3ra-17/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei

3ra-17/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-17/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând cererea depusă de Ion Bilibov cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Bilibov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată,

constată:

La data de 22 octombrie 2019, Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Ion Bilibov a indicat, că prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 206 ef din 29 martie 2013, a fost eliberat din

serviciu în legătură cu lichidarea subdiviziunelor Poliției sau cu reducerea statelor

de personal, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Respectiv din 30 martie 2013 este pensionar, în confirmitate cu Legea nr.1544-XII

din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri.

Nefiind de acord cu ordinul nominalizat, în partea în care a fost eliberat din

serviciu, reclamantul Ion Bilibov l-a contestat în instanța de judecată și fiindu-i

admisă acțiunea, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 61ef din

30 ianuarie 2014, a fost restabilit la locul de muncă și i s-a compensat salariul

pentru întreaga absență forțată de la serviciu.

1

Reclamantul Ion Bilibov a menționat, că ulterior, prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 412ef din 22 august 2019 i-a fost acceptată demisia, din

data de 01 septembrie 2019.

Reclamantul Ion Bilibov a relatat, că prin confirmarea din 02 septembrie 2019

a Direcției de Poliție a mun.Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr.

34/20-5685-278, s-a stabilit că la data de 01 septembrie 2019, vechimea sa în

muncă constituia 28 de ani 0 luni și 5 zile.

Reclamantul Ion Bilibov a relatat, că la data de 09 septembrie 2019, s-a

adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău,

prin care a solicitat recalcularea pensiei, prin includerea perioadei 30 martie 2013-

01 septembrie 2019, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției,

în vechimea de muncă, pentru care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului

Afacerilor Interne, începînd cu data de 30 martie 2013, reieșind din vechimea în

muncă de 28 de ani 0 luni și 5 zile.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău

din 17 septembrie 2019, i s-a refuzat în recalcularea pensiei, motiv din care la

aceiași dată a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale,

care prin răspunsul nr.B-2114/19 din 07 octombrie 2019, a menținut refuzul Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru din 17 septembrie 2019.

Reclamantul a notat, că alegația Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum

că art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede expres recalcularea

pensiei după eventuala reangajare, este lipsită de o justificare, or, prin aplicarea

tehnicii legislative de a include toate circumstanțele și actele care pot duce la

recalcularea pensiei, este inoportună și imposibilă.

A considerat că dispozițiile art.61 din Legea nr.1554-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri cert și expres prevăd trei situații, în care pensia pentru vechime în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată și anume: existența

documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării;

prezentarea ulterioară a actelor suplimentare, ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se

efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit

peste limita de vîrstă termenul de aflare în serviciul militar.

Reclamantul Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a reiterat,

că la prezentarea ulterioară a actelor suplimentare, ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei, legislatorul nu a indicat faptul, că aceste acte trebuiau să fi

existat până la data stabilirii pensiei, dar nici din lege nu rezultă acest fapt.

Reclamantul Ion Bilibov a specificat, că pentru a înțelege faptul, că perioada

de serviciu acumulată după data stabilirii pensiei, constituie temei de recalculare a

pensiei, sunt relevante prevederile art. 2 alin. (2) coroborat cu art. 61 alin. (2) din

Legea nr.1544-XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, din care rezultă cu certitudine, că în

2

cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei, i se

recalculează pensia după trecerea lor în rezervă sau în retragere

(demisie/concediere).

În acest context, reclamantul Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a invocat, că deși prevederile invocate sunt inaplicabile speței, aici

legislatorul a indicat expres faptul, că în cazul în care persoana a mai activat în

serviciu după stabilirea pensiei, această circumstanță constituie temei de

recalculare a pensiei după încetarea serviciului.

A relevat, că până la data de 01 ianuarie 2017 pensia pentru polițiști, era

stabilită și achitată de către subdiviziunea specializată din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, iar după această dată, sarcina de a stabili și achita pensia a

revenit Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Reclamantul Ion Bilibov a menționat, că din data emiterii Legii nr.1544-

XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și până la data de 01 iulie 2017, înregistrarea vechimii în

muncă de după pensionare, constituia temei de recalculare a pensiei, iar odată cu

trecerea competenței de stabilire a pensiei de la Ministerul Afacerilor Interne la

Casa Națională de Asigurări Sociale, această circumstanță a încetat să constituie

temei de recalculare a pensiei.

La fel, reclamantul a menționat, că la data de 30 martie 2013 pensia i-a fost

stabilită în mărime de 50% din suma soldei, respectiv, în temeiul art. 14 al Legii

nr.1544-XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pentru perioada 29 martie 2013 – 01

septembrie 2019, pentru 6 ani compleți, urmează a fi adăugate 18%, iar în total-

68%.

Reclamantul Ion Bilibov a considerat, că Casa Națională de Asigurări Sociale

nejustificat a refuzat să includă perioada adjudecată, ca fiind absența forțată de la

muncă și repectiv lucrată efectiv, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea

vechimii în muncă și a pensiei, contrar prevederilor art.61 alin. (1) din Legea

nr.1544-XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și a prevederilor pct. 4 lit.a) a

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, din care rezultă că

media lunară pentru stabilirea pensiei se face din ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii.

Reclamantul Ion Bilibov a solicitat anularea refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. B-2114/19 din 07 octombrie 2019, a refuzului Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie

2019 și a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău din

04 octombrie 2019 privind refuzul în recalcularea pensiei lui Ion Bilibov, ca fiind

ilegale, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a include perioada 30

martie 2013 - 01 septembrie 2019 în vechimea în muncă, în cadrul subdiviziunilor

Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului

3

Afacerilor Interne lui Ion Bilibov, începând cu data de 30 martie 2013 și de a

recalcula pensia reieșind din vechimea în muncă de 28 de ani, 0 luni și 5 zile, în

cuantum de 68% din suma soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 01 septembrie 2019 și restituirea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea depusă de Ion Bilibov, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a fost

admisă. A fost anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B2114/19

din 07 octombrie 2019, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

mun.Chișinău nr. 10275 din 17 septembrie 2019 și decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru mun.Chișinău din 04 octombrie 2019 de refuz în

recalcularea pensiei lui Ion Bilibov, ca fiind ilegale. Casa Națională de Asigurări

Sociale a fost obligată de a include perioada 30 martie 2013 – 01 septembrie

2019 în vechimea în muncă în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al

Poliției, prin care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne lui Ion

Bilibov, începând cu data de 30 martie 2013 și de a-i recalcula pensia, reieșind

din vechimea în muncă de 28 de ani 0 luni și 5 zile, în cuantum de 68% din suma

soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii din 01 septembrie 2019. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Ion Bilibov cheltuielile de judecată pentru acordarea

asistenței juridice în sumă de 4000 de lei (f.d.100; 112-143).

La data de 20 februarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de Ion Bilibov (f.d.

119).

Iar, la data de 28 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.126).

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii din 18 februarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.166-181).

La data de 29 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, de

respingere a acțiunii (f.d.184-188).

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin

faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și anume,

dispozițiile art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și punctele

1 - 4 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, conform cărora este prevăzută baza de calcul a pensiei, aceasta fiind

calculată din salariu, media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și

4

suplimente, primite în ultimul an de serviciu- ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii.

A menționat că prevederile normative citate indică faptul, că pensia se

calculează din salariul obținut pe ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii, dar nicidecum nu prevede, că și în cazul aparițiilor temeiurilor de

recalculare a pensiei, aceasta urmează a fi efectuată după aceiași formulă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă, că la data de 19 august 2020, intimatului Ion

Bilibov i-a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale (f.d.190).

Prin referința depusă la data de 21 august 2020, Ion Bilibov, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei

Naționale de Asigurări Sociale (f.d. 196-198).

Prin referința suplimentară depusă la data de 18 mai 2021, Ion Bilibov,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a solicitat să fie declarat inadmisibil

recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind neîntemeiat (f.d.249-253).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a numit recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale pentru examinare în complet de

5 judecători.

La 25 mai 2021, intimatul Ion Bilibov a depus cerere cu privire la sesizarea

Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Studiind cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că cererea urmează a fi admisă, cu remiterea acesteia Curții

Constituționale, din următoarele considerente.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,

instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează

Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept

să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

5

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Conform § 82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie

2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție,

judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la

verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria

actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este

ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de

către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate

la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect

prevederile contestate.

În § 83 al aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională a reținut că verificarea

constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții

Constituționale, iar judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților

sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la § 82.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că la caz, sunt întrunite condițiile necesare

pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate stabilite în art. 121 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, precum și în hotărârea nr. 2 din 09 februarie 2016 a

Curții Constituționale.

Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate – art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 intră în categoria actelor cuprinse la articolul

135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția este ridicată de către partea în proces,

iar prevederile contestate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre

anterioară a Curții Constituționale pe acest obiect, motiv din care cererea

înaintată urmează a fi admisă.

Cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea

constituționalității normei contestate, depusă de către intimatul Ion Bilibov,

constituie o prerogativă a acestuia, iar prin ignorarea excepției de

neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a

excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi

prerogative improprii instanței judecătorești.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna

examinarea cauzei în ordine de recurs, reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, conform cărora ridicarea excepției de

neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi

de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la

pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se

amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

6

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite cererea depusă de Ion Bilibov cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art. 121 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se admite cererea depusă de Ion Bilibov cu privire la sesizarea Curții

Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de

Ion Bilibov, în vederea examinării constituționalității art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

7