3ra-1217/19 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-1217/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G.Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi) Î N C H E I E R E 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Voicu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 27 decembrie 2017, Pavel Voicu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar la data de 21 septembrie 2012 s-a eliberat din serviciu, cu stabilirea pensiei pe linia MAI. La 9 aprilie 2015, s-a reangajat în cadrul Inspectoratului General al Poliției, iar la data de 22 august 2017 a demisionat în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La 27 octombrie 2017, în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nr. 1544 din 23 iunie 1993, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea nr. 3717, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu.

Prin decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, a primit refuz pe motiv că beneficiază de pensie pentru vechime în muncă începând cu data de 21 septembrie 2012, iar dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii, iar legislația în vigoare nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în serviciul militar. 1 A considerat că, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017, este ilegal și neîntemeiat, deoarece conform art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Casa Națională de Asigurări Sociale, contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, nejustificat a calculat perioada de 9 aprilie 2015 – 22 august 2017, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea pensiei.

Potrivit pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea mediei lunare pentru stabilirea pensiei se iau în considerare ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii. Dreptul său la majorarea pensiei este garantat atât de art. 47 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, cât și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A solicitat Pavel Voicu admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în decizia nr. 30 din 27 noiembrie 2017 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și achita pensia pentru vechimea în serviciu reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 22 august 2017. Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă, s-a recunoscut ilegală decizia de refuz nr. 30 din 27 noiembrie 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula și achita lui Pavel Voicu pensia pentru vechimea în serviciu reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 22 august 2017. Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 6 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare. Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că, reangajarea lui Pavel Voicu în organele afacerilor interne după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, respectiv modificarea drepturilor salariale pentru perioada 2 beneficierii de pensie și realizării activității de muncă, la data de 27 octombrie 2017 a acumulat la vechimea în muncă existență o perioadă mai mare de 2 ani.

Astfel, la data de 27 octombrie 2017, Pavel Voicu a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale date ce confirmă vechimea în muncă de 24 ani două luni și 10 zile și cuantumul drepturilor salariale încasate, ce îi ofereau dreptul de a pretinde recalcularea pensiei reieșind din sumele încasate până la eliberarea din funcție. La data de 7 august 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea cererii de recurs a indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel deoarece normele legislative stabilesc expres momentul apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

A menționat că, instanțele de judecată au dat apreciere doar a unor citate din prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, fapt ce oferă posibilitatea de interpretare în folosul intimatului. A solicitat Casa Națională de Asigurări Sociale admiterea recursului, casarea deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel din 15 mai 2019 a fost recepționată de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 16 iulie 2019 (f.d.148).

Respectiv, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 7 august 2019, este în termen. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate 3 cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5