, la data de 27 iulie 2020, fapt confirmat prin

avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 22, vol. II).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de

18 iulie 2020, este în termen.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind

materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

7

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine în perioada de până la 28 martie

2014, Svetlana Calalb a fost angajată în cadrul Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Conform extrasului

din ordinul nr. 181 din 07 aprilie 2014, Svetlana Calalb a demisionat începând cu

data de 28 martie 2014 din funcția de maior de justiție, șef al serviciului special al

Penitenciarului nr. 13 – Chișinău al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, cu

dreptul de a primi pensia (f.d.44, vol. I).

La data de 10 aprilie 2014 Svetlana Calalb s-a adresat cu cerere către Direcția

finanțe a Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al

Republici Moldova întru stabilirea pensiei pentru vechime în serviciu, iar prin

încheierea de stabilire a pensiei de vechime în muncă din 29 aprilie 2014, ultimei i-

a fost stabilită pensia începând cu data de 29 martie 2014, pentru vechimea în

muncă de 21 de ani și 9 luni, în mărime de 50 % din salariu, adică suma de

3577,29 de lei (f.d. 46-47, vol. I).

Ulterior, prin contractul privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului

penitenciar nr. 177 din 25 iulie 2014, Svetlana Calalb a fost numită în funcția de

șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, pe o

perioadă nedeterminată (f.d. 7-9, vol. I).

Prin ordinul nr.78ef din 18 martie 2015 a Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției, în temeiul deciziei din 04 decembrie 2014 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.58-63), pentru perioada de activitate a

reclamantei/intimatei de la 02 mai 2002 până la 19 ianuarie 2007 în cadrul

Oficiului de Executare Buiucani mun. Chișinău, Svetlanei Calalb i s-a inclus în

vechimea de muncă pentru stabilirea pensiei –2 ani 4 luni și 8 zile, calculându-se

2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea lor militară

pentru un an de serviciu, conform prevederilor art. 18 lit. e) din Legea nr. 1544 -

XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri.

Prin ordinul nr. 18 din 12 ianuarie 2016 „Cu privire la prelungirea termenului

de aflare în serviciu peste limită de vârstă” Svetlanei Calalb, locotenent colonel de

justiție, șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor

Penitenciare i s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limită de vârstă pe o

durată de un an, începând cu data de 21 ianuarie 2016 până la 21 ianuarie 2017

(f.d.6, vol. I).

Conform ordinului nr. 24 din 20 ianuarie 2017 „Cu privire la prelungirea

termenului de aflare în serviciu peste limită de vârstă”, Svetlanei Calalb, locotenent

colonel de justiție, șef al Direcției evidență specială a Departamentului Instituțiilor

Penitenciare i s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limită de vârstă pe o

durată de un an, începând cu data de 21 ianuarie 2017 până la 31 decembrie 2017

(f.d.4, vol. I).

Prin ordinul nr. 671 din 22 august 2017 a Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Svetlana Calalb începând cu data de 01 septembrie 2017 a fost

demisionată în retragere, la atingerea limitei de vârstă stabilită de legislația în

vigoare pentru aflarea în rezerva Forțelor Armate, cu dreptul de a purta uniforma

8

prestabilită, din funcția de șef al Direcției evidență specială a Departamentului

Instituțiilor Penitenciare (f.d.5, vol. I).

La data de 08 septembrie 2017 Svetlana Calalb s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite de

către Departamentul Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri.

Prin decizia nr. 25 din 15 septembrie 2017, Casa Națională de Asigurări

Sociale a refuzat în admiterea cererii reclamantei/intimatei privind recalcularea

pensiei (f.d. 49-50, vol. I).

Nefiind de acord cu decizia nominalizată, la data de 07 noiembrie 2017,

Svetlana Calalb a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă,

conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, în mărime de 7550, 89 de lei, începând cu data 01 septembrie 2017,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a admis parțial cererea

de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb, a fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să efectueze recalculul pensiei stabilite

Svetlanei Calalb la data de 29 martie 2014 pentru vechime în muncă, în

conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, începând cu data de 01 septembrie 2017, în rest, pretențiile din cererea

de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb au fost respinse.

Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată, au fost încasate de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

Svetlanei Calalb cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 de lei.

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din

24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării recalculului

pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

9

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinau a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la literele a)-e).

Colegiul reține, că la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ, îl constituie verificarea legalității deciziei de refuz a

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 25 din data de 15 septembrie 2017 și a

cerinței subsecvente de obligare a autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei

pentru vechimea în serviciu Svetlanei Calalb, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedieri din 01 septembrie 2017, a

tuturor veniturilor înregistrate, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei

25 iulie 2014 – 01 septembrie 2017.

Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatei Svetlanei Calalb,

pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce

nu se atestă la caz, or, Legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după restabilirea la serviciu în sistemul administrației penitenciare, după cum a

invocat, interpretat și solicitat intimata Svetlana Calalb, inițial în cererea prealabilă,

iar mai apoi în prezenta acțiune.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță),

contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea

ordinii de drept.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care

au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor

10

din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri

cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de

aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne

și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se

acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au

concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la

alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru funcționari publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare - de la data eliberării din

serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și pentru

funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 29 martie 2014, Svetlana

Calalb beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate,

este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au concluzionat

despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Svetlana Calalb. Or, deși ultima,

începând cu data de 25 iulie 2014, s-a reangajat în cadrul Departamentului

Instituțiilor Penitenciare, unde a ocupat funcția de șef al Direcției Evidență

Specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare până la data de 01 septembrie

2017, când a demisionat în retragere la atingerea limitei de vârstă stabilită de

legislația în vigoare pentru aflarea în rezerva Forțelor Armate, în temeiul art.20 pct.

1) lit. a) din Legea nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul

penitenciar, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru

stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la

11

stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la

pensie pentru vechime în muncă – 29 martie 2014.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza

dreptul Svetlanei Calalb la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care reglementează expres că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură

cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate

la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta

ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea

se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în

serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în

rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei;

prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

precum și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul

prin contract.

La materialele dosarului însă nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la

12

29 martie 2014, Svetlanei Calalb i-a fost stabilită pensia la prelungirea termenului

de aflare în serviciu în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație

termenul de aflare în serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei

cereri de chemare în judecată a ajuns la vârsta limită de 50 de ani de a se afla în

serviciul militar și a fost trecută în rezervă sau retragere.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil

cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost applicate prevederile art.

2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

Or, conform documentelor cauzei care nu au fost contestate de părțile în

litigiu, pensia reclamantei Svetlanei Calalb a fost stabilită la eliberarea din serviciu

conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și nicidecum

la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea

menționată.

În asemenea circumstanțe,instanța de recurs consideră întemeiate argumentele

recurentei, precum că situația reclamantei Svetlanei Calalb nu cade sub incidența

nici a articolelor 13, 14 a Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, invocate în

acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă și nici a art. 61

din Legea nominalizată, deoarece Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu

prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă, după

restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul acestei Legi nu se deduce

în niciun fel, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care

au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar

reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau

repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Svetlana Calalb putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a

pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța

dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamanta/intimata a

pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 29 martie

2014.

La fel, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceiași categorie de pensie.

13

Respectiv, decizia de refuz nr. 25 din 15 septembrie 2017 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu sunt, ceea ce impune

de a constata că cerințele Svetlanei Calalb cu privire la recunoașterea ca ilegală și

anularea deciziei de refuz nr. 25 din 15 septembrie 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă

după eliberarea repetată din serviciul militar la 01 septembrie 2017, reieșind din

stagiul de cotizare de 28 de ani 11 luni și 28 de zile, sunt neîntemeiate, motiv

pentru care recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar

acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă.

Or, Svetlana Calalb nu se încadrează în categoria persoanelor, ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, conform Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acesteia anterior i-a fost stabilită

pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiară de pensie pentru vechime

în muncă stabilită conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia i-a fost

stabilită reclamantei la 29 martie 2014, conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, calculată în cuantum de 50% pentru o vechime totală de 21 de ani,

urmare a reangajării în serviciu militar pentru perioada 25 iulie 2014 –

22 august 2017 și obținerii a unei noi vechimi în serviciu, Svetlana Calalb nu este

în drept de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii

pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări

Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei Svetlanei Calalb, în baza

calculului Ministerului Justiției nr. 671 din 22 august 2017, cu actualizarea mărimii

în raport cu vechimea obținută la 01 septembrie 2017, nu au luat în considerare

prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare

a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul

instanțelor ierarhic inferioare, precum că Svetlanei Calalb, fiind reîncadrată în

serviciul militar prin contract după stabilirea pensiei inițiale, i s-ar permite

stabilirea și actualizarea din nou a mărimii pensiei, în baza vechimii cumulate

pentru toate perioadele serviciului militar, deoarece acesta contravine normelor

citate, or, recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care

este prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în

serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție

care nu se atestă la caz.

14

Cu toate acestea, reclamanta Svetlana Calalb poate beneficia ulterior conform

Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri în coroborare cu Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii

cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în

stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este

imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia

din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-10/20), din care

rezultă revirimentul practicii judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru

vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul

de recalculare în condițiile legii.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

considerat că o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei

administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive

ar putea împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan

Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează

pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de

divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se poate considera acest

lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct.

41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin

urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție

securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83).

Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei

bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă

privind constanța 14 jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată

anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

Finalmente, ținând cont de prevederile art. 96 Cod de procedură civilă,

instanța de recurs consideră necesar de a respinge cerința reclamantei Svetlana

Calalb cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000

de lei, or compensarea acestora poate fi dispusă doar dacă reclamanta ar fi avut

câștig de cauză total sau parțial.

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din

care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare

în judecată depusă de Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform

prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

15

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în mărime

de 7550,89 de lei, începând cu data 01 septembrie 2017, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea integrală a acțiunii în

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea

efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată și se emite o nouă decizie prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Calalb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Diaconu

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

Liliana Catan

Nina Vascan

16