3ra-1161/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1161/22 2-20144276-01-3ra-04112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan ) Î N C H E I E R E 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Chilaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Oleg Chilaru, fiind menținută hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 17 noiembrie 2020, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 17 august 2020 s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, prin care a solicitat recalcularea pensiei, pentru a fi inclusă perioada 01 august 2016 – 30 iunie 2020, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne, începând cu 03 martie 2016 și a-i recalcula pensia, reeșind din vechimea în muncă de 27 ani 11 luni 3 zile. Însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020, cererea a fost respinsă.

Reclamantul a notat că, prin cererea prealabilă adresată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 22 septembrie 2020, a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de 1 Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020, însă prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-2194/20 din 20 octombrie 2019, decizia contestată a fost menținută. Reclamantul a menționat că nu este de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020 și cu răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-2194/20 din 20 octombrie 2019 și a specificat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 105ef. din 01 martie 2016, a fost eliberat din serviciu, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI.

Astfel, din data de xxxxx, este pensionar în conformitate cu Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Reclamantul a relevat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 451ef. din 01 august 2016, s-a reangajat la serviciu și a activat până la 30 iunie 2020, fiind eliberat prin ordinul nr. 283ef. din 30 iunie 2020, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după acumularea vechimii în muncă ce-i permite dreptul la pensie.

Astfel, a fost emis certificatul Inspectoratului de Poliție Ocnița nr. 69 din 09 iulie 2020, prin care s-a stabilit că la data de 30 iunie 2020, vechimea în muncă a reclamantului constituia 27 de ani 11 luni și 3 zile. Reclamantul a făcut referire la art. 2, art. 48 și art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și a relatat că, legislatorul a indicat expres faptul că, în cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei, această circumstanță constituie temei de recalculare a pensiei după încetarea serviciului.

De asemenea, reclamantul a punctat că, până la 01 ianuarie 2017, pensia pentru polițiști era stabilită și achitată de către subdiviziunea specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar după această dată, sarcina de a stabili și achita pensia a revenit Casei Naționale de Asigurări Sociale. Astfel, din data emiterii Legii nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și până la data de 01 ianuarie 2017, este inadmisibilă interpretarea din Lege că, circumstanța precum că înregistrarea vechimii în muncă de după pensionare constituia temei de recalculare a pensiei, iar odată cu trecerea competenței de stabilire a pensiei de la Ministerul Afacerilor Interne la Casa Națională de Asigurări Sociale, această circumstanță a încetat să constituie temei de recalculare a pensiei.

Or, aceasta contravine principiului securității raporturilor juridice, degajat de art. 6 din Convenția europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, în partea ce ține de previzibilitatea legii în corelare cu principiul încrederii legitime. Astfel, reclamantul a menționat că urmărește obținerea unei pensii mai bune, drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova. Făcând referire la cauze CEDO, reclamantul a notat că, o interpretare abuzivă în defavoarea părții slabe a circumstanțelor de fapt și a prevederilor legale ce stabilesc recalcularea pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea nu numai a prevederilor legale naționale dar și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova face parte.

2 În continuare, reclamantul a menționat că, potrivit art. 14 din Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art. 13 lit. a) - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume. În acest context, reclamantul a relatat că la data de 02 martie 2016, pensia i-a fost stabilită în mărime de 53% din suma soldei. Respectiv, în temeiul art. 14 al Legii nominalizate, pentru perioada 01 august 2016 – 30 iunie 2020, având 3 ani compleți, urmează a fi adăugate 9%, iar în total 62%.

În acest sens, reclamantul a menționat că Casa Națională de Asigurări Sociale nejustificat a refuzat să-i includă perioada adjudecată, ca fiind absența forțată de la muncă și respectiv lucrată efectiv, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea vechimii în muncă și a pensiei, contrar prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993 și a prevederilor pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, din care rezultă că media lunară pentru stabilirea pensiei se face din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Reclamantul a solicitat de a constata ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale C-2194/20 din 20 octombrie 2020 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020 de refuz în recalcularea pensiei lui Oleg Chilaru; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ favorabil cu privire la recalcularea pensiei lui Oleg Chilaru prin includerea perioadei 01 august 2019 – 30 iunie 2020, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI, începând cu xxxxx și a-i recalcula pensia reeșind din vechimea în muncă de 27 ani, 11 luni, 3 zile, în cuantum de 62 % din suma soldei, reeșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 02 martie 2020; a încasa de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Oleg Chilaru cheltuielile de judecată (f.d.2-4).

Prin acțiunea concretizată reclamantul a solicitat anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale C-2194/20 din 20 octombrie 2020 și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020 de refuz în recalcularea pensiei lui Oleg Chilaru; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ favorabil privind recalcularea pensiei lui Oleg Chilaru prin includerea perioadei 01 august 2016 – 30 iunie 2020, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI, începând cu xxxxx și a recalcula pensia reeșind din vechimea în muncă de 27 ani, 11 luni, 3 zile, în cuantum de 62 % din suma soldei, reeșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 02 martie 2020; a încasa de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Oleg Chilaru cheltuielile de judecată (f.d.

22). 3 Prin hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Oleg Chilaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea deciziilor nr. C-2194/20 din 20 octombrie 2020 și nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.88; 97-114). Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 08 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea lui Oleg Chilaru să fie admisă integral (f.d.92-93).

Hotărârea motivată din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantului Oleg Chilaru și avocatului Eugeniu Musteață, care îi reprezintă interesele, la data de 18 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d.121-122). La data de 01 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus motivarea apelului la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și la Curtea de Apel Chișinău (f.d.129-136; 137-141). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, împotriva hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Oleg Chilaru, fiind menținută hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.166; 167-182). În susținerea soluției enunțate, făcând referire la art.2 alin.(1) și (2), art.7, art.13 lit.a), art.14 lit.a) din Legea nr. nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanța de apel a opinat că, legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

A menționat că sub acest aspect și având în vedere că de la xxxxx, apelantul Oleg Chilaru beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă, calculată și stabilită în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, deși ultimul în legătură cu necesitatea de serviciu a fost încadrat repetat în serviciu, această circumstanță nu poate constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii în muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă la data de xxxxx. Astfel, instanța de apel a relatat că, dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Aici, instanța de apel a menționat că deși apelantul Oleg Chilaru în acțiune a solicitat stabilirea/recalcularea unei noi pensii în condițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, de facto, pensiile stabilite în baza Legii respective, pot fi 4 recalculate doar în temeiul art. 61 din Legea vizată. Or, normele invocate de apelantul Oleg Chilaru în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel ca temei de stabilire/recalculare a unei noi pensii pentru vechime în muncă se referă la condițiile de stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea inițială din serviciu, pe când în speță Oleg Chilaru a solicitat stabilirea repetată a mărimii pensiei pentru vechimea în muncă, în legătură cu reangajarea acestuia în serviciu.

Făcând referire la art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanța de apel a reținut că, din sensul logico - juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

A relatat că la rândul său, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu este întrunită la caz. Or, conform actelor anexate la materialele cauzei, pensia reclamantului/apelant Oelg Chilaru, pentru vechime în muncă, a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea menționată. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a reținut că situația apelantului Oleg Chilaru nu este incidental art. 13 și art. 14 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, invocate în acțiune ca temei de recalculare a pensiei pentru vechimea în muncă și nici art. 61 din aceiași Lege.

Or, Legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu. Din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul, în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă. Instanța de apel a notat că, apelantul Oleg Chilaru putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei doar în cazul în care a apărut dreptul de a alege între a beneficia de dreptul la diferite pensii, însă, în cauza dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din data de xxxxx.

Respectiv, instanța de apel a concluzionat că decizia de refuz nr. 02/2020/37633 din 10 septembrie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți corect a fost apreciată de instanța de fond ca fiind legală și întemeiată. Instanța de apel a reiterat că dreptul la pensie apare o singură dată, după concedierea din serviciu cu dreptul de recalculare doar în condițiile legii, iar legea nu 5 prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne. Astfel, instanța de apel a punctat că deși apelantul Oleg Chilaru s-a reangajat în câmpul muncii, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a apreciat ca neântemeiate cerințele reclamantului/apelant ce țin de obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ favorabil privind recalcularea pensiei lui Chilaru Oleg prin includerea perioadei 01 august 2016 – 30 iunie 2020, din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției al MAI, în vechimea de muncă pentru care s-a stabilit pensia pe linia MAI, începând cu xxxxx și a-i recalcula pensia reeșind din vechimea în muncă de 27 ani, 11 luni, 3 zile, în cuantum de 62 % din suma soldei, reeșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 02 martie 2020. Instanța de apel a reținut că la caz, de fapt, reclamantul/apelant Oleg Chilaru pretinde la stabilirea camuflată repetată a pensiei pentru vechime în muncă și nicidecum la o recalculare a acesteia.

Or, prin pretinsa recalculare a pensiei, ultimul solicită ca pensia să i se calculeze dintr-un salariu distinct de cel care a stat la baza calculării pensiei inițiale la data apariției dreptului - în anul xxxxx. La 31 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus recurs împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.189-191). Ulterior, la 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus motivarea recursului (f.d.194-199). În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. Suplimentar, recurentul a notat că din prevederile art. 2 alin.(2), coroborat cu art.61 alin.(2) din Legea nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, rezultă cu certitudine că în cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei, i se recalculează pensia după trecerea în rezervă sau în retragere (demisie/concediere). În acest context, recurentul a explicat că, deși prevederile mai sus invocate sunt inaplicabile speței, aici legislatorul a indicat expres faptul că, în cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea pensiei, această circumstanță constituie temei de recalculare a pensiei după încetarea serviciului.

De asemenea, recurentul a făcut referire la hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr.3 din 09 iunie 2014 și a menționat că, la judecarea cauzelor instanțele de judecată trebuie să verifice dacă legea sau actul, care urmează a fi aplicate și care prevede drepturi și libertăți proclamate de Convenția Europeană, sunt compatibile cu prevederile acesteia. 6 Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Oleg Chilaru. La data de 07 noiembrie 2022 în adresa intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale și terțului Inspectoratul General al Poliției a fost expediată copia recursului depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

200). Prin referința depusă la 14 noiembrie 2022, terțul Inspectoratul General al Poliției a lăsat la discreția instanței de judecată examinarea admisibilității recursului depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață (f.d.201-204). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022 (f.d.166; 167-182). La 31 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus recurs împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.189-191). Decizia motivată din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Oleg Chilaru la 13 octombrie 2022, și avocatului Eugeniu Musteață, care îi reprezintă interesele la 12 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d. 186, 188). La 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus motivarea recursului (f.d.194-199).

În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că, recursul depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în termenul prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul 7 neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 8 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Oleg Chilaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9