3ra-1093/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1093/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1093/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D.Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Raețchi Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă

La 22 iunie 2018 Raețchi Mihail prin intermediul avocatului Vladimir Kovali

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne privind recunoașterea

ilegalității refuzului nr. 6030 din 07 iunie 2018, obligarea recalculării cuantumului

pensiei, luându-se în considerare recalculul vechimii în muncă două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, efectuat de Ministerul Afacerilor Interne pentru

perioada efectuării serviciului în timpul 08 iunie 1995 - 31 octombrie 2008, ca

comandant de pluton, compania Batalionului serviciului de pază și escortă al

Direcției de Poliție mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a adresat cu o cerere către Ministerul

Afacerilor Interne, solicitînd recalcularea și includerea în vechimea în muncă în

perioada în care a activat ca polițist al Batalionului Serviciului de pază și escortă, cu

avantaje, care a fost admisă.

La 10 mai 2018 Raețchi Mihail a înaintat Casei Naționale de Asigurări Sociale

o cerere prin care a solicitat introducerea modificărilor în valoarea vechimii în

muncă și recalcularea cuantumului pensiei.

Astfel, la 07 iunie 2018, prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Centru nr. 6030, cererea depusă de reclamant a fost respinsă.

A susținut reclamantul că nu este de acord cu refuzul Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru din 07 iunie 2018 pe care îl consideră ilegal și neîntemeiat,

susținând că la emiterea acestui refuz, pârâta a interpretat eronat normele legale.

Astfel, efectuând serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în perioada 08 iunie 1995 - 31 octombrie 2008, reclamantul a fost supus

riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele contagioase, bolnavi

psihici, infectați cu XXXXX, XXXXX și ale maladii periculoase, și respectiv, a

condițiilor nefavorabile de lucru, astfel, are dreptul la recalcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și a sistemului penitenciar.

A solicitat declararea ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. 6030 din 07.06.2018, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Raețchi Mihail, luându-se în

considerare calculul vechimii în muncă de două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, efectuat de către Ministerul Afacerilor Interne pentru perioada

efectuării serviciului în timpul 08 iunie 1995 - 31 octombrie 2008 ca comandant de

pluton, compania Batalionului serviciului de pază și escortă al Direcției de Poliție

mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă, fiind recunoscut ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale sectorul Centru mun. Chișinău materializat prin răspunsul nr. 6030 din 07

iunie 2018 și obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui

Raețchi Mihail cuantumul pensiei începând cu 01 noiembrie 2008, luându-se în

considerare confirmarea eliberată de Direcția de Poliție a mun. Chișinău cu nr. 6343

din 24 aprilie 2018.

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 21

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că concluziile primei instanțe,

expuse în hotărâre corespund circumstanțelor de fapt.

Astfel, conform pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri

ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

sistemului penitenciar, se acordă, două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran.

2

Conform art.33 al.(2) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul

penitenciar, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor

sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Totodată, art.13 lit. a) Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din

23.06.1993, prevede că, asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, dreptul la pensie pentru

vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la

1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni, în fiecare an

ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu

de 25 ani, conform tabelului expus în lege (de la 01 iulie 2012-21 ani).

Art. 14 lit.a) Legii menționate mai sus, prevede că mărimea pensiilor pentru

vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: pentru militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în serviciu stabilită la art. 13

lit. a) - 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă

sau din motive de boală - 55 procente din suma soldei: pentru fiecare an complet de

vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art. 13 lit. a) - 3 procente din sumele

respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

Instanța de apel a conchis că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018, este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de

rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost

anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

În acest context, instanța de apel a reținut că art.47 alin. (2) din Constituție,

garantează cetățenilor dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate,

văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență. în

urma unor împrejurări independente de voința lor.

Din sensul normei legale respective, se deduce că dreptul la pensie, se referă la

drepturi incluse în categoria drepturilor sociale. Caracteristica conceptuală a

drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi

solicitate numai în limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă

legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor

sociale.

În același timp, implementarea prevederilor legale nu poate fi în conflict cu

principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante nu pot nega și nici

stinge drepturile sociale garantate constituțional. Astfel, la punerea în aplicare a

dispozițiilor constituționale ce garantează drepturile sociale, legiuitorul trebuie să

respecte articolul 54 alin. (4) din Constituție, care prevede că, la angajarea

dispozițiilor referitoare la restrângerea drepturilor și a libertăților fundamentale,

existența și substanța acestor drepturi și libertăți trebuie să fie păstrată, concluzie ce

a fost reiterată în Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 10 aprilie 2012. § 25.

3

La 06 iunie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând că a fost adoptată pripit, nefiind studiate actele normative în vigoare ce

guvernează raportul material-litigios, instanța ignorând argumentele apelantului.

Totodată, recurentul CNAS a invocat că motivarea recursului va fi depusă după

notificarea deciziei motivate a deciziei recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie

2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Articolul 258 din Codul administrativ stipulează în alin. (3) că, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de admisibilitate constată că, în speță, recursul depus de CNAS se

consideră a fi în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu

poate fi stabilită data când decizia din 22 mai 2019 Curții de Apel Chișinău a fost

comunicată CNAS, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să

curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca hotărârea judecătorească.

Examinând admisibilitatea recursului depus de CNAS, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

drept inadmisibil, din următoarele motive.

Conform articolului 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Articolul 244 din Codul administrativ stipulează în alin (2) că, pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Prin prisma articolului 233 alin. (1) din Codul administrativ, cererea de apel

trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. a)-d) și să indice hotărârea

care se contestă cu apel.

În sensul articolul 211 alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau

denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se

depune de un reprezentant; d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și

sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe

care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care

reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii

prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul împotriva deciziei instanței de

apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de

dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

Recurentul CNAS nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă

cerere de recurs, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei deciziei

recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată

în apel. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de

către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere

al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării

motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței de

apel, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul decelează că, însăși CNAS a indicat în recurs că

„argumentarea detaliată a recursului va fi prezentată suplimentar după luarea de

cunoștință cu partea motivată a deciziei recurate”. Însă, pană în ziua examinării

admisibilității recursului, acesta nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii

5

motivării recursului, nu s-a prezentat în sediul Curții Supreme de Justiție pentru a

lua cunoștință de materialele cauzei, și anume decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău și nu a depus nici electronic, nici fizic, pe suport de hârtie motivarea

recursului.

Completul consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului, deoarece CNAS, fiind interesat în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit.

e) din Codul administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de CNAS.

Conform articolelor 193, 195, 211 alin. (1), 230, 233 alin. (1), 244, 245, 246

alin. (1) și (2) lit. e) și 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

6