3ra-394/22 — contestarea actului administrativ

3ra-394/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-394/22

2-19151252-01-3ra-13042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Aureliu Suhan, reprezentat de

avocatul Liliana Bînzari, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Aureliu Suhan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Aureliu Suhan împotriva hotărârii din 08 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 18 septembrie 2019 Aureliu Suhan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 26 iulie 2019 a depus către

Casa Națională de Asigurări Sociale o petiție, prin care a solicitat recalcularea pensiei

stabilite prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 09 decembrie

2016, reieșind din salariul mediu obținut pentru perioada iulie 2018 - iunie 2019,

începând cu data de 01 august 2019; stabilirea adaosului în mărime a câte 3% din sumele

respective pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită,

pentru perioadele: 28 noiembrie 2016 - 28 noiembrie 2017 și 28 noiembrie 2017-

28 noienbrie 2018.

Reclamantul a relevat că, prin refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale din

19 august 2019 i s-a refuzat în admiterea cerințelor invocate în petiție pe motiv că,

dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi

recalculată în condițiile legii, însă, Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede

stabilirea repetată a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în serviciul militar.

Reclamantul a menționat că nu a depus cerere prealabilă, deoarece aceasta nu este o

procedură obligatorie. Or, Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

1

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede soluționarea

litigiilor prin procedura prealabilă. În acest context, reclamantul a invocat că neîntemeiat

i s-a refuzat în admiterea cerințelor din petiția adresată Casei Naționale de Asigurări

Sociale.

De asemenea, reclamantul a menționat că, prin ordinul Ministerului Justiției nr.1063

din 24 noiembrie 2016 „Cu privire la demisie”, a demisionat din funcția de director

interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare în rezervă, în legătură cu atingerea

vechimii în serviciu.

Astfel, prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din

09 decembrie 2016, începând cu data de 25 noiembrie 2016, i-a fost stabilită pensia

pentru vechime în muncă în mărime de xxxxx de lei.

Iar, la data de 28 noiembrie 2016, în temeiul ordinului Ministerului Justiției nr.1073

„Cu privire la numirea în funcție”, începînd cu data de 28 noiembrie 2016, a fost numit

în funcția de director interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Prin același

ordin i-a fost confirmat gradul special „locotenent - colonel de justiție”, grad deținut și

anterior.

Reclamantul a mai menționat că, la data de 15 mai 2018, în temeiul ordinului

Ministerului Justiției nr.335 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu în cadrul

sistemului penitenciar”, începînd cu data de 15 mai 2018 a fost concediat, în legătură cu

transferul din funcția de director interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare.

La data de 15 mai 2018, în temeiul ordinului Ministerului Justiției nr. 340 „Cu privire la

numirea în funcție”, începînd cu data de 16 mai 2018, a fost numit în funcția de director

interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu acordarea gradului special de

comisar-șef de justiție, echivalent cu gradul special deținut în cadrul sistemului

penitenciar. La data de 15 noiembrie 2018, în temeiul ordinului Ministerului Justiției

nr.582 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu în cadrul sistemului administrației

penitenciare” a fost eliberat din funcția de director interimar al Administrației Naționale a

Penitenciarelor, în legătură cu transferul în serviciul Centrului Național Anticorupție. La

data de 19 noiembrie 2018, în temeiul ordinului nr.405ps „Cu privire la angajarea în

serviciul Centrului”, începînd cu data de 19 noiembrie 2018, a fost angajat pe bază de

contract individual de muncă în serviciul Centrului Național Anticorupție, prin transfer,

din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor al Ministerului Justiției în funcție

de șef al Direcției Generale Combaterea Corupției. La data de 04 iulie 2019, a demisionat

din serviciul Centrului Național Anticorupție în temeiul ordinului nr. 154ps „Cu privire la

eliberarea din serviciul Centrului”.

În afară de aceasta, reclamantul a menționat că pensia pentru vechime în muncă i-a

fost stabilită după data de xxxxx.

Reclamantul a invocat că, începând cu data de 28 noiembrie 2016, până la data de

04 iulie 2019, a activat în sistemul instituțiilor penitenciare și în serviciul Centrului

Național Anticorupție, deținând funcții de conducere. Astfel, veniturile pe care le-a

obținut pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în perioada 28 noiembrie 2016 –

04 iulie 2019, constituie un temei, pentru a solicita recalcularea pensiei, stabilite prin

încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 09 decembrie 2016, precum

și stabilirea la pensie a adaosului în mărime a câte 3% din sumele soldei, pentru fiecare

an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită, pentru perioadele:

28 noiembrie 2016 - 28 noiembrie 2017 și 28 noiembrie 2017 - 28 noiembrie 2018.

2

La fel, reclamantul a menționat că, funcțiile pe care le-a deținut în cadrul sistemului

administrației penitenciare, dar și în cadrul Centrului Național Anticorupție se regăsesc în

categoria beneficiarilor, care au dreptul la recalcularea pensiei stabilite prin prisma

prevederilor art. 61 alin. (1) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Reclamantul a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite o

decizie prin care, începând cu data de 01 august 2019, să-i fie recalculată pensia, care i-a

fost stabilită prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din

09 decembrie 2016, reeșind din salariul mediu obținut pentru perioada iulie 2018 - iunie

2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite o decizie, prin care să-

i fie stabilit la pensie adaosul în mărime a cîte 3% din sumele soldei pentru fiecare an

complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită, pentru perioadele: 28 noiembrie

2016-28 noiembrie 2017 și 28 noiembrie 2017- 28 noiembrie 2018.

Prin hotărârea din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cererea de

chemare în judecată depusă de Aureliu Suhan împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o decizie

prin care, începând cu data de 01 august 2019, să-i fie recalculată pensia, care i-a fost

stabilită prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 09 decembrie

2016, reieșind din salariul mediu obținut pentru perioada iulie 2018 - iunie 2019 și

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o decizie, prin care să-i fie

stabilit la pensie adaosul în mărime a câte 3% din sumele soldei pentru fiecare an

complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită, pentru perioadele: 28 noiembrie

2016 – 28 noiembrie 2017 și 28 noiembrie 2017 – 28 noiembrie 2018, a fost respinsă

ca neîntemeiată (f.d. 59; 62-72).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 08 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 22 iulie 2020, Aureliu Suhan, reprezentat de

avocatul Liliana Bînzari, a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

(f.d.61).

Hotărârea motivată din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată reprezentantului apelantului Aureliu Suhan, avocatului Liliana Bînzari la data

de 09 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS 8000014166AS, anexat la materialele cauzei (f.d.74).

La data de 06 octombrie 2020 Aureliu Suhan, reprezentat de avocatul Liliana

Bînzari, a depus motivarea apelului (f.d.79-81).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui

Aureliu Suhan împotriva hotărârii din 08 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Aureliu Suhan, fiind menținută hotărârea din 08 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 198; 199-209).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, în conformitate cu

art. 48 potrivit al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, începând cu data de 01 ianuarie 2017,

pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

3

sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc

de Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern, în redacția Legii

nr. 282 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, în vigoare de la data de 01 ianuarie 2017. Iar, conform

art. 2 alin. (1) și (2) al Legii nominalizate, militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, care au dreptul la pensie, li se stabilește

pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă, cu excepția celui inferior, al organelor afacerilor interne, cărora li s-a prelungit

peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract, sau în serviciu în organele afacerilor interne, și care au dreptul la pensie în

conformitate cu art.13 lit.a) din prezenta Lege, li se acordă, de la data emiterii ordinului

privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din

suma pensiei cuvenite.

Astfel, instanța de apel a relevat că, normele de drept menționate supra, stabilesc

expres momentul apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Făcând referire la art. 61 alin. (1) și (2) al Legii nominalizate, instanța de apel a

relevat că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior

acte suplimentare, ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Pensiile

stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă, cu excepția celui

inferior, al organelor afacerilor interne, cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în

organele afacerilor interne, urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în

retragere.

Astfel, instanța de apel a menționat că, din sensul juridic al normei art. 61 din Legea

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor

aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a

actelor suplimentare, ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la

stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar

cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă, cu excepția celui inferior al

organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în

serviciul prin contract.

4

În acest context, instanța de apel a conchis că, apelantul Aureliu Suhan nu întrunește

niciunul din aceste temeiuri/condiții. Or, art.61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu

prevede în niciun fel faptul că, militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul, în care au fost

reîncadrați în funcție și au mai obținut o oarecare vechime în muncă. Iar, eliberarea

apelantului Aureliu Suhan din serviciu, cu ulterioara reangajare în funcție și achitarea

salariului, nu se încadrează în prevederile art.61 alin.(2) din Legea nr.1544-XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

Or, dreptul la pensie apare o singură dată.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat întemeiate argumentele

intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, situația apelantului Aureliu

Suhan nu este incidentală art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, deoarece această

Lege nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după

reangajare. Reieșind din prevederile legale menționate, dreptul la pensie apare o singură

dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii. Iar,

Legea nominalizată nu prevede dreptul la recalcularea pensiei după o eventuală

reangajare în serviciu și după eliberarea din serviciu. Or, la caz, de fapt, apelantul Aureliu

Suhan a solicitat stabilirea unei noi pensii din salariul (solda) obținut în ultimele 12 luni

de la eliberarea din serviciu: iulie 2018 - iunie 2019, în temeiul certificatului despre

întreținerea bănească nr.9 din 05 iulie 2019, eliberat de către Administrația Națională a

Penitenciarelor și certificatul fără număr și fără dată, eliberat de Centrul Național

Anticorupție.

Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei rezultă cert că, apelantul

Aureliu Suhan este deja beneficiar de pensie, începând cu data de xxxxx. Or, Legea

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri nu admite o stabilire repetată a pensiei, sau recalcularea acesteia,

solicitată de apelantul Aureliu Suhan.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, la prezentarea certificatelor de salariu pentru

perioada iulie 2018 - iunie 2019, apelantul Aureliu Suhan de fapt a solicitat să i se

includă în calculul pensiei suma salariului obținut după stabilirea inițială a acesteia, ceea

ce contravine legislației în vigoare.

Astfel, instanța de apel a conchis că, deoarece apelantul Aureliu Suhan este deja

beneficiar de pensie pentru vechime în muncă, stabilită în temeiul Legii nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri, temei de drept pentru stabilirea din nou a pensiei, reieșind din media

lunară din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din 04 iulie 2019, nu

există. Or, din sensul Legii menționate, nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea

din nou a pensiei, când au fost reîncadrați în funcție și au mai obținut o oarecare vechime

în muncă.

5

La data de 11 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Aureliu Suhan,

reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a depus recurs împotriva deciziei din

09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.213-214).

Ulterior, la data de 31 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Aureliu

Suhan, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a depus motivarea recursului (f.d.223-

227).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare

în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar, recurentul a făcut referire la art.61 alin.(1) din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, dar și la art. 33 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, și a menționat că acestea stabilesc dreptul tuturor

beneficiarilor de pensii de a li se recalcula pensia, dacă continuă să muncească după ce

li s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă.

În afară de aceasta, recurentul a invocat că, în speța dedusă judecății este irelevantă

decizia din 28 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cauza nr.3ra-10/20, la care a

făcut trimitere instanța de fond. Or, beneficiarul de pensiei pe acel caz nu a solicitat

recalcularea pensiei, ci stabilirea unei noi pensii. Iar, argumentul precum că are loc

revirimentul practicii judiciare în acest sens, este contradictoriu cu prevederile

art.4 alin.(4) din Codul civil, potrivit căruia la interpretarea și aplicarea legislației civile

se ține cont de nevoia de a promova aplicarea uniformă a dispozițiilor legale, buna

credință, precum și certitudinea juridică.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale de a emite o decizie prin care, începînd cu data de

01 august 2019, să-i fie recalculată pensia ce i-a fost stabilită prin încheierea de stabilire a

pensiei pentru vechime în muncă din 09 decembrie 2016, reeșind din salariul mediu

obținut pentru perioada iulie 2018 - iunie 2019 și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să emită o decizie, prin care să-i fie stabilit la pensie adaosul în mărime a câte 3%

din sumele soldei pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea

stabilită, adică pentru perioadele: 28 noiembrie 2016-28 noiembrie 2017 și 28 noiembrie

2017- 28 noiembrie 2018.

La data de 15 aprilie 2022 în adresa intimatei Casei Naționale de Asigurări Sociale

a fost expediată copia recursului depus de Aureliu Suhan, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.231).

Prin referința depusă la data de 21 aprilie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale

a solicitat respingerea recursului depus de Aureliu Suhan, cu menținerea deciziei din

09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 236).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

6

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 noiembrie 2021

(f.d. 198; 199-209).

La data de 11 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Aureliu Suhan,

reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a depus recurs împotriva deciziei din

09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.213-214).

Decizia motivată din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Aureliu Suhan, dar și reprezentantului acestuia, avocatului Lilianei Bînzari

la data de 09 martie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele

cauzei (f.d. 215, 219).

La data de 31 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Aureliu Suhan,

reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a depus motivarea recursului (f.d.223-227).

Astfel, recursul depus de către Aureliu Suhan, reprezentat de avocatul Liliana

Bînzari împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Aureliu Suhan, reprezentat de

avocatul Liliana Bînzari, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

7

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Aureliu Suhan, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Aureliu Suhan, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8