3ra-1244/19 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-1244/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z.Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, A.Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Gherman,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Gherman împotriva Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al

Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la considerarea ca fiind

efectuată în termen contestarea refuzului, a considera ilegal lipsa răspunsului la

solicitare, repunerea în termenul de atac și obligarea efectuării recalculării vechimii

în muncă cu avantaje,

împotriva deciziei din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Mihail Gherman și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 18 octombrie 2017, Mihail Gherman a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și

Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la considerarea ca fiind efectuată în

termen contestarea refuzului, a considera ilegal lipsa răspunsului la solicitare,

repunerea în termenul de atac și obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă

cu avantaje.

În motivarea acțiunii a indicat că, este angajat al organelor afacerilor interne cu

dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne, la moment fiind

angajat în cadrul Inspectoratului General al Poliției, inclusiv angajat al Izolatorului de

detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Leova.

Până la reforma Ministerului Afacerilor Interne, din anul 2013, angajator direct

era Ministerul Afacerilor Interne. După reformă, din anul 2013 este angajat al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerul Afacerilor Interne.

Activând în funcție de pază și escortarea persoanelor deținute, arestate penal fie

contravențional, precum și cele condamnate, în cumul, precum și corelativ cu instituții

cu cele de tip penitenciar, nu se iau în considerare actele normative ce-i apără

1

drepturile sale în cadrul activității în organele afacerilor interne, fapt ce influențează

la eliberarea din serviciu, calcularea eficientă a vechimii în muncă, stabilirea pensiei

și cuantumul acesteia.

A considerat că i-au fost încălcate drepturile, motiv din care a înaintat cerere

prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, solicitând de a i se comunica care este

în totalitate vechimea în muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv

subdiviziunile acestuia; recalcularea vechimii în muncă cu avantaje; eliberarea

copiilor de pe materialele calculelor vechimii în muncă; perioada de timp de muncă

și serviciu ce a efectuat-o în cadrul subdiviziunilor izolatorului de detenție provizorie

al organelor afacerilor interne.

A menționat că, activând în cadrul izolatorului de detenție provizorie al

organelor afacerilor interne, era supus riscului sănătății și vieții, în rezultatul aflării în

contact direct cu persoanele reținute, arestate contravențional și penal, condamnate

inclusiv ce erau și sunt contagioase din punct de vedere al maladiilor ce le suportau.

La data de 11 septembrie 2017, a expediat în adresa Ministerului Afacerilor

Interne, Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale

cererea prealabilă prin care a solicitat expedierea în adresa sa a pachetului de

documente.

Din greșeală tehnică, cererea prealabilă a fost datată cu 16 mai 2017, dar de fapt

aceasta a fost expediată la data de 11 septembrie 2017, dovadă fiind avizele poștale.

Cererea a fost recepționată de către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul

General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 12 septembrie

2017, astfel încât, termenul limită pentru emiterea răspunsului era 12 octombrie 2017,

iar termenul de contestare în ordinea contenciosului administrativ, 13 octombrie 2017.

La 22 octombrie 2017, a recepționat setul parțial de documente de la

Inspectoratul General al Poliției. De la Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a parvenit nici un document din cele solicitate.

Din aceste motive, contestarea răspunsului Inspectoratului General al Poliției a

fost efectuat în termen.

A relevat că, drepturile sale au fost lezate iar Ministerul Afacerilor Interne,

Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale urmau de a

calcula vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie al Inspectoratului de Poliție Leova, pentru perioada de

activitate în organele afacerilor interne și subdiviziunile menționate.

A solicitat Mihail Gherman admiterea acțiunii, a fi considerat ca fiind efectuată

în termen atacarea în ordine de contencios administrativ al răspunsului Inspectoratului

General al Poliției, a considera nelegitimă lipsa răspunsului din partea Ministerului

Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale, repunerea în termenul de

atac și obligarea recalculării vechimii în muncă cu includerea avantajelor a două luni

vechime pentru o lună în serviciu pentru perioada activității în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Leova.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Mihail Gherman și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că,

Mihail Gherman nu întrunește cele două condiții prevăzute de hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și anume, Secția Management Operațional al

Inspectoratului de Poliție Leova, nu reprezintă o instituție prevăzută de pct. 8 din

hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, iar în exercițiul funcției deținute,

conform fișei postului, desfășoară activitate preponderant în birou.

Gherman Mihail nu cade sub incidența prevederilor hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare și respectiv, funcția deținută în cadrul organelor afacerilor

interne, nu-i dă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Din circumstanțele de fapt și de drept care reglementează dreptul la pensie, prin

prisma faptului că acesta până la moment activează în funcție, iar pensia se stabilește

la momentul eliberării din serviciu, nu există temei pentru obligarea recalculării

vechimii în muncă a lui Mihail Gherman.

Calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în condițiile Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993 și a hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, se

efectuează după eliberarea din serviciu, la cererea titularului acestui drept. Conform

datelor din dosarul personal, Mihail Gherman nu a activat în cadrul izolatorului de

detenție provizorie.

La data de 31 iulie 2019, Mihail Gherman a depus recurs, completat prin cererea

din 15 august 2019 împotriva deciziei din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel și prima instanță nu

au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au aplicat în mod eronat legea.

În susținerea cererii de recurs a invocat prevederile art. 13§1 al Protocolului

adițional CEDO, art. 26 din Constituție, art. 56, 60, 80, 81, 96, 429, 432 și art. 445

din Codul de procedură civilă.

A solicitat Mihail Gherman admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 11

iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel din 11 iunie 2019 a fost recepționată de către Mihail

Gherman la data de 23 iulie 2019 (vol.I, f.d.244). Respectiv, recursul depus de

3

Gherman Mihail prin intermediul oficiului poștal la data de 31 iulie 2019, este în

termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Mihail Gherman, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Mihail

Gherman, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Mihail Gherman, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Mihail Gherman, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5