3ra-531/19 — contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei

3ra-531/19 — contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-531/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. N. Patrașcu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Anton Cardaniuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 18 aprilie 2018 Anton Cardaniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele procuraturii din

anul 1975 până în anul 2011, având o vechime în muncă de procuror de 33 de ani.

A menționat că începând cu luna decembrie 1998, fiind în funcția de procuror-șef

al Procuraturii de Transport Chișinău, analogic procuratura de sector din mun. Chișinău,

i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în baza art. 45 din Legea cu privire la

Procuratură nr. 902 din 29 ianuarie 1992, dispunând de toate înlesnirile pentru judecători

conform Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995.

A susținut că, cuantumul pensiei i-a fost calculat și ulterior recalculat, în mărime

de 80 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute de procuror-șef al Procuraturii

de Transport Chișinău (analogic procuror-șef al procuraturii de sector) pe care o primea

regulat, cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la fiecare majorare

ordinară a salariului mediu lunar al procurorului în exercițiu.

Astfel, odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu în baza Legii nr. 355

din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, cuantumul

pensiei i-a fost recalculat conform dreptului dobândit licit la recalcularea pensiei.

1

A afirmat că, Casa Națională de Asigurări Sociale a transmis dosarul lui de

pensionare în gestiunea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a sectorului Botanica mun.

Chișinău, care din motive neîntemeiate l-a lipsit de dreptul dobândit licit.

A declarat că în corespundere cu prevederile art. 34 din Legea nr. 118-XV din 14

martie 2003 cu privire la Procuratură și art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25

decembrie 2008 cu privire la Procuratură, procurorii pensionați, de asemenea beneficiau

de dreptul de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă odată cu majorarea generală

a salariului procurorilor în exercițiu, astfel încât, odată fiindu-i reconfirmat prin Lege

dreptul de recalculare a pensiei în mărime de 80 % din salariul procurorului în exercițiu

conform funcției deținute, dobândit legal în anul 1998.

A relatat că potrivit Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în

sistemul bugetar, salariul procurorului s-a majorat cu 35%, care se efectuează începând

cu 01 ianuarie 2013 (Monitorul Oficial nr.69-74 art. 225). Potrivit art. XXIX din Legea

nr. 152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative,

începând cu 01 august 2016 salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu

salariul judecătorului, conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură,

ținându-se cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea

în muncă în funcția de procuror.

A invocat că potrivit art. 51 alin. (3) lit. b) și art. 52 lit. b) din Legea nr. 328 din 23

decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de funcție al

procurorului în Procuratura Generală, cu o vechime în funcția de procuror de peste 16

ani, este în mărime de 4,5 salarii medii pe economie, iar pentru executarea funcției de

conducere de procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale i se atribuie un spor

calculat în raport procentual față de salariul de funcție în mărime de 9%. Aceste condiții

de către reclamant au fost și sunt întrunite.

Consideră că, Casa Națională de Asigurări Sociale, din motive neîntemeiate, la

momentele respective, nu a efectuat recalcularea pensiei, astfel reclamantul fiind lipsit

de dreptul dobândit licit în anul 1998 de recalculare a pensiei, stabilindu-i mărimea

pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la data de 01 aprilie a

fiecărui an.

A afirmat că la 20 februarie 2018 s-a adresat cu o cerere prealabilă întru restabilirea

în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea

salariului procurorului în funcție potrivit prevederilor Legii nr. 37 din 07 martie 2013

pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la

sistemul de salarizare în sistemul bugetar, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la

Procuratură și articolului XXIX din Legea nr.152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea

și completarea unor acte legislative, însă la 21 martie 2018 Casa Națională de Asigurări

Sociale a expediat în adresa sa decizia nr. C-409/18 din 21 martie 2018, prin care i-a

refuzat în admiterea cerințelor menționate în cererea prealabilă.

A solicitat anularea ca fiind ilegală a deciziei CNAS nr. C-409/18 din 21 martie

2018, obligarea pârâtei să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii de Transport

Chișinău, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului

2

în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea de

efectuat începând cu 05 aprilie 2013 și până la 31 iulie 2016, conform Legii nr. 37 din

07 martie 2013, prin care a avut loc majorarea salariilor procurorilor cu 35 % și începând

cu 01 august 2016, potrivit Legii nr. 152 din 01 iulie 2016 și pe viitor la fiecare majorare

a salariului procurorului în exercițiu.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Anton Cardaniuc a fost admisă. A fost recunoscută ca fiind ilegală decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-409/18 din 21 martie 2018. A fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Anton Cardaniuc

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-

șef din cadrul Procuraturii de Transport Chișinău, ținând cont de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, începând cu data de 05 aprilie 2013.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 18 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Anton Cardaniuc, activând în

funcție de procuror și având vechimea necesară în muncă, întrunește condițiile legale la

recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă în cazul majorării generale a

salariului procurorului, iar Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a stabilit

mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 01 aprilie

a fiecărui an.

Instanța de apel a accentuat că, dreptul lui Anton Cardaniuc cu aplicarea

principiului recalculării pensiei la creșterea ordinară a salariului procurorului în exercițiu

este menținut de instanța de jurisdicție constituțională, iar dreptul subiectiv constituit în

baza unei legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare.

La data de 05 martie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nefiind constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A menționat că începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor

sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile de asigurări sociale de stat, care nu prevăd faptul că pensiile procurorilor și

indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului

procurorilor.

A susținut că prin hotărârea nr. 27 din 20 noiembrie 2011 a Curții Constituționale,

au fost recunoscute ca fiind constituționale prevederile Legii nr. 56 din 9 iunie 2011,

care reglementează condițiile noi privind asigurarea socială a procurorilor în exercițiu

cât și a celor în demisie.

Prin referința depusă la data de 26 aprilie 2019 Anton Cardaniuc, reprezentat de

avocatul Eugeniu Catana, a solicitat declararea recursului inadmisibil.

3

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 februarie

2019.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la

data de 19 februarie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 1880 (f.d. 93), la materialele

cauzei lipsind date cu privire la recepționarea acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul, depus la data de 05 martie 2019 de Casa Națională de Asigurări

Sociale, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

4

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie

1991), pe când în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6