3ra-1073/19 — contestarea refuzului si recalcularea pensiei

3ra-1073/19 — contestarea refuzului si recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1073/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vitalie Mihailiuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient

accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea

refuzului și recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 7 august 2018, Vitalie Mihailiuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea refuzului și

recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul organelor de

poliție în perioada 23 noiembrie 1992 – 21 decembrie 2005, și 4 iulie 2008 – 26 iunie

2015, ultima funcție deținută fiind de polițist al serviciului patrulare al secției

securitate publică a Inspectoratului de Poliție Bălți al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

A menționat că, în temeiul ordinului nr. 436ef din 26 iunie 2015, serviciul în

Poliție precum și contractul individual de muncă au încetat cu dreptul de a primi pensie

pe linia Ministerului Afacerilor Interne. La eliberarea din serviciu, a fost calculată

vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei, care a constituit 22 ani 00 luni 10 zile,

totodată, fiind stabilită pensia în mărime de 50 % din suma soldei.

Reclamantul a explicat că, la calcularea vechimii în muncă, la eliberarea din

serviciu, angajatorul nu a luat în considerare perioada de activitate în izolatorul de

detenție provizorie, or, conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

1

februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar,

se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrările de subteran.

A specificat că, potrivit certificatului nr. 213 eliberat de Inspectoratul de Poliție

Bălți al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, se

confirmă că a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie în următoarele

perioade: 2 decembrie 2002 – 8 iulie 2003 polițist pază și escortă al Izolatorului de

detenție provizorie al secției Instituții Speciale a Comisariatului de Poliție Municipal

Bălți al IPJ Bălți; 8 iulie 2003 – 16 august 2004 polițist pază și escortă al izolatorului

de detenție provizorie al secției Instituții speciale a Comisariatului de Poliție Municipal

Bălți; 16 august 2004 – 25 februarie 2005 inspector de serviciu al Izolatorului de

detenție provizorie al secției instituții speciale a Comisariatului de Poliție Municipal

Bălți; 25 februarie 2005 – 21 iulie 2005 polițist pază și escortă al Izolatorului de

detenție provizorie al secției Instituții speciale a Comisariatului de Poliție Municipal

Bălți; 21 iulie 2005 – 21 decembrie 2005 polițist pază și escortă al Izolatorului de

detenție provizorie al secției Instituții Speciale a Unității de Front a CPM Bălți; 15

iulie 2008 – 05 martie 2013 polițist pază și escortă al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții speciale a Comisariatului Municipal de Poliție Bălți.

În aceste condiții, este evident că, reieșind din activitatea desfășurată în cadrul

izolatorului de detenție provizorie, care presupunea și escortarea persoanelor deținute

și cele condamnate, reclamantul urma să beneficieze de unele avantaje, și anume,

calcularea unei luni de serviciu ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.

Reclamantul a relatat că, prin hotărârea din 6 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Vitalie Mihailiuc și a fost

obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula lui Vitalie Mihailiuc vechimea

în muncă cu avantaje pentru perioada efectuării serviciului în cadrul izolatorului de

detenție provizorie al Secției Instituții Speciale a Comisariatului de Poliție municipiul

Bălți, calculând două luni vechime în muncă pentru o lună deserviciu pentru perioada

2 decembrie 2002 – 8 iulie 2003, 8 iulie 2003 – 16 august 2004, 16 august 2004 – 25

februarie 2005, 25 februarie 2005 – 21 iulie 2005, 21 iulie 2005 – 21 decembrie 2005

și 15 iulie 2008 – 5 martie 2013.

Ulterior, la 12 iunie 2018, de către Inspectoratul de Poliție Bălți i-a fost eliberat

certificatul nr. 461, cu mențiunea că, potrivit informațiilor gestionate de Ministerul

Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Vitalie Mihailiuc la 26 iunie 2015, a

constituit 29 ani 08 luni 15 zile.

A comunicat că, drept urmare la data de 13 iunie 2018 a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea

pensiei în dependență de vechimea în muncă majorată și achitarea diferenței pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, însă, prin răspunsul

2

nr. M-1308/18 din 2 iulie 2018, pârâtul a informat că nu există temei pentru

recalcularea pensiei.

Reclamantul a invocat prevederile art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, conform căruia dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: militarii care

au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin

20 de ani și 6 luni.

Mărimea pensiilor este reglementată de art. 14 din Legea nr. 1544/1993, care

prevede că, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele

proporții: pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în

serviciu stabilită la art. 13 lit. a) – 50 procente din suma soldei, iar pentru cei

pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de boală – 55 procente din suma

soldei; pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art.

13 lit. a) – 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75

procente din aceste sume.

În opinia reclamantului întrucât prin hotărârea din 6 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și prin certificatul nr. 461 din 12 iunie 2018 a fost recunoscut

că reclamantul, de facto, la eliberare din serviciu a avut o vechime în muncă de 29 ani

08 luni și 15 zile, la eliberarea din serviciu și anume din data de 26 iunie 2015 avea

dreptul să beneficieze de pensie în mărime de 71 % din suma soldei, și nu 50 %, cum

eronat a fost anterior calculat.

În urma concretizării cerințelor Vitalie Mihailiuc a solicitat recunoașterea

ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula mărimea

pensiei și de a achita diferența la pensie, obligarea pârâtului de a recalcula mărimea

pensiei, cu stabilirea pensiei în cuantum de 71 % din suma soldei, începând cu 26 iunie

2015, cu obligarea achitării diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită

pentru perioada anterioară, începând cu 26 iunie 2015.

Prin hotărârea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea depusă de către Mihailiuc Vitalie. A fost recunoscut ca ilegal refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula mărimea pensiei și de a achita

diferența la pensie lui Vitalie Mihailiuc. A fost obligată Casa Națională de Asigurări

Sociale să îi recalculeze lui Vitalie Mihailiuc mărimea pensiei, cu stabilirea pensiei în

cuantum de 71 % din suma soldei, începând cu 26 iunie 2015. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale de a efectua achitarea diferenței pensiei recalculate în

raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 26 iunie 2015.

Prin decizia din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că, la data de 26

iunie 2015, stagiul necesar pentru stabilirea pensiei era de 22 ani și 06 luni, iar la data

depunerii cererii de pensionare Vitalie Mihailiuc avea o vechime totală în serviciu de

29 ani 08 luni 15 zile (fapt confirmat prin certificatul eliberat de Inspectoratul de

Poliție Bălți), Ministerul Afacerilor Interne (în competența căruia la acel moment era

3

stabilirea pensiei colaboratorilor organelor afacerilor interne) urma să calculeze și să

stabilească reclamantului Mihailiuc Vitalie, pensia în proporție de 71 % din cuantumul

soldei.

Instanțele de judecată au conchis că, din vina organului cu atribuții de stabilire și

calculare a pensiei, care la data de 26 iunie 2015, era Ministerul Afacerilor Interne,

reclamantului Vitalie Mihailiuc i-a fost stabilită o pensie în mărime de 50 % (cuantum

stabilit de lege pentru persoanele pensionate pentru limită de vârstă), deși,

reclamantului urma să-i fie stabilită pensia în proporție de 71 % din suma soldei,

situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici reclamantului.

Au mai invocat prevederile art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, conform căruia suma pensiei calculată pentru pensionarii din

rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru

perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc

pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale se bazează pe interpretarea subiectivă și defectuoasă a normelor de

drept material.

Totodată, au subliniat că, prin hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie

2016, executivul a stabilit în mod cert și expres că, Casa Națională de Asigurări

Sociale va efectua plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 1 ianuarie 2017,

stabilind inclusiv și faptul că datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale

către beneficiari la data de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la

bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat.

La data de 4 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, fiind

completat prin recursul din 18 iulie 2019 împotriva deciziei din 5 iunie 2019 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel drept urmare a examinării cauzei a emis o deciziei pripită,

nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul

litigiului.

A menționat că, la adoptarea deciziei nu au fost luate în considerare argumentele

recurentului, care prin materialele probante a solicitat admiterea cererii de apel.

În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 245 alin. (1), 248 alin. (1)

pct. c) din Codul administrativ, art. 357, 358, 360, 362, 364, 365, 385, 386, 387 din

Codul de procedură civilă.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel

cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin referința depusă la data de 7 august 2019 Vitalie Mihailiuc reprezentat de

avocatul Larisa Ocerednaia a solicitat respingerea recursului depus de către Casa

Națională de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de

apel.

4

Prin referința depusă la 8 august 2019 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova a solicitat ca recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale să

fie declarat inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 5 iunie 2019, dar date care ar confirma

recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de

4 iulie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

5

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

6

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

7