3ra-10/20 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei

3ra-10/20 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-10/20

Prima instanță: Judecătoria mun. Chișinău, sediul Central (jud: D.Serghei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, A.Pahopol, A.Bostan)

D E C I Z I E

28 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alexandru Enachi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu Ministerul Apărării al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei pentru vechime în

muncă,

împotriva deciziei din 4 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost

casată hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a

fost emisă o decizie nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 12 iulie 2017, Alexandru Enachi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul

Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea stabilirii pensiei pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 29 martie 2017, fiind

locotenent-colonel în rezervă, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale o

cerere cu privire la stabilirea din nou a pensiei pentru vechime în muncă.

Reclamantul a menționat că la 1 octombrie 2011 i-a fost stabilită pensia

pentru vechime în muncă, însă ulterior a fost rechemat în serviciu și a activat în

cadrul Ministerului Apărării până la data de 14 martie 2017.

A susținut că la cerere a anexat actele eliberate de Direcția pensii din cadrul

Direcției generale economie și finanțe a Ministerului Apărării ce confirmă o

vechime în muncă de 32 ani 10 luni 27 zile.

Alexandru Enachi a afirmat că la 20 iunie 2017 a recepționat de la Casa

Națională de Asigurări Sociale decizia de refuz nr. 5 din 27 mai 2017, prin care i s-

1

a comunicat că la 1 octombrie 2011 pensia i-a fost deja stabilită și nu există temei

de recalculare.

A considerat drept neîntemeiată decizia enunțată, or, fiind rechemat la

serviciu, a dobândit o vechime în muncă mai mare, iar conform art. 2 alin. (1) din

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele afacerilor interne, după eliberarea din serviciu, a dobândit dreptul de a i se

stabili din nou pensia pentru vechime în muncă cu luarea în calcul a vechimii în

muncă după 1 octombrie 2011 și până la 14 martie 2017.

Reclamantul a declarat că acest fapt a fost confirmat și prin scrisoarea nr.

14/271 din 28 martie 2017 a Direcției generale economie și finanțe a Ministerului

Apărării.

A solicitat recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de refuz nr. 5 din 27

mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de a-i stabili

pensia pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciul militar la 14

martie 2017, reieșind din stagiul de cotizare de 32 ani 10 luni și 27 de zile.

Prin hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

acțiunea depusă de către Alexandru Enachi a fost admisă.

A fost anulată decizia nr.5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să reexamineze și să-

i stabilească lui Alexandru Enachi din nou mărimea pensiei, în baza calculului

Ministerului Apărării, al vechimii în muncă a militarului prin contract pentru

stabilirea pensiei locotenent-colonelului în rezervă, Alexandru Enachi, cu

actualizarea mărimii în raport cu vechimea indicată, începând cu 1 aprilie 2017.

(f.d. 65-72)

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

primei instanțe. (f.d. 95-103)

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată decizia din

30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar cauza a fost remisă spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău. (f.d.151-155)

Rejudecând cauza, prin decizia din 4 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admisă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost

casată hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a

fost emisă o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Alexandru Enachi a fost

admisă parțial.

Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 5 din 27 mai 2017 cu privire

la refuzul recalculării pensiei lui Alexandru Enachi a fost anulată.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și a stabili

din nou mărimea pensiei lui Alexandru Enachi, în baza calculului Ministerului

Apărării nr. 4374 din 28 februarie 2017 al vechimii în muncă a militarului prin

contract pentru stabilirea pensiei locotenent-colonelului în rezervă Alexandru

Enachi cu actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 1 aprilie 2017.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

2

La 19 iunie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

nemotivat, iar la 14 august 2019 a depus recurs motivat, împotriva deciziei din 4

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Pledând pentru admiterea recursului, recurenta a indicat că instanța de apel a

interpretat eronat legea materială aplicabilă la caz.

Astfel, Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de carabinieri nu prevede dreptul la recalcularea

pensiei pentru vechimea în muncă stabilită anterior sau stabilirea repetată a pensiei

pentru vechime în muncă după o eventuală reangajare a beneficiarului de pensie și

obținerii unei noi vechimi de muncă.

Respectiv, pensia intimatului a fost stabilită la eliberarea din serviciu,

conform art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și nicidecum la

prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea

menționată.

Prin urmare, la 1 octombrie 2011, i-a fost stabilită pensia, calculată în

cuantum de 59% pentru o vechime totală de 24 ani.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi decizii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedural.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în

partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul

emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Ținând cont de complexitatea cauzei, de problemele invocate în cererea de

recurs și de dezvoltarea unui consens jurisprudențial, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat prin

prisma art. 247 Cod administrativ care indică că Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces,

că în speță există circumstanțe ce ar dicta necesitatea audierii participanților la

proces.

Astfel, în cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 23

ianuarie 2020, reprezentanta recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale –

Olesea Reguș a susținut recursul înaintat și a solicitat admiterea acestuia în sensul

3

declarat, reiterând motivele de drept și de fapt indicate în cererea de recurs

motivată.

Intimatul Alexandru Enachi, reprezentantul acestuia – avocatul Gheorghe

Crețu și reprezentanta intervenientului accesoriu Ministerul Apărării al Republicii

Moldova – Ana Stratan, în cadrul ședinței instanței de recurs au solicitat

respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră

legală și întemeiată, indicând că motivele expuse în recurs sunt declarative și fără

suport probator.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus la 19 iunie 2019 de Casa Națională de

Asigurări Sociale (vol.I,f.d.218) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost

adoptată la 4 iunie 2019 (vol.I,f.d.197).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale pentru

examinare în complet de 5 judecători.

Audiind explicațiile participanților la proces, studiind materialele dosarului,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a

acțiunii.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată

depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

4

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că în perioada 1 august 1990 –

30 septembrie 2011, Alexandru Enachi a îndeplinit serviciul militar prin contract,

iar la 1 octombrie 2011 dânsul a obținut dreptul la pensie militară pentru vechime

în muncă, motiv pentru care Ministerul Apărării în baza art. 2 alin. (1) al Legii nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 i-a calculat și stabilit pensia militară acumulată pe

parcursul a 24 ani de activitate, în proporție de 59 % din soldă (vol.I, f.d. 179),

adică conform documentelor din dosarul de pensionare rezultă că Alexandru

Enachi la eliberarea din serviciu i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă

și nu pensia pentru limita de vârstă.

La fel, s-a constatat că ulterior, în anul 2012, în legătură cu necesitatea de

serviciu, manifestată prin lipsa de personal bine calificat, Alexandru Enachi a fost

încadrat repetat în serviciul militar prin contract din rezerva Forțelor Armate,

îndeplinind serviciul militar prin contract până la 14 martie 2017, când a fost

exclus din lista nominală a unității prin ordinul comandantului Comandamentului

Forței Aeriene nr. 20. (vol.I, f.d. 14)

Conform calculului nr. 4374 din 28 februarie 2017, eliberat de Direcția

generală economie și finanțe a Ministerului Apărării, lui Alexandru Enachi i-a fost

calculată o vechime în muncă de 32 ani 10 luni și 27 zile. (vol.I, f.d. 15)

Din aceste considerente, la 29 martie 2017 Alexandru Enachi a depus la Casa

Națională de Asigurări Sociale o cerere privind stabilirea repetată a pensiei pentru

vechime în muncă, însă prin decizia de refuz nr. 5 din 27 mai 2017, Casa Națională

de Asigurări Sociale l-a informat că pensia sa este stabilită din 1 octombrie 2011

și, prin urmare nu există temeiuri de recalculare a acesteia (vol.I, f.d. 10)

Nefiind de acord cu decizia de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale, la 14 iulie 2017 Alexandru Enachi a depus în adresa ultimei

cerere prealabilă, solicitând revocarea deciziei contestate cu emiterea unei noi

decizii, prin care să-i fie stabilită pensia pentru vechime în muncă, după eliberarea

repetată a acestuia din serviciul militar la 14 martie 2017, reieșind din stagiul de

cotizare de 32 ani 10 luni și 27 zile. (vol.I, f.d. 176-178)

Prin răspunsul nr. E-1343/17 din 11 august 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, cererea prealabilă depusă de Alexandru Enachi a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată. (vol.I, f.d. 179-180)

Considerând că prin decizia de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale îi este lezat dreptul la proprietate consfințit în art. 1 din

Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția Republicii Moldova, precum și dreptul la

asistență și protecție socială garantat de art. 47 al Constituției RM, reclamantul

Alexandru Enachi s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a

drepturilor pretins încălcate, solcitând în urma concretizării cererii, recunoașterea

ca ilegală și anularea deciziei de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă

după eliberarea repetată a sa din serviciul militar la 14 martie 2017, reieșind din

stagiul de cotizare de 32 ani 10 luni și 27 de zile. (vol.I, f.d. 3-7, 54-57)

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o integral. (vol.I, f.d.65-72)

5

Judecând apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

instanța de apel l-a admis, a casat integral hotărârea primei instanțe și a pronunțat o

hotărâre nouă, prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

către Alexandru Enachi.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță dispunând

admiterea acțiunii a făcut trimitere la art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne

și din cadrul Inspectorului General de Carabinieri, pe când din cererea de chemare

în judecată rezultă că, Alexandru Enachi a solicitat recunoașterea ca ilegală și

anularea deciziei de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale și obligarea de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă după eliberarea

repetată a sa din serviciul militar la data de 14 martie 2017, reieșind din stagiul de

cotizare de 32 ani 10 luni și 27 de zile, în temeiul art. 13 lit. a) și 14 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele afacerilor interne și din cadrul Inspectorului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993.

Deci, prima instanță contrar prevederilor art. 239, 240 în coroborare cu art. 60

alin. (4) Cod de procedură civilă, a modificat din oficiu temeiul acțiunii, din care

considerente a fost casată.

În continuare, instanța de apel a reținut prevederile art. 53 alin. (1) din

Constituție, dispozițiile Legii contenciosului administrativ, art. 40 alin. (2) al Legii

privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, art. 20 alin.

(1) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005, art. 1

alin. (1), 2 alin. (1), 13 lit. a), 14, 18, 44, 48, 49 alin. (3) și 50 alin. (1) lit. b) ale

Legii asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Cu referire la normele de drept enunțate raportate la materialele cauzei,

Curtea de Apel Chișinău a constatat că locotenentul-colonel Alexandru Enachi a

fost reîncadrat în serviciul militar prin contract după stabilirea pensiei inițiale, ceea

ce-i permite stabilirea și actualizarea acesteia în baza vechimii cumulate pentru

toate perioadele serviciului militar, or, militarul are dreptul de a i se lua în

considerare vechimea în muncă ulterioară stabilirii pensiei, dacă a prelungit

serviciul militar după stabilirea pensiei, în acest sens fiindu-i stabilită din nou

mărimea acesteia și luarea în considerare a întregii vechimi în serviciul militar.

Din aceste considerente, instanța de apel a concluzionat că decizia de refuz nr.

5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost adoptată contrar

legii, motiv pentru care a fost anulată.

În consecință, având în susținere art. 49 alin. (3) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Curtea de Apel Chișinău a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și de a-i stabili din nou

reclamantului mărimea pensiei, în baza calculului Ministerului Apărării nr. 4374

din 28 februarie 2017 – al vechimii în muncă a militarului prin contract pentru

stabilirea pensiei locotenent-colonelului în rezervă, Alexandru Enachi, cu

actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 1 aprilie 2017. (vol.I,

f.d.197-214)

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

dată de către instanțele judecătorești este greșită.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță),

contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea

ordinii de drept.

Totodată, conform dispozițiilor art. 16 alin. (1) din aceiași lege, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă, sau nu

a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze

instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte

a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Iar art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)-e).

Colegiul reține că la caz obiectul litigiului constă în anularea deciziei de refuz

nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de

a-i stabili/recalcula reclamantului pensia pentru vechime în muncă după eliberarea

repetată a sa din serviciul militar la 14 martie 2017, reieșind din stagiul de cotizare

de 32 ani 10 luni și 27 de zile.

Aici se va menționa că, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ca

temei de refuz în stabilirea unei noi pensii a reclamantului Alexandru Enachi

pentru vechimea în muncă faptul că dreptul la pensie apare unică dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce

nu se atestă la caz, or, legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după restabilirea la serviciu în serviciul militar, după cum a invocat, interpretat și

solicitat reclamantul Alexandru Enachi inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în

prezenta acțiune.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea cu privire la

pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, vîrsta-limită de aflare în serviciul

militar prin contract se stabilește după cum urmează: pentru corpul de ofițeri cu

grade inferioare și superioare - 55 de ani. La atingerea vîrstei-limită de aflare în

serviciul militar prin contract, termenul serviciului militar poate fi prelungit în

modul stabilit de Legea cu privire la statutul militarilor.

În accepțiunea art. 23 alin. (2) lit. a) și c) din aceeși lege, eliberarea militarului

din serviciul militar se efectuează în legătură cu expirarea duratei serviciului

militar; atingerea vîrstei-limită de aflare în serviciul militar.

În temeiul art. 25 alin. (5) lit. b) și alin. (7) din legea menționată, contractul de

îndeplinire a serviciului militar poate fi încheiat pe o durată de: 5 sau 10 ani -

pentru corpul de ofițeri. Modul de încheiere a contractului de îndeplinire a

7

serviciului militar, încetarea acțiunii lui, precum și drepturile și obligațiile părților

contractante, sînt reglementate de prezenta lege, de Legea cu privire la statutul

militarilor, de alte acte normative.

Totodată, conform art. 26 din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru

apărarea Patriei, vîrsta-limită pînă la care cetățenii pot fi încadrați în serviciul

militar prin contract este de 45 de ani. În scopul completării Forțelor Armate cu

cetățeni cu specialități deficitare, vîrsta-limită de încadrare în serviciul militar prin

contract poate fi majorată în modul stabilit de Legea cu privire la statutul

militarilor, dar nu poate depăși vîrsta-limită de aflare în serviciul militar prin

contract.

Iar potrivit art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162

din 22 iulie 2005, militarii prin contract beneficiază de drepturi și înlesniri legate

de întreținerea copiilor, maternitate sau alte circumstanțe prevăzute de legislația în

vigoare, cu restricțiile prevăzute de prezenta lege.

La rândul său, dispoziția art. 19 alin. (3) din legea nominalizată, statuează

expres că în cazul eliberării din serviciul militar prin contract în temeiul art. 35

alin. (3) lit. a) sau m), dacă militarul are dreptul la pensie, în temeiul art.35 alin.(3)

lit.b)-d) și h), lui i se acordă o indemnizație unică în corespundere cu vechimea

calendaristică în serviciul militar: a) de la 5 la 10 ani – în mărime de 6 solde

lunare; b) de la 10 la 15 ani – în mărime de 8 solde lunare; c) de la 15 la 20 de ani

– în mărime de 10 solde lunare; d) de la 20 la 25 de ani – în mărime de 14 solde

lunare; e) de la 25 la 30 de ani – în mărime de 16 solde lunare; f) 30 de ani și mai

mult – în mărime de 18 solde lunare.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 35 alin. (3) lit. b)-d) și h)

care indică expres că eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se

efectuează în următoarele cazuri: la atingerea vîrstei-limită de aflare în serviciul

militar; la clasarea acestora inapți pentru serviciul militar de către comisia medico-

militară; la clasarea acestora apți necombatant pentru serviciul militar de către

comisia medico-militară, în cazul cînd nu pot fi folosiți pentru serviciul militar din

cauza lipsei funcțiilor vacante; în urma unor măsuri de organizare – dacă este

imposibilă folosirea militarului într-o funcție similară celei deținute în serviciul

militar și dacă el nu acceptă să fie transferat într-o funcție inferioară.

În acord cu Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016 cu privire

la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, sistemul penitenciar, ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție,

Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor

sociale începând cu 1 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile de forță.

Instanța de recurs reține în speță și prevederile art. 1 alin. (1) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția

Legii nr. 282 din 16 decembrie 2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie

2016, în vigoare la 1 ianuarie 2017), potrivit cărora militarii care îndeplinesc

serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în

8

muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor

interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și prevederile art. 2

alin. (1) și (2) din aceiași lege, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se

stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din

corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora

li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în

serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au

dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la

data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie

în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din legea sus-enunțată,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se

stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Potrivit art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23.06.1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel

puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează,

pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, corespunzător: de la 01 iunie

2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 – 22 ani; 2015 - 22

ani 6 luni; 2016 – 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 – 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni;

2020 – 25 ani.

Conform prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

privind asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în

următoarele proporții: pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au o

vechime în serviciu stabilită la art. 13 lit. a) – 50 procente din suma soldei, iar

pentru cei pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de boală – 55 procente

din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea

9

stabilită la art. 13 lit. a) – 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total

nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

În contextul normelor enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că de la 1 octombrie 2011 Alexandru

Enachi beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă,

calculată și stabilită de Ministerul Apărării în baza art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544-

XII din 23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor

sus-indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au

concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii lui Alexandru Enachi. Or, deși

ultimul, în anul 2012, în legătură cu necesitatea de serviciu a fost încadrat repetat

în serviciul militar prin contract până la 14 martie 2017, aceasta circumstanță nu

poate constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru

vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă

obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 1

octombrie 2011.

Aceasta deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Aici se va menționa că, deși reclamantul Alexandru Enachi în acțiune a

solicitat stabilirea/recalcularea unei noi pensii în condițiile art. 13 lit. a) și art. 14 al

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, Colegiul reține că

de facto pensiile stabilite în baza Legii respective, pot fi recalculate doar în temeiul

art. 61 din Legea vizată.

Or, normele invocate de reclamantul Alexandru Enachi în acțiune ca temei de

stabilire/recalculare a noi pensii pentru vechime în muncă se referă la condițiile de

stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea inițială din serviciu, pe când în

speță reclamantul a solicitat stabilirea repetată a mărimii pensiei pentru vechimea

în muncă în legătură cu reangajarea acestuia în serviciu.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza

dreptul lui Alexandru Enachi la proprietate va analiza temeiurile de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr. 282 din 16

decembrie 2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie 2016, în vigoare la 1

ianuarie 2017), care reglementează expres că recalcularea pensiilor stabilite

anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

10

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în

serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în

rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie

1993 rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu

stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor

aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea

ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea

pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3)

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

La materialele dosarului însă nu sunt anexate probe din care să rezulte că la 1

octombrie 2011, lui Alexandru Enachi i-a fost stabilită pensia la prelungirea

termenului de aflare în serviciu în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea nr.

1554 din 23 iunie 1993, i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație

termenul de aflare în serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei

cereri de chemare în judecată a ajuns la vârsta limită de 55 de ani de a se afla în

serviciul militar și a fost trecut în rezervă sau retragere.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 se

referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în

situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege,

condiție însă ce nu rezultă la caz.

Or, conform documentelor cauzei care nu au fost contestate de părțile în

litigiu, pensia reclamantului a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2

alin. (1) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea

termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din legea menționată.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recursului precum că situația reclamantului nu cade sub incidența nici

a art. 13, 14 invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea

în muncă și nici a art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea

nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în

muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul Legii nr. 1544

din 23 iunie 1993 nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată

a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare

vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic,

dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

11

În așa mod, Alexandru Enachi putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a

pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța

dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul/intimat a

pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 1 octombrie

2011.

La fel, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensie, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceiași categorie de pensie.

Respectiv, decizia de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune

de a constata că cerințele lui Alexandru Enachi cu privire la recunoașterea ca

ilegală și anularea deciziei de refuz nr. 5 din 27 mai 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia pentru vechime în muncă

după eliberarea repetată din serviciul militar la 14 martie 2017, reieșind din stagiul

de cotizare de 32 ani 10 luni și 27 de zile, sunt neîntemeiate, motiv pentru care

recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea

urmează a fi respinsă.

Or, Alexandru Enachi nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu conform Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită

pensie pentru vechimea în muncă și este deja beneficiar de pensie pentru vechime

în muncă stabilită conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia a fost

stabilită la 1 octombrie 2011 conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 cu

privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

carabinieri, calculată în cuantum de 59% pentru o vechime totală de 24 de ani,

urmare a reangajării în serviciu militar pentru perioada 7 martie 2012 – 14 martie

2017 și obținerii a unei noi vechimi în serviciu, Alexandru Enachi nu este în drept

de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru

vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări

Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei lui Alexandru Enachi, în

baza calculului Ministerului Apărării nr. 4374 din 28 februarie 2017, cu

actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 1 aprilie 2017, nu au luat în

considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în

aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul

instanțelor ierarhic inferioare precum că Alexandru Enachi fiind reîncadrat în

serviciul militar, prin contract după stabilirea pensiei inițiale, i se permite stabilirea

și actualizarea din noi a mărimii pensiei, în baza vechimii cumulate pentru toate

12

perioadele serviciului militar, deoarece acesta contravine normelor citate, or,

recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care este

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu

se atestă la caz.

Cu toate acestea, reclamantul Alexandru Enachi poate beneficia ulterior

conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

(în redacția Legii nr. 282 din 16 decembrie 2016, Monitorul Oficial 472-477/27

decembrie 2016, în vigoare din 1 ianuarie 2017) în coroborare cu Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii

cererii, de stabilirea pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în

stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În ceea ce privește invocarea de către reclamantul Alexandru Enachi și

reprezentantul acestuia, avocatul Gheorghe Crețu a unei practici judiciare a Curții

Supreme de Justiție, expuse în cazuri analogice (dosar nr. 3ra-1217/19 și 3ra-

1029/19), în care au fost pronunțate decizii în favoarea reclamanților, Colegiul

relevă că este corectă aplicarea și interpretarea normelor de drept material descrisă

supra prin faptul că dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

La rândul său, Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de carabinieri nu prevede

dreptul la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă stabilită anterior sau

stabilirea repetată a pensiei pentru vechime în muncă după o eventuală reangajare a

beneficiarului de pensie și obținerii unei noi vechimi de muncă, adică nu se admite

stabilirea din nou a aceiași categorie de pensie, motiv pentru care se impune

revirimentul practicii judiciare în acest sens.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a considerat că o

evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări a

justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea

împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v.

Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează

pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de

divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se poate considera acest

lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct.

41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui consens

jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate

faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică

(Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind

imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a

justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța

13

jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84;

și Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de către Alexandru Enachi urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii în contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Enachi.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale

Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 4 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 6 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Enachi

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul

Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea stabilirii pensiei pentru vechime în muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

Galina Stratulat

Victor Burduh

14