3ra-17/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-17/21

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan, depusă de Ion Bilibov,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată,

c o n s t a t ă:

La data de 22 octombrie 2019, Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a fost

admisă. A fost anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B2114/19

din 07 octombrie 2019, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.

Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Centru mun. Chișinău din 04 octombrie 2019 de refuz în recalcularea pensiei

lui Ion Bilibov, ca fiind ilegale. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată

de a include perioada 30 martie 2013 – 01 septembrie 2019 în vechimea în muncă

în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a stabilit

pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne lui Ion Bilibov, începând cu data de

30 martie 2013 și de a-i recalcula pensia, reieșind din vechimea în muncă de 28 de

ani 0 luni și 5 zile, în cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 01 septembrie

1

Bilibov cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 4000

de lei (f.d.100; 112-143).

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 18 februarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.166-181).

La data de 29 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii (f.d.184-188).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 recursul depus de Casa națională de

Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

La 20 aprilie 2021, Ion Bilibov a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea

judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Prin încheierea din 22 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

cererea de recuzare a judecătorului Nina Vascan depusă de Ion Bilibov.

La 19 mai 2021 Ion Bilibov a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea

judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs.

În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 49 alin. (1) lit. d) și

alin.(3) lit. c) Cod administrativ, invocând că reprezentantul său, avocatul Eugeniu

Mustață se află în relații de afinitate cu judecătorul Nina Vascan, motiv pentru care

aceasta nu poate participa la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Totodată, Ion Bilibov a relevat că judecătorul Nina Vascan a participat anterior

la examinarea cauzei nr. 3ra-6/16 la acțiunea depusă de Ion Bilibov împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, iar prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2013 s-a expus asupra perioadei de

cotizare, care urmează să fie luată în calcul la stabilirea/recalcularea pensiei.

Astfel, Ion Bilibov a precizat că judecătorul Nina Vascan a participat la

examinarea unei cauze conexe, ce vizează aceiași participați, aceleași pretenții, unde

și-a expus opinia referitor la obiectul litigiului, fapt care face imposibilă participarea

judecătorului la examinarea cauzei.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din

30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără

înștiințarea participanților la proces.

2

Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu

este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială

a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei

art.50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererea de recuzare nu cad sub

incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50

3

alin. (1) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe

suspiciuni în imparțialitatea judecătorului

Or, motivele invocate de Ion Bilibov în susținerea cererii de recuzare, nu

constituie o împrejurare care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în

prezenta cauză a judecătorului recuzat, atâta timp cât acestea nu au fost probate,

prin probe pertinente și concludente, ca urmare nu pot constitui temei de admitere a

cererii de recuzare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan depusă de către Ion Bilibov.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan, depusă de către Ion Bilibov, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General

al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recalculării

pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4