3ra-92/21 — recalcularea pensiei pentru vechime in munca

3ra-92/21 — recalcularea pensiei pentru vechime in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-92/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ghenadie Bobu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în

muncă,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova împotriva hotărârii din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2019 Ghenadie Bobu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea efectuării

recalculului pensiei pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că potrivit ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 436 ef din 26 iunie 2015 a încetat serviciul în

cadrul Direcției generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției,

precum și contractul individual de muncă, în baza art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea

cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului (la împlinirea vechimii în

muncă care acordă dreptul la pensie).

A indicat că conform ordinului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr.

0296 ef din 22 septembrie 2015, a fost încadrat în serviciul special în bază de

1

contract, în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar prin ordinul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 222p/r din 23 septembrie 2019, a fost

acceptată demisia în baza art. 34 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și

Pază de Stat al Republicii Moldova, cu vechimea în muncă, care acordă dreptul la

pensie.

A susținut că în temeiul circumstanțelor menționate și în baza prevederilor art.

61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de 03 octombrie 2019 a

solicitat pârâtei recalcularea pensiei.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial

Chișinău, Centru, nr. 91/2019/33506 din 23 octombrie 2019, a fost respinsă

cererea, deoarece este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă din 29 iunie

2015, stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, menționând că Legea nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a

dreptului la pensie.

Reclamantul a indicat că nefiind de acord cu decizia respectivă, la

11 noiembrie 2019 s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat reexaminarea cererii inițiale și acordarea

pensiei recalculate, reieșind din vechimea totală în muncă și salariul primit.

Prin scrisoarea nr. 13-2467/19 din 26 noiembrie 2019, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a comunicat că legislația în vigoare nu prevede posibilitatea

stabilirii repetate a pensiei.

Reclamantul consideră că pârâta eronat a stabilit obiectul cererii prealabile,

deoarece a solicitat recalcularea pensiei și nu stabilirea acesteia în mod repetat.

Totodată, consideră că pârâta intenționat a interpretat eronat prevederile art.

61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, prin încercarea de a nega dreptul de

recalculare a pensiei după eliberarea din serviciu. Or, ipoteza că recalcularea

pensiei se face doar în baza actelor existente de până la stabilirea pensiei, nu se

deduce din conținutul legii.

În opinia reclamantului, Casa Națională de Asigurări Sociale în mod denaturat

face trimitere la prevederile alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, deoarece această prevedere reglementează situația persoanelor, cărora

li s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limita de vârstă, stabilită de

legislație, iar lui i-a fost stabilită pensia în legătură cu vechimea în serviciu și nu

pentru limita de vârstă.

A mai opinat că alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri urmează a fi interpretat coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol, care

consacră regula, că pensia se stabilește după eliberarea sa din serviciu. Spre

2

deosebire de alin. (1) al art. 2 din Legea menționată, alin. (2) stabilește o excepție,

și anume, reglementează situația când persoana nu se eliberează din serviciu, dar

atinge limita de vârstă și întrunește condițiile prevăzute la lit. a) a art. 13 al Legii

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și i se prelungește termenul de aflare în

serviciu. În acest caz, temei de acordare a pensiei nu va fi ordinul de eliberare din

serviciu, ci ordinul de prelungire a termenului de aflare în serviciu, doar că pensia

se va stabili în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Astfel, reclamantul consideră, că art. 2 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, stabilește momentul apariției dreptului la pensie, ca regulă, la data

încetării serviciului și, cu titlu de excepție, la data prelungirii termenului de aflare

în serviciu peste limita de vârstă, dacă întrunește condițiile prevăzute de lit. a) art.

13 din aceleiași Lege.

A relatat, că în așa mod, Casa Națională de Asigurări Sociale încearcă să

inducă în eroare instanțele de judecată, prin faptul că a solicitat stabilirea unei noi

pensii, sub pretextul că art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu

prevede expres recalcularea pensiei după eventuala reangajare.

A notat, că dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri prevăd expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu

stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate

la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a

actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru

12 luni de la dala depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (eu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă

termenul de aflare în serviciul militar.

A remarcat că la prezentarea ulterioară a actelor suplimentare, ce ar acorda

persoanei dreptul la majorarea pensiei, legislatorul nu a indicat faptul că aceste acte

trebuie să fi existat până la data stabilirii pensiei și nici nu rezultă din lege acest

fapt.

Reclamantul Ghenadie Bobu a solicitat: anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale Oficiul Teritorial Chișinău, Centru, nr. 91/2019/33506 din

23 octombrie 2019 și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale, formulat

în scrisoarea nr. B-2467/19 din 26 noiembrie 2019; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu,

reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii din 23 septembrie 2019, cu includerea în vechimea în serviciu a

perioadei de la 22 septembrie 2015 până la 23 septembrie 2019.

3

Prin hotărârea din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Bobu, a fost

anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2019/33506

din 23 octombrie 2019, privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și

răspunsul la cererea prealabilă, conform scrisorii nr. B-2467 din 26 noiembrie 2019

a Casei Naționale de Asigurări Sociale; a fost obligată Casa Națională de Asigurări

Sociale, oficiul teritorial competent, să emită act administrativ individual, prin care

să recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu lui Ghenadie Bobu, cu achitarea

acesteia retroactiv pentru 12 luni calendaristice precedente datei depunerii actelor

suplimentare – 03 octombrie 2019, cu includerea în vechimea în serviciu a

perioadei de la 22 septembrie 2015 până la 23 septembrie 2019. În rest, acțiunea a

fost respinsă.

La 17 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul

poștei electronice, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 22 iunie

2020 prin intermediul oficiului poștal a depus motivarea apelului, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Ghenadie Bobu.

Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

împotriva hotărârii din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 18 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii depuse de reclamantul Ghenadie Bobu (f.d. 107).

Ulterior, la 03 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

intermediul poștei electronice, a depus motivarea recursului, confirmată prin

depunerea la 07 decembrie 2020, pe suport de hârtie cu semnătura olografă a

recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.112).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că

instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare

ce reglementează astfel de litigii.

Recurenta a indicat că în urma examinării dosarului personal de pensionare al

intimatului Ghenadie Bobu, s-a constatat ca acesta a demisionat din cadrul

Inspectoratului General al Poliției al MAI, începând cu data de 29 iunie 2015, cu

dreptul de a primi pensie.

Astfel, potrivit încheierii nr.023264 de stabilire a pensiei, începând cu

29 iunie 2015, intimatul este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă în

temeiul Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în cuantum de 50% din suma soldei

și vechime în muncă confirmată de 22 ani, stabilită de Ministerul Afacerilor

Interne.

Recurenta a notat că recalcularea pensiei angajaților instituțiilor de forță este

expres reglementată de art. 61 din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

4

care prevede dreptul la recalcularea pensiei stabilite anterior și situațiilor în care

recalcularea poate fi efectuată. Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare.

A menționat că dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare, ce nu

au fost prezentate la stabilirea inițială a pensiei, ce i-ar acorda dreptul la majorarea

pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru

12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi.

Recurenta susține că reieșind din prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 -XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din

serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii, dar legea nu prevede

dreptul la recalcularea pensiei dupa o eventuală reangajare în serviciul și după

eliberarea din serviciu, pensia acestuia să fie recalculată din veniturile obținute

după stabilirea pensiei, precum pretinde intimatul.

Or, la caz, de fapt, intimatul Ghenadie Bobu solicită stabilirea unei noi pensii

din salariul (solda) obținut în ultimele 12 luni de la eliberarea din serviciu

septembrie 2018 - august 2019, conform Certificatului despre întreținere bănească

nr. 16 din 25 septembrie 2019.

Recurenta invocă în acest sens, că Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nu admite stabilirea repetată a pensiei sau recalcularea, în forma

invocată de intimat. Susține, că la prezentarea certificatelor de salariu pentru

perioada septembrie 2018 - august 2019, intimatul de fapt solicită să i se includă în

calculul pensiei, suma salariului obținut după stabilirea inițială a acesteia, ceea ce

contravine legislației cu privire la pensionare.

Consideră că avand în vedere că intimatul este deja beneficiar de pensie

pentru vechime în muncă, stabilită potrivit Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, astfel, nu există temei de drept, pentru stabilirea din nou a pensiei,

reieșind din media lunară din ultimele 12 luni cetățeanului pensionar.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

5

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță, urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în

partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul

emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia motivată din 04 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei, prin intermediul poștei

electronice, la data de 27 noiembrie 2020 (f.d. 108).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de

07 decembrie 2020, este în termen.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, Colegiul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind

materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

6

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine, că prin ordinul nr. 436 ef din

26 iunie 2015 al Inspectoratului General al Poliției al MAI, Ghenadie Bobu a fost

concediat din cadrul Direcției generale urmărire penală a Inspectoratului General al

Poliției din data de 29 iunie 2015, în baza art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, la

împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.

Drept urmare, lui Ghenadie Bobu i-a fost stabilită pensia pentru vechime în

muncă, cu începere din 29 iunie 2015.

Conform ordinului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 0296 ef din

22 septembrie 2015 Ghenadie Bobu a fost încadrat în serviciul special în bază de

contract, în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar prin ordinul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 222p/r din 23 septembrie 2019 i-a fost

acceptată demisia, în baza art. 34 din Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu

privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, cu vechimea

în muncă care acordă dreptul la pensie.

Astfel, se constată că de la 22 septembrie 2015 și până la 23 septembrie 2019,

Ghenadie Bobu a activat în cadrul Serviciului Protecție și Pază de Stat (f.d. 37).

Conform adeverinței eliberate de Serviciul de Protecție și Pază de Stat din

04 octombrie 2019, vechimea în muncă a lui Ghenadie Bobu, ce acordă dreptul la

pensie conform prevederilor Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de

23 septembrie 2019, constituie 28 de ani, 04 luni și 25 de zile.

La data de 03 octombrie 2019 Ghenadie Bobu s-a adresat către Casa

Națională de Asigurări Sociale cu cerere privind recalcularea pensiei, cu includerea

stagiului de activitate în cadrul Serviciului Protecție și Pază de Stat.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Chișinău, Centru, cererea a fost respinsă, pe motiv că Ghenadie

Bobu este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă din 29 iunie 2015,

stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, menționând că Legea nr. 1544 -XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la

pensie.

Nefiind de acord cu decizia din 23 octombrie 2019 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Chișinău, Centru, la 11 noiembrie 2019

Ghenadie Bobu a depus cerere prealabilă, care a fost respinsă prin răspunsul din

26 noiembrie 2019.

Astfel, exprimându-și dezacordul cu poziția organului de asigurări sociale,

Ghenadie Bobu s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată

privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale Oficiul Teritorial

7

Chișinău, Centru, nr. 91/2019/33506 din 23 octombrie 2019 și a răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, formulat în scrisoarea nr. B-2467/19 din 26

noiembrie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 23 septembrie 2019, cu

includerea în vechimea în serviciu a perioadei de la 22 septembrie 2015 până la 23

septembrie 2019.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Ghenadie Bobu, a fost anulată decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2019/33506 din 23 octombrie 2019

privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și răspunsul la cererea prealabilă

conform scrisorii nr. B-2467 din 26 noiembrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale; a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial

competent, să emită act administrativ individual, prin care să recalculeze pensia

pentru vechimea în serviciu lui Ghenadie Bobu, cu achitarea acesteia retroactiv

pentru 12 luni calendaristice precedente datei depunerii actelor suplimentare –

03 octombrie 2019, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei de la

22 septembrie 2015 până la 23 septembrie 2019. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

împotriva hotărârii din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la literele a)-e).

Colegiul reține, că la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ, îl constituie verificarea legalității deciziei de refuz a

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial - Chișinău, Centru, nr.

91/2019/33506 din 23 octombrie 2019 și a răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale, formulat în scrisoarea nr. B-2467/19 din 26 noiembrie 2019 și

cerința subsecventă de obligare a autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei

pentru vechimea în serviciu pentru Ghenadie Bobu, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 23 septembrie

2019, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei de la 22 septembrie 2015

până la 23 septembrie 2019.

Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatului Ghenadie Bobu,

pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce

nu se atestă la caz, or, legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie

după restabilirea la serviciu, după cum a invocat, a interpretat și a solicitat

8

intimatul Ghenadie Bobu, inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în prezenta

acțiune.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță),

contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea

ordinii de drept.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care

au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor

din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri

cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de

aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne

și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se

acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au concomitent dreptul la

diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor

organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor

familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru funcționari publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare - de la data eliberării din

serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanleor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că Ghenadie Bobu beneficiază de dreptul

la pensie pentru vechime în muncă, din data de 29 iunie 2015, stabilită de

Ministerul Afacerilor Interne în în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor

9

sus-indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au

concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Ghenadie Bobu. Or,

deși ultimul, începând cu data de 22 septembrie 2015, s-a reangajat în cadrul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat al RM până la data de 23 septembrie 2019,

când a demisionat, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru

stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la

stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la

pensie pentru vechime în muncă – 29 iunie 2015.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza

dreptul lui Ghenadie Bobu la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, care reglementează expres că recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare

a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în

serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în

rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei;

prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

precum și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul

10

prin contract.

La materialele dosarului însă nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la

29 iunie 2015, lui Ghenadie Bobu i-a fost stabilită pensia la prelungirea termenului

de aflare în serviciu în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație

termenul de aflare în serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei

cereri de chemare în judecată a ajuns la vârsta limită de 50 de ani de a se afla în

serviciul militar și a fost trecut în rezervă sau retragere.

La rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil

cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate prevederile art. 2

alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz.

Or, conform documentelor cauzei care nu au fost contestate de părțile în

litigiu, pensia reclamantului Ghenadie Bobu a fost stabilită la eliberarea din

serviciu, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu, conform

art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recurentei, precum că situația reclamantului Ghenadie Bobu nu cade

sub incidența nici a articolelor 13 și 14 a Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea

în muncă și nici a art. 61 din Legea nominalizată, deoarece Legea nr. 1544 -XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru

vechime în muncă, după restabilirea la serviciu în serviciul militar. Or, din sensul

acestei Legi nu se deduce în niciun fel, că militarii, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată

a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare

vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic,

dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Ghenadie Bobu putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a

pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța

dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul/intimat a

pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 29 iunie

2015.

La fel, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceiași categorie de pensie.

11

Respectiv, decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul

Teritorial – Chișinău, Centru, nr. 91/2019/33506 din 23 octombrie 2019, este

legală și temeiuri de a fi anulată nu sunt, ceea ce impune de a constata că cerințele

lui Ghenadie Bobu cu privire la recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei de

refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial – Chișinău, Centru,

nr. 91/2019/33506 din 23 octombrie 2019 și obligarea pârâtei de a-i stabili pensia

pentru vechime în muncă după eliberarea repetată din serviciul la 23 septembrie

2019, reieșind din stagiul de cotizare de 28 de ani, 04 luni și 25 de zile, sunt

neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis, actele judecătorești

contestate casate, iar acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă.

Or, Ghenadie Bobu nu se încadrează în categoria persoanelor, ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, conform Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită

pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiar de pensie pentru vechime în

muncă stabilită conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia i-a fost

stabilită reclamantului la 29 iunie 2015, conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, calculată în cuantum de 50% pentru o vechime totală de 22 de ani,

urmare a reangajării în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat pentru

perioada 22 septembrie 2015-23 septembrie 2019 și obținerii a unei noi vechimi în

serviciu, Ghenadie Bobu nu este în drept de a solicita Casei Naționale de Asigurări

Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări

Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei pentru Ghenadie Bobu,

nu au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea

mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul

instanțelor ierarhic inferioare, precum că Ghenadie Bobu, fiind reîncadrat în

serviciul prin contract după stabilirea pensiei inițiale, i s-ar permite stabilirea și

actualizarea din nou a mărimii pensiei, în baza vechimii cumulate pentru toate

perioadele serviciului în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, deoarece

acesta contravine normelor citate, or, recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate

avea loc în cazul în care este prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație,

termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele

afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz.

Cu toate acestea, reclamantul Ghenadie Bobu poate beneficia ulterior,

conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

12

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri în coroborare cu Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii

cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în

stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este

imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia

din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-10/20), din care

rezultă revirimentul practicii judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru

vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul

de recalculare în condițiile legii.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

considerat că o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei

administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive

ar putea împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan

Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează

pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de

divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se poate considera acest

lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct.

41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În concluzie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin

urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție

securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83).

Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei

bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă

privind constanța 14 jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată

anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din

care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare

în judecată depusă de Ghenadie Bobu împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform

prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea integrală a acțiunii în

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Bobu.

13

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova.

Se casează integral decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 02 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Bobu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu

privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în muncă și se

emite o nouă decizie prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Ghenadie Bobu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la obligarea efectuării recalculului pensiei pentru vechime în

muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

14