3ra-17/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalcularii pensiei si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-17/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalcularii pensiei si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-17/21

2-19167975-01-3ra-19082020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 22 octombrie 2019, Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 206 ef din 29 martie 2013, a fost eliberat din serviciu în

legătură cu lichidarea subdiviziunilor Poliției, sau cu reducerea statelor de

personal, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Respectiv, din 30 martie 2013 este pensionar, în conformitate cu Legea nr.1544-

XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

1

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri.

Nefiind de acord cu ordinul nominalizat, în partea în care a fost eliberat din

serviciu, reclamantul Ion Bilibov l-a contestat în instanța de judecată și fiindu-i

admisă acțiunea, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 61ef din data

de 30 ianuarie 2014, a fost restabilit la locul de muncă, fiindu-i compensat salariul

pentru întreaga absență forțată de la serviciu.

Reclamantul Ion Bilibov a menționat, că ulterior, prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 412ef din 22 august 2019 i-a fost acceptată demisia, din data

de 01 septembrie 2019.

Reclamantul a relatat, că prin confirmarea din 02 septembrie 2019 a Direcției

de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 34/20-5685-278,

s-a stabilit că la data de 01 septembrie 2019, vechimea sa în muncă constituia

28 de ani 00 luni și 05 zile.

Reclamantul Ion Bilibov a relatat, că la data de 09 septembrie 2019, s-a

adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău, prin care a solicitat recalcularea pensiei, prin includerea perioadei de

activitate din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, 30 martie

2013-01 septembrie 2019, în vechimea de muncă, reieșind din vechimea în muncă

de 28 de ani 00 luni și 05 zile.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău

din 17 septembrie 2019, i s-a refuzat în recalcularea pensiei, motiv din care la

aceiași dată a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale,

care prin răspunsul nr.B-2114/19 din 07 octombrie 2019, a menținut refuzul Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău din 17 septembrie 2019.

Reclamantul a notat, că alegația Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum

că art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede expres recalcularea

pensiei după eventuala reangajare, este nejustificată, or, urmează a fi luate în

considerare toate circumstanțele și actele, care pot duce la recalcularea pensiei.

A considerat că dispozițiile art.61 din Legea nr.1554-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, cert și expres prevăd trei situații, în care pensia pentru vechime în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată și anume: existența documentelor

aflate la organele de pensionare la momentul recalculării; prezentarea ulterioară a

actelor suplimentare, ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru

12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă

termenul de aflare în serviciul militar.

Reclamantul a reiterat, că la prezentarea ulterioară a actelor suplimentare, ce

ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, legislatorul nu a indicat faptul, că

2

aceste acte trebuiau să fi existat până la data stabilirii pensiei, și nici din

prevederile legale menționate supra, nu rezultă acest fapt.

Reclamantul Ion Bilibov a specificat, că pentru a înțelege faptul, că perioada

de serviciu acumulată după data stabilirii pensiei, constituie temei de recalculare a

pensiei, sunt relevante prevederile art. 2 alin. (2) coroborat cu art. 61 alin. (2) din

Legea nr.1544-XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, din care rezultă cu certitudine, că în

cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei, i se

recalculează pensia după trecerea în rezervă sau în retragere (demisie/concediere).

În acest context, reclamantul Ion Bilibov a invocat, că deși prevederile

invocate menționează expres faptul, că în cazul în care persoana a mai activat în

serviciu după stabilirea pensiei, această circumstanță constituie temei de

recalculare a pensiei după încetarea serviciului.

A relevat, că până la data de 01 ianuarie 2017 pensia pentru polițiști, era

stabilită și achitată de către subdiviziunea specializată din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, iar după această dată, sarcina de a stabili și achita pensia a

revenit Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Reclamantul Ion Bilibov a menționat, că din data emiterii Legii nr.1544-

XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și până la data de 01 iulie 2017, înregistrarea acumulării

vechimii în muncă după pensionare, constituia temei de recalculare a pensiei, însă

odată cu transferarea competenței de stabilire a pensiei de la Ministerul Afacerilor

Interne la Casa Națională de Asigurări Sociale, această circumstanță a încetat să

constituie temei de recalculare a pensiei.

La fel, reclamantul a menționat, că la data de 30 martie 2013 pensia i-a fost

stabilită în mărime de 50% din suma soldei, respectiv, în temeiul art. 14 al Legii

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pentru perioada 29 martie 2013 –

01 septembrie 2019, pentru 6 ani compleți lucrați, urmează a fi adăugate încă

18%, iar în total mărimea pensiei ar constitui 68% din suma soldei.

Reclamantul Ion Bilibov a considerat, că Casa Națională de Asigurări Sociale

nejustificat a refuzat să includă perioada solicitată, ori, aceasta fiind absența forțată

de la muncă și respectiv lucrată efectiv și circumstanță generatoare pentru

recalcularea vechimii în muncă și a pensiei, contrar prevederilor art.61 alin. (1) din

Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și a prevederilor pct. 4 lit. a) a

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, din care rezultă că

3

media lunară pentru stabilirea pensiei se face din ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii.

Reclamantul Ion Bilibov, a solicitat anularea refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. B-2114/19 din 07 octombrie 2019, a refuzului Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău nr. 10275 din

17 septembrie 2019 și a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

mun. Chișinău din 04 octombrie 2019 privind refuzul în recalcularea pensiei lui

Ion Bilibov, ca fiind ilegale, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

include perioada 30 martie 2013 - 01 septembrie 2019 în vechimea în muncă, în

cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a stabilit

pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne lui Ion Bilibov, începând cu data de

30 martie 2013 și de a recalcula pensia, reieșind din vechimea în muncă de 28 de

ani, 00 luni și 05 zile, în cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media

lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din data de

01 septembrie 2019 și restituirea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a fost

admisă. A fost anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B2114/19

din 07 octombrie 2019, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

mun. Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău din 04 octombrie 2019 de refuz în

recalcularea pensiei lui Ion Bilibov, ca fiind ilegale. Casa Națională de Asigurări

Sociale a fost obligată de a include perioada 30 martie 2013 – 01 septembrie

2019 în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al

Poliției, prin care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne lui Ion

Bilibov, începând cu data de 30 martie 2013 și de a-i recalcula pensia, reieșind

din vechimea în muncă de 28 de ani 00 luni și 05 zile, în cuantum de 68% din

suma soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 01 septembrie 2019. S-a încasat de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul lui Ion Bilibov cheltuielile de judecată pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 4000 de lei (f.d.100; 112-143 vol. I).

La data de 20 februarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de Ion Bilibov (f.d.

119 vol. I).

Iar, la data de 28 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.126 vol. I).

Conform scrisorii de expediere, hotărârea motivată din 18 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost expediată apelantei Casei Naționale de

Asigurări Sociale la data de 05 martie 2020 (f.d.118 vol. I), însă la materialele

cauzei nu se atestă date care ar confirma recepționarea acesteia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează, că în astfel de circumstanțe, instanța de

4

apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de

Asigurări Sociale.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din data de

18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.166-181 vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță just a

stabilit netemeinicia refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale în recalcularea

pensiei reclamantului Ion Bilibov, care la momentul adresării era deja beneficiar de

pensie pentru vechime în muncă, stabilită conform Legii nr.1544-XII din data de

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri. Or, în ședința de judecată cu certitudine s-a constatat, că

reclamantul Ion Bilibov a solicitat recalcularea pensiei, în temeiul art.61 al Legii

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Instanța de apel a relevat, că art.61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri prevede cert și expres trei situații, în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată și anume: existența documentelor

aflate la organele de pensionare la momentul recalculării, prezentarea ulterioară a

actelor suplimentare, ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru

12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi, recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă,

termenul de aflare în serviciul militar.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a admis

pretenția lui Ion Bilibov privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de plata

serviciilor de asistență juridică, stabilind că reclamantul a suportat cheltuieli de

asistență juridică, prestată de avocatul Eugeniu Musteață în baza mandatului

seria MA nr. 1417753 din 17 octombrie 2019, în sumă de 4000 de lei, conform

bonului de plată seria PL nr. 989378 (f.d. 8), considerându-le reale, necesare și

rezonabile.

La data de 29 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii (f.d.184-188).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin

faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și anume,

dispozițiile art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și punctele

5

1-4 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, conform cărora

este prevăzută baza de calcul a pensiei, aceasta fiind calculată din salariu, media

lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente, primite în ultimul an de

serviciu-ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

A relevat că prevederile menționate indică că, pensia se calculează din salariul

obținut în ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, dar nu prevede, că

și în cazul aparițiilor temeiurilor de recalculare a pensiei, aceasta urmează a fi

efectuată după aceiași formulă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iulie 2020

(f.d.166-181).

Decizia motivată din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei

electronice, la data de 10 august 2020, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronica, anexat la materialele cauzei (f.d. 183).

În aceste circumstanțe, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

la data de 29 iulie 2020, este în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă, că la data de 19 august 2020, intimatului Ion

Bilibov i-a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale (f.d.190).

Prin referința depusă la data de 21 august 2020, Ion Bilibov, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei

Naționale de Asigurări Sociale (f.d. 196-198).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale pentru examinare în complet de

5 judecători.

Prin referința suplimentară depusă la data de 18 mai 2021, Ion Bilibov,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a solicitat să fie respins recursul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind neîntemeiat (f.d.249-253).

6

La 25 mai 2021, intimatul Ion Bilibov a depus cerere privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat remiterea sesizării Curții

Constituționale privind examinarea constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri (f.d.14 vol. II).

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea lui Ion Bilibov privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a fost

remisă Curții Constituționale sesizarea depusă de Ion Bilibov, în vederea

examinării constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 - XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne (f.d.36-42 vol. II).

Prin decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021 a Curții

Constituționale s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de

neconstituționalitate și privind controlul de constituționalitate a articolului

61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, depusă de Ion Bilibov, parte în

dosarul nr. 3ra-17/21.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, au fost expuse cu suficientă

claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs, studiind

materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

7

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin.

(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din actele cauzei se atestă, că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr. 206 ef din 29 martie 2013, intimatul Ion Bilibov a fost eliberat din serviciu, în

legătură cu lichidarea subdiviziunilor Poliției sau cu reducerea statelor de

personal, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne,

respectiv din 30 martie 2013, intimatul Ion Bilibov este pensionar, în

conformitate cu Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri (f.d.12 vol.

I).

Nefiind de acord cu ordinul nr. 206 ef din 29 martie 2013, în partea în care a

fost eliberat din serviciu, intimatul Ion Bilibov l-a contestat în instanța de judecată

și fiindu-i admisă acțiunea, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 61

ef. din 30 ianuarie 2014, a fost restabilit la locul de muncă și i-a fost achitat salariul

pentru întreaga absență forțată de la serviciu (f.d.13 vol. I).

Ulterior, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 412 ef din

22 august 2019 intimatului Ion Bilibov i-a fost acceptată demisia, din data de

01 septembrie 2019 (f.d. 14 vol. I).

Prin confirmarea din 02 septembrie 2019 a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 34/20-5685-278 s-a stabilit că, la

data de 01 septembrie 2019, vechimea în muncă a lui Ion Bilibov constituia 28 de

ani 00 luni și 05 zile (f.d.18 vol. I).

La data de 09 septembrie 2019, intimatul Ion Bilibov a depus cerere

prealabilă către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău, prin

care a solicitat recalcularea pensiei, prin includerea perioadei 30 martie 2013-

01 septembrie 2019, în vechimea de muncă, pentru care s-a stabilit pensia pe

linia Ministerului Afacerilor Interne, reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani

00 luni și 05 zile.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău din 17 septembrie 2019 intimatului Ion Bilibov i s-a refuzat în

recalcularea pensiei (f.d.19 vol. I), motiv din care la aceiași dată ultimul a depus

cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.20 vol. I), care prin

răspunsul nr.B-2114/19 din 07 octombrie 2019 a menținut refuzul Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Centru din 17 septembrie 2019 (f.d.22 vol. I).

Iar, la data de 22 octombrie 2019, Ion Bilibov, reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat

anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2114/19 din

07 octombrie 2019, refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.

Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie 2019 și a deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău din 04 octombrie 2019 privind refuzul în

8

recalcularea pensiei lui Ion Bilibov, ca fiind ilegale, cu obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale de a include perioada 30 martie 2013 - 01 septembrie 2019 în

vechimea în muncă, în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, și

de a-i recalcula pensia, reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani și

05 zile, în cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 01 septembrie 2019 și

restituirea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță a admis cererea

de chemare în judecată depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul

General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea

recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Judecând apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 22 iulie 2020, a conchis asupra netemeiniciei

acestuia, motiv pentru care a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a reitera că Codul administrativ

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție

este dictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie

să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de

a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arăte

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina cererea de apel și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și

ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este

inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive

formale, sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să

cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de

nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și

pasibilă casării de către instanța de recurs.

Din cererea de chemare în judecată rezultă, că intimatul Ion Bilibov contestă

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2114/19 din 07 octombrie 2019,

refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău nr. 10275 din

17 septembrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău din 04 octombrie 2019 privind refuzul în recalcularea pensiei lui Ion

Bilibov.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

9

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care

au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor

din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri

cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de

aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne

și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se

acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în

serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii

de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor. Pensiile militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) și c) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și Pensiile se stabilesc pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin

contract, pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare – de la data eliberării din serviciu, dar nu mai

devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă, iar pentru familiile acestor

militari, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare și ale pensionarilor din rîndurile acestora – de la data

decesului întreținătorului, dar nu mai înainte de data următoare celei în care

acestuia i s-a plătit solda sau pensia, cu excepția următoarelor cazuri în care pensia

se poate stabili mai tîrziu:

– pentru militarii enumerați, pentru persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, încadrați în grad de dizabilitate

după expirarea a trei luni de la data eliberării din serviciu sau în urma unui

accident, sau în urma unei afecțiuni survenite după eliberarea din serviciu – de la

data stabilirii gradului de dizabilitate;

– pentru membrii de familie ai militarilor enumerați, ai persoanelor din corpul

10

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, ai funcționarilor publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și ai pensionarilor

din rîndurile acestora, care au obținut dreptul la pensie după decesul

întreținătorului – de la data apariției dreptului la pensie, iar pentru părinții sau soția

(soțul) care au obținut dreptul la pensie în legătură cu pierderea sursei de existență

– de la data solicitării pensiei;

c) persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția

celui inferior) ale organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare, cărora li s-a prelungit peste

limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciul militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne – de la data emiterii ordinului

de prelungire a termenului de aflare în serviciu.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de fond a

anulat actele administrative contestate de către intimat, obligând recurenta Casa

Națională de Asigurări Sociale de a include perioada 30 martie 2013 –

01 septembrie 2019 în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului

General al Poliției, prin care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Afacerilor

Interne lui Ion Bilibov, începând cu data de 30 martie 2013 și de a-i recalcula lui

Ion Bilibov pensia, reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani 00 luni și 05 zile,

în cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii, începând cu 01 septembrie 2019.

La rândul său, instanța de apel, prin soluția pronunțată a interpretat eronat

normele de drept material, menționând prevederile art.51 și art.61 din Legea

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și invocând că prin prisma normelor

de drept nominalizate, intimatul Ion Bilibov posedă dreptul la recalcularea pensiei,

prin includerea la recalcularea acesteia a vechimii în muncă și a veniturilor

salariale obținute după data stabilirii pensiei.

Or, această concluzie vine în contradicție directă cu prevederile legale, care

nemijlocit stabilesc condițiile de recalculare a pensiei pentru persoanele ce cad

sub incidența Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și pentru

funcționarii publici cu statut special din organele de poliție.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 30 martie 2013, Ion Bilibov

beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul Inspectoratului

General al Poliției, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din data de

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor

sus-indicate, este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au

11

concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Ion Bilibov.

Or, deși Ion Bilibov, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.61 ef

din 30 ianuarie 2014 a fost restabilit la locul de muncă, aceste circumstanțe nu

pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru

vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă

obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă la data de

30 martie 2013.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Conform art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, recalcularea

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau

în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din data de

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru

vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei;

prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul

prin contract.

Instanța de recurs relevă că Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de

intimatul Ion Bilibov, în prezentul litigiu de judecată, a statuat, cu titlu preliminar

că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 prevede că pensia pentru vechime în muncă se

12

stabilește ținând cont de vechimea în serviciu și de mărimea soldei achitate în

ultimul an de muncă, având relevanță în acest sens și faptul dacă, persoana a atins

vârstă limită de aflare în serviciu sau nu (articolele 2, 13 și 14 din Lege). Alineatul

(2) al aceluiași articol din Lege prevede o singură excepție de la această

regulă, i.e. pentru (i) persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri (ii) cărora li s-a prelungit, peste limita de vârstă stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne și (iii) care au dreptul la pensie în conformitate cu art.

13 lit. a) din Lege (iv) cărora li se acordă, de la data emiterii ordinului privind

prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din

suma pensiei cuvenite. Doar în cazul în care condițiile menționate sunt întrunite

cumulativ, este acordată pensia pentru vechime în muncă, fără eliberarea persoanei

din serviciu.

Instanța de recurs reține că, Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de

intimatul Ion Bilibov, în prezentul litigiu de judecată, a indicat că pensionarea în

baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 este posibilă fie la atingerea vârstei limită de

aflare în serviciu stabilită de lege, fie înainte de această vârstă limită - în acest din

urmă caz pensionarea este posibilă doar dacă persoana acumulează vechimea în

muncă, care-i conferă dreptul la pensie (i.e. 25 de ani din data de 1 iulie 2020).

Curtea observă că, spre deosebire de limita de vârstă, care face imposibilă

reangajarea într-o funcție militară sau publică cu statut special, dată fiind

împlinirea vârstei limită de aflare în serviciu [e.g. articolul 38 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016], vechimea în muncă nu reprezintă un

impediment pentru reangajarea persoanei. În acest caz, persoana obține, după

reangajare, atât pensia, cât și salariul în baza raporturilor de muncă, din care se

calculează și se achită contribuțiile sociale de stat. Astfel, pensionarea în baza

vechimii în muncă și reangajarea persoanei într-o funcție militară sau publică cu

statut special au determinat, în practică, mai multe litigii privind obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de Stat la recalcularea pensiei. Fiind sesizată cu

solicitarea de recalculare a pensiei, autoritatea a refuzat, precizând că recalcularea

pensiei este posibilă doar dacă raporturile de serviciu continuă după pensionare.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că din data de 30 martie 2013, intimatul Ion

Bilibov este beneficiar de pensie, în conformitate cu Legea nr. 1544-XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri.

Ulterior, după stabilirea pensiei, în temeiul ordinului 61ef din 30 ianuarie

2014, intimatul Ion Bilibov a fost reangajat în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, unde a activat în perioada 30 ianuarie 2014 - 01 septembrie 2019.

Potrivit confirmării nr.34/20-5685-278 din 02 septembrie 2019, eliberată de

Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău rezultă, că la

13

data de 01 septembrie 2019, vechimea în muncă a lui Ion Bilibov constituie

28 de ani și 05 zile (f.d.18).

Analizând cele trei temeiuri/condiții de recalculare a pensiei menționate

supra în coraport cu situația intimatului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată, că intimatul

Ion Bilibov nu se încadrează în niciuna din aceste temeiuri/condiții.

Or, art.61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede

în niciun fel faptul, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul, în care au

fost reîncadrați în funcție și au activat în continuare în funcția deținută anterior,

prin ce li s-a mărit perioada de vechime în muncă.

Eliberarea intimatului Ion Bilibov din serviciu, cu ulterioara restabilire în

funcție și achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, nu se încadrează în

prevederile art.61 alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Iar, ordinul cu privire la repunerea în funcție a colonelului de poliție Ion

Bilibov nr. 61ef din 30 ianuarie 2014, nu poate fi echivalat cu ordinul referitor la

persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, cărora li s-a prelungit

peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar

prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.

Mai mult, la materialele dosarului nu sunt anexate probe, din care să rezulte

că la 30 martie 2013, lui Ion Bilibov i-a fost stabilită pensia la prelungirea

termenului de aflare în serviciu, în condițiile articolului 2 alin. (2) din Legea

nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate argumentele intimatului Ion

Bilibov precum că, eliberarea sa din serviciu nu a avut loc în baza cererii de

demisie, întreruperea relațiilor de serviciu a fost contrară voinței intimatului și a

avut loc în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.206 ef din 29 martie

2013, în legătură cu lichidarea subdiviziunilor Poliției sau cu reducerea statelor de

personal, iar stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, de asemenea, nu a avut

loc în baza cererii sale.

Colegiul relevă, că intimatul, prin ordinul nominalizat, a fost redus din funcția

obținută, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne, care

i-a fost stabilită și achitată pe tot parcursul acestei perioade, iar intimatul a acceptat

să primească pensie pentru vechime în muncă în perioada anilor 2013-2019 și nu

a renunțat la această pensie ulterior, după restabilirea sa în funcție prin ordinul

nr.61ef din 30 ianuarie 2014.

14

Totodată, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate din

07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Ion

Bilibov, în prezentul litigiu de judecată, a indicat că dreptul la pensie nu se

stabilește în mod automat, ci pe baza cererii titularului. Astfel, exercițiul dreptului

la pensie ține de titular, care decide când și în ce condiții să obțină pensia. Așadar,

de vreme ce titularii sunt cei care decid cu privire la condițiile de pensionare,

Curtea a relevat că aceștia trebuie să-și asume consecințele acestor decizii. De

altfel, persoanele pot să prevadă efectele acestor decizii, inclusiv anumite

inconveniente financiare legate de cuantumul pensiei calculate. Mai mult,

imposibilitatea recalculării pensiei speciale poate fi prevăzută de subiectele legii, la

nevoie, cu ajutorul unor profesioniști ai dreptului. Așadar, Curtea nu a luat în

considerare argumentele din sesizări privind existența unei ingerințe în articolul

16 din Constituție. Criteriul continuării neîntrerupte a raporturilor de serviciu după

atingerea plafonului de vârstă face ca categoriile în discuție să nu se afle în situații

comparabile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide, că atât instanța de fond, cât și instanța de apel

au examinat superficial argumentele invocate de către recurenta Casa Națională de

Asigurări Sociale la emiterea refuzului de recalculare a pensiei lui Ion Bilibov.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate

argumentele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că situația

intimatului Ion Bilibov nu cade sub incidența art. 61 din Legea nr.1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată

a dreptului la pensie pentru vechimea în muncă după restabilirea la serviciu în

serviciul militar, or, din sensul Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu se deduce

în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care

au fost reangajați și au mai obținut o vechime în muncă mai mare.

Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021,

emisă inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Ion Bilibov, în prezentul litigiu

de judecată, a reținut că condițiile diferite privind exercițiul dreptului la

recalcularea pensiei aplicat față de persoanele care s-au pensionat și care s-au

reangajat ulterior într-o funcție militară sau publică cu statut special au la bază

argumentul potrivit căruia persoanele obțin, în tot acest timp, atât pensia, cât și

salariul în baza raporturilor de muncă. Mai mult, Curtea a observat că dreptul la

recalcularea pensiei reclamă nu doar faptul ca persoana să fi acumulat 25 de ani de

vechime în muncă, ci și să fi împlinit vârsta limită de aflare în serviciu, iar printr-o

decizie a angajatorului să i se fi prelungit termenul de aflare în serviciu. De altfel,

dacă nu are împlinită vârsta limită de aflare în serviciu, însă a atins vechimea în

muncă de la articolul 13 lit. a) din Lege, persoanei îi este recunoscut doar dreptul la

majorarea cotei procentuale de calculare a pensiei, fără a beneficia de dreptul la

15

recalcularea pensiei, întrucât pensia se obține doar la încetarea raporturilor de

serviciu. Așadar, Curtea observă că prima categorie, persoanele pensionate în baza

vechimii în muncă, angajate ulterior pensionării într-o funcție publică cu statut

special, obține atât pensia, cât și salariul, pe când cea de-a două

categorie, persoanele care continuă să activeze într-o funcție publică cu statut

special la atingerea vechimii în muncă, obține doar salariul, fără a obține și pensia.

Așadar, dacă o persoană solicită stabilirea pensiei în baza vechimii în muncă,

iar ulterior desfășoară activități contributive, nu poate fi pretinsă încălcarea

principiului egalității. Diferențele pe care le presupun momentul dobândirii

dreptului și condițiile în care este stabilită pensia sunt substanțiale. Chiar dacă, în

mod formal, persoanele se află într-o situație similară, având în vedere exercițiul

unei activități salarizate în serviciul militar sau într-o funcție publică cu statut

special, acest element nu este suficient, per se, pentru a se constata incidența

articolului 16 din Constituție.

Cu referire la argumentele care discută principiile unicității legislației privind

asigurarea socială și egalitatea în drepturi a contribuabililor și a beneficiarilor

sistemului public de pensii, Curtea Constituțională în decizia menționată supra, a

invocat că, Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 derogă de la dispozițiile Legii privind

sistemul public de pensii, iar din acest motiv, principiile în discuție nu sunt

incidente. În plus, Curtea constată că ele au o pondere relativă și privesc, la modul

abstract, condițiile ideale în care contribuțiile de asigurări sociale trebuie să fie

reglementate. Totuși, legislatorul este competent să stabilească excepții de la ele,

având în vedere marja discreționară amplă de care se bucură în domeniul protecției

sociale.

Iar, cu privire la existența unei ingerințe în articolul 47 din Constituție, Curtea

Constituțională, în decizia de inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă

inclusiv în baza sesizării depuse de intimatul Ion Bilibov, în prezentul litigiu de

judecată, precizează că, de vreme ce contribuțiile achitate de contribuabil sunt luate

în considerare în baza Legii privind sistemul public de pensii, nu există o ingerință

în acest articol. De altfel, în baza Legii privind sistemul public de pensii autorii

excepțiilor au dreptul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, drept care se

stabilește, inter alia, în funcție de stagiul de cotizare efectiv realizat, care ia în

calcul cotizațiile realizate de persoane. Mai mult, în cazul în care va opta pentru

pensia pentru limită de vârstă, autorul sesizării va putea cere și reexaminarea

pensiei potrivit articolului 33 alin. (1) lit. c) din Legea privind sistemul public de

pensii.

Cu referire la argumentul lui Ion Bilibov cu privire la faptul că intimatul cade

sub incidența prevederilor art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, fapt ce rezultă din mai multe hotărâri judecătorești pronunțate în anul

2019, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este imuabilă ci, din

contra, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia din 28 februarie

2020 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-10/20), din care rezultă

revirimentul practicii judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru vechimea

16

în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de

recalculare în condițiile legii.

Mai mult, instanța de fond, dar și instanța de apel au ignorat inclusiv și

argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că intimatul Ion

Bilibov, de fapt, pretinde la stabilirea camuflată repetată a pensiei și nicidecum la o

recalculare a acesteia. Or, prin pretinsa recalculare a pensiei, intimatul pretinde ca

pensia să i se calculeze dintr-un salariu distinct de cel care a stat la baza calculării

pensiei inițiale în anul 2013, adică reieșind din media lunară pentru ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii din 01 septembrie 2019.

În afară de aceasta, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul, că la

punctele 1-4 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, este prevăzută baza de calcul a pensiei, aceasta fiind calculată din

salariu, media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente, primite în

ultimul an de serviciu-ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Prevederile normative citate indică faptul, că pensia se calculează din salariul

obținut pe ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, dar nicidecum

nu prevede că și în cazul aparițiilor temeiurilor de recalculare a pensiei, aceasta

urmează a fi efectuată după aceiași formulă.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul

articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, pentru a nu leza dreptul

intimatului Ion Bilibov la proprietate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va analiza temeiurile

de recalculare a pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care

reglementează expres că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

17

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate din 07 decembrie 2021, emisă inclusiv în baza sesizării depuse de

intimatul Ion Bilibov, a statuat că obiectul de reglementare al articolului 61 alin.

(1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie și condițiile în care

pensia se recalculează, face incident articolul 47 din Constituție. Referitor la

argumentele care pretind o ingerință în articolul 46 alin. (1) din Constituție, Curtea

observă că norma contestată nu-i lipsește, prin efectele sale, pe titularii dreptului la

pensie de proprietatea asupra unui bun. Articolul 46 din Constituție oferă protecție

doar bunurilor actuale ale unei persoane. De altfel, veniturile viitoare nu pot fi

considerate „bunuri”, cu excepția cazului în care dreptul a fost deja câștigat sau

este sigur că va fi plătit. Prin urmare, de vreme ce autorii excepțiilor nu s-au aflat și

nici nu au câștigat un drept concret la recalcularea pensiei stabilite anterior, Curtea

Constituțională a relevat că, nu poate fi pusă problema unei ingerințe în articolul

46 din Constituție.

Finalmente, ținând cont de prevederile art. 96 Cod de procedură civilă,

instanța de recurs consideră necesar de a respinge și cerința intimatului Ion Bilibov

cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 de lei,

or, compensarea acestora poate fi dispusă doar dacă reclamantul ar fi avut câștig de

cauză total sau parțial.

Or, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) al Codului de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Iar, art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții,p care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea

au fost reale, necesare și rezonabile.

Astfel, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bilibov, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț

Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată se respinge

integral.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de

către Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață.

18

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin.(2) Cod administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată și se emite o nouă decizie prin care:

Se respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

19