3ra-17/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-17/21 Î N C H E I E R E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, depusă de Ion Bilibov, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La data de 22 octombrie 2019, Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a fost admisă. A fost anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B2114/19 din 07 octombrie 2019, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău din 04 octombrie 2019 de refuz în recalcularea pensiei lui Ion Bilibov, ca fiind ilegale.

Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a include perioada 30 martie 2013 – 01 septembrie 2019 în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne lui Ion Bilibov, începând cu data de 30 martie 2013 și de a-i recalcula pensia, reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani 0 luni și 5 zile, în cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 01 septembrie 1 2019. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Ion Bilibov cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 4000 de lei (f.d.100; 112-143).

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.166-181). La data de 29 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii (f.d.184-188). Prin încheierea din 23 decembrie 2020 recursul depus de Casa națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. La 20 aprilie 2021, Ion Bilibov a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Prin încheierea din 22 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea de recuzare a judecătorului Nina Vascan depusă de Ion Bilibov. La 19 mai 2021 Ion Bilibov a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului Nina Vascan de la examinarea cauzei în ordine de recurs. În susținerea cererii de recuzare a relevat prevederile art. 49 alin. (1) lit. d) și alin.(3) lit. c) Cod administrativ, invocând că reprezentantul său, avocatul Eugeniu Mustață se află în relații de afinitate cu judecătorul Nina Vascan, motiv pentru care aceasta nu poate participa la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Totodată, Ion Bilibov a relevat că judecătorul Nina Vascan a participat anterior la examinarea cauzei nr. 3ra-6/16 la acțiunea depusă de Ion Bilibov împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2013 s-a expus asupra perioadei de cotizare, care urmează să fie luată în calcul la stabilirea/recalcularea pensiei. Astfel, Ion Bilibov a precizat că judecătorul Nina Vascan a participat la examinarea unei cauze conexe, ce vizează aceiași participați, aceleași pretenții, unde și-a expus opinia referitor la obiectul litigiului, fapt care face imposibilă participarea judecătorului la examinarea cauzei. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces.

2 Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art.50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54. Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererea de recuzare nu cad sub incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 3 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorului Or, motivele invocate de Ion Bilibov în susținerea cererii de recuzare, nu constituie o împrejurare care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea în prezenta cauză a judecătorului recuzat, atâta timp cât acestea nu au fost probate, prin probe pertinente și concludente, ca urmare nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan depusă de către Ion Bilibov. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, depusă de către Ion Bilibov, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4