3ra-62/20 — contestarea actului administrativ, obligarea de a achita pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător și repararea prejudiciului moral

3ra-62/20 — contestarea actului administrativ, obligarea de a achita pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-62/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Liudmila Cernei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea de a achita pensia pentru vechime în muncă în

funcția de judecător și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 2 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2019, Liudmila Cernei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea de a achita pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin Decretul nr.978-III din 26

noiembrie 2002 al Președintelui Republicii Moldova a fost numită în funcția de

judecător la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, iar prin Decretul nr. 1310-IV din

26 septembrie 2007 al Președintelui Republicii Moldova a fost numită în funcția de

judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Ulterior, prin hotărârea nr. 205/10 din 24 martie 2015 a Consiliului Superior al

Magistraturii a fost aleasă în funcția de inspector - judecător al Inspecției Judiciare

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii pe un termen de 4 ani, cu detașarea

din funcția de judecător pentru toată perioada mandatului.

Astfel, a menționat că potrivit art. 241 alin. (2) din Legea privind statutul

judecătorului, judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar perioada

1

de activitate în instituțiile specificate la alin. (2) se include în vechimea în muncă în

funcția de judecător.

A explicat că prin hotărârea nr. 138/4 din 4 februarie 2014 a Consiliului

Superior al Magistraturii, a fost stabilit salariul judecătorului Curții de Apel, iar prin

ordinul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii nr.246-p din 20 noiembrie

2017, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) și art.7 alin. (2) din Legea privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din 23 decembrie 2013, cu

modificările și completările ulterioare, art. 6 lit.(e) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr.947-XIII din 19 iulie 1996, i-a fost stabilit salariul de

funcție în cuantum de 4,3 salarii medii pe economie pentru vechime în muncă în

funcție de judecător de peste 15 ani, începând cu 30 noiembrie 2017.

A mai indicat că la 30 noiembrie 2017 i-a fost stabilit salariul de funcție în

mărime de 21861 de lei, din care lunar a fost reținut: impozitul pe venit, contribuțiile

în fondul de pensii și asigurarea medicală.

A invocat că potrivit art.32 alin.(1) al Legii privind statutul judecătorului,

judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin

20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are

dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu

lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 ani - de 3%, dar

în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Reclamanta a specificat că are o vechime de muncă din 1 octombrie 1972 (mai

mult de 45 ani), dintre care 15 ani 4 luni a activat în funcție de judecător, iar cererea

de demisie a depus-o în baza art. 25 alin. (1) lit.a) și art.26 alin. (3) al Legii cu privire

la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.659-VlIl din 26 martie

2018, în temeiul art.25 alin. (1) lit. a) și art.26 din Legea cu privire la statutul

judecătorului, a fost eliberată din funcția de judecător de la Judecătoria Chișinău, în

baza cererii de demisie.

Prin certificatul eliberat de Consiliul Superior al Magistraturii nr.2052m/i din

23 august 2018 se confirmă faptul că salariul judecătorului Liudmila Cernei detașată

în funcție de inspector judecător constituie – 21861 de lei.

Reclamanta a menționat că la 3 aprilie 2018 a depus la Oficiul Râșcani (CTAS)

al Casei Naționale de Asigurări cerere pentru stabilirea pensiei pentru vechimea în

muncă în funcția de judecător.

După ce a depus o cerere la 20 iulie 2018 la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău, prin care a solicitat o informație despre cererea

depusă la 3 aprilie 2018, la începutul lunii august 2018 a aflat că din 12 august 2018

poate beneficia de pensia de judecător în proporție de 80% din salariul de judecător,

adică de 19940 de lei.

A declarat că la 24 august 2018 a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale

o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în

funcția de judecător, calculat din salariul mediu lunar stabilit pentru judecătorii

Curții de Apel și primit conform certificatului de salarizare.

Prin scrisoarea nr.3813 din 21 iulie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău, a fost informată că din 3 aprilie 2018

beneficiază de pensia de judecător, care o poate ridica, în cuantum nou din data de

3 aprilie 2018, cu diferența sumelor achitate a pensiei de funcționar public.

2

A susținut că pensia în cuantum nou nu a primit-o pentru lunile septembrie

2018, octombrie 2018, noiembrie 2018, decembrie 2018, motiv pentru care s-a

adresat de nenumărate ori verbal și în scris la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sect. Râșcani mun. Chișinău și Casa Națională de Asigurări Sociale privind

neachitarea pensiei de judecător pe perioada aprilie-august 2018 inclusiv.

La fel, a comunicat că la 18 decembrie 2018 la adresarea din 9 octombrie 2018

și după ce la data de 29 noiembrie 2018 a fost pronunțată hotărârea judecătorească,

a primit o scrisoare de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani mun.

Chișinău prin care i s-a comunicat că în baza scrisorii nr. c-1845/18 din 29 noiembrie

2018 parvenită de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru a beneficia de

pensia ca judecător în condițiile Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din

20 iulie 1995, urmează să demisioneze din funcția de inspector judecător și totodată

a fost informată că pensia de judecător va fi stopată.

Reclamanta a indicat că funcția de judecător s-a încetat la eliberarea din funcție

în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, de la data

de 26 martie 2018 în baza Decretului Președintelui RM nr.659-VIII.

A mai precizat că competențele inspectorului judecător al Inspecției Judiciare

din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sînt reglementate de Legea cu privire

la Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul adoptat de Consiliu și nu au

nicio tangență cu atribuțiile de funcție ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a

justiției.

A mai specificat că circumstanțele enunțate i-au provocat suferințe, având o

influiență negativă asupra stării de sănătate, fiindu-i în așa fel cauzat un prejudiciu

moral pe care îl estimează la suma de 15000 lei.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 3, 15, 16, 17 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea actului emis de Casa Națională de Asigurări Sociale prin

care s-a încetat achitarea pensiei pentru vechime în muncă în funcție de judecător,

anularea actului emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani mun.

Chișinău prin care s-a încetat achitarea pensiei pentru vechime în muncă în funcția

de judecător, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia

pentru vechime în muncă în funcție de judecător, precum și încasarea din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă

de 15000 lei.

Prin hotărârea din 2 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost recunoscut ca fiind nulă decizia

nr. 49651/2018 din 11 decembrie 2018 emisă de Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Râșcani mun. Chișinău prin care s-a încetat achitarea pensiei Liudmilei

Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei Liudmilei Cernei

pentru vechimea în muncă în funcție de judecător. S-a încasat din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei suma de 7000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral. În rest, cerințele au fost respinse ca nefondate.

La 16 mai 2019 Casa Națională de Asigiurări Sociale a declarat apel împotriva

hotărârii din 2 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

3

Prin decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 2 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 31 octombrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că pentru a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător

în condițiile Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995,

intimata urma să demisioneze din funcția de inspector judiciar sau, urmează să își

realizeze dreptul la pensie de judecător la expirarea mandatului respectiv.

La fel, a indicat că dispunerea încasării prejudiciului moral este neîntemeiată,

deoarece acesta nu este probat, fiind doar declarativ, cu atât mai mult că însuși

anularea actelor contestate constituie în sine o satisfacție echitabilă pentru intimată.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 octombrie 2019.

Astfel, recursul depus inițial la 31 octombrie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 245 alin. (2) Cod administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

constată că decizia instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

Sociale prin intermediul poștei electronice, la adresa oficială de e-mail, în data de 5

noiembrie 2019 (f.d.175).

Astfel, cererea de recurs motivată din 15 noiembrie 2019, a fost depusă în

termen.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

4

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și în

partea casată a emite o altă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău, Liudmila Cernei a solicitat anularea actului

emis de Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sect. Râșcani mun. Chișinău prin care s-a încetat achitarea pensiei pentru vechime

în muncă în funcția de judecător, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-

i achite pensia pentru vechime în muncă în funcție de judecător, precum și încasarea

din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său a prejudiciului

moral în sumă de 15000 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite partial cererea de chemare în judecată și a recunoaște ca fiind nulă decizia

nr. 49651/2018 din 11 decembrie 2018 emisă de Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Râșcani mun. Chișinău prin care s-a încetat achitarea pensiei Liudmilei

Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător, obligând Casa Națională

de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei Liudmilei Cernei pentru

vechimea în muncă în funcție de judecător, încasând din contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei suma de 7000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, cu respingerea în rest a cerințelor ca nefondate.

Concluziile primei instanței au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța

de apel, care a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a

menținut hotărârea contestată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel în partea

recunoașterii ca fiind nulă decizia nr. 49651/2018 din 11 decembrie 2018 emisă de

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani mun. Chișinău prin care s-a încetat

achitarea pensiei Liudmilei Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător

și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei

5

Liudmilei Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător, legală și

întemeiată.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art. 1

alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000

(în vigoare până la 1 aprilie 2019), potrivit cărora orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 16 alin. (1) din aceeași lege, persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Iar în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), actul administrativ

contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca

fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Actele cauzei atestă că prin Decretul nr.978-III din 26 noiembrie 2002 al

Președintelui Republicii Moldova, Liudmila Cernei a fost numită în funcția de

judecător la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 20 martie 2018 nr. 163/8 a Consiliului Superior al

Magistraturii, s-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție de

judecător a Liudmile Cernei, în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu

privire la statutul judecătorului, în legătură ce cererea de demisie.

Prin Decretul nr.659-VIII din 26 martie 2018 al Președintelui Republicii

Moldova, în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul

judecătorului, Liudmila Cernei a fost eliberată din funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău, în baza cererii de demisie.

Între timp, s-a constatat că prin hotărârea nr.205/10 din 24 martie 2015 a

Consiliului Superior al Magistraturii, Liudmila Cernei a fost aleasă în funcția de

inspector-judecător al Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii pe un termen de 4 ani, cu detașarea din funcție de judecător pentru

toată perioada mandatului.

La caz, intimata Liudmila Cernei invocă că pensia i-a fost recalculată în

proporție de 80 % din salariul de judecător de 19940 de lei, însă salariul lunar până

la data demisionării și anume 26 martie 2018 constituia 21861 de lei, fapt confirmat

prin certificatul nr.2543m/i din 5 noiembrie 2018 eliberat de Consiliul Superior al

Magistraturii.

Astfel, la 3 aprilie 2018 Liudmila Cernei s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău cu cerere pentru stabilirea pensiei

pentru vechimea în muncă în funcția de judecător.

Ulterior, la 20 iulie 2018 Liudmila Cernei a depus la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău o cerere prin care a solicitat să fie

informată despre cererea depusă la 3 aprilie 2018, fiindu-i cunoscut astfel că din 12

6

august 2018 poate beneficia de pensie de judecător în proporție de 80% din salariul

de judecător de 19940 de lei.

Urmare celor menționate, la 24 august 2018 Liudmila Cernei a depus la Casa

Națională de Asigurări Sociale cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru

vechimea în funcția de judecător, calculată din salariul mediu lunar stabilit pentru

judecătorii Curții de Apel și primit, conform certificatului de salarizare.

Totodată, actele cauzei atestă că prin răspunsul nr. 7116 din 11 decembrie 2018

al Casei Naționale de Asigurări Sociale, la adresarea din 9 octombrie 2018,

Liudmilei Cernei i-a fost comunicat despre faptul că pentru a beneficia de pensia ca

judecător în condițiile Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie

1995, urmează să demisioneze din funcția de inspector judiciar, fiind informată că

pensia de judecător va fi stopată și reluată cea de funcționar public.

La fel, prin răspunsul nr.C-1845/18 din 29 noiembrie 2018 al Casei Naționale

de Asigurări Sociale, Liudmilei Cernei i s-a refuzat în recalcularea pensiei,

motivându-se prin faptul că pensia pentru vechime în muncă în condițiile alin. (1)

art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, se stabilește și se plătește doar

judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu

atingerera plafonului de vârstă.

Prin răspunsul cu nr. C-109/19 din 29 martie 2019 al Casei Naționale de

Asigurări Sociale, în urma examinării cererii prealabile din 16 ianuarie 2019, a fost

comunicat repetat Liudmilei Cernei despre faptul că pentru a beneficia de pensia ca

judecător în condițiile Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie

1995, urmează să demisioneze din funcția de inspector judiciar.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel, corect au concluzionat asupra

ilegalității actului administrativ prin care s-a încetat achitarea pensiei Liudmilei

Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător.

Astfel, în conformitate cu art. 32 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani

și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni

a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în

proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă

peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul

mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea

salariului lunar al judecătorului în exercițiu. Pensia pentru vechime în muncă

stabilită în condițiile alin.(1) se calculează și se plătește doar judecătorilor

demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului

de vârstă.

În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea

și completarea unor acte legislative în vigoare din data de 16 mai 2014, judecătorii

care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător,

vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că intimata Liudmila Cernei a ocupat funcția de inspector-judecător după

demisia sa din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău, conform Decretului

nr.659-VIII din 26 martie 2018 al Președintelui Republicii Moldova.

7

În acest sens, completul remarcă concluziile instanței de apel cu referire la

faptul că aceste două funcții nu sunt similare și nu pot fi asimilate, în special, funcția

de inspector-judecător funcției de judecător.

Aici, este de menționat că judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare

în calitate de inspector-judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de

judecător detașat, cu consecințele de nerecalculare a pensiei în temeiul art. III din

Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative.

Potrivit art. 241 alin. (2) al Legii privind statutul judecătorului nr. 544 din 20

iulie 1995, judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțămîntul său, prin

hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în

cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului

Național al Justiției, pe un termen de până la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel

mult 18 luni. Pentru asigurarea activității Consiliului Superior al Magistraturii,

judecătorii aleși în calitate de membri ai consiliului și în funcția de inspector-

judecător în inspecția judiciară se detașează din funcție pentru toată perioada

mandatului.

Conform art.241 alin. (5) al Legii privind statutul judecătorului nr. 544 din 20

iulie 1995, judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar perioada de

activitate în instituțiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în

funcția de judecător.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că funcția de inspector-judecător nu este echivalentă funcției

de judecător și judecătorului demisionat din funcția de judecător, nu i se mai menține

statutul de judecător, iar perioada de activitate în funcția de inspector-judecător nu

se include în vechimea în muncă în funcția de judecător.

De altfel, conform art.241 alin. (5) al Legii privind statutul judecătorului, doar

judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în

instituțiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în funcția de

judecător. Altor persoane, cu un alt statut, care activează în funcția de inspector-

judecător, perioada de activitate nu este considerată vechime în funcția de judecător.

Or, funcția de judecător încetează la eliberarea judecătorului din funcție în

conformitate cu prevederile art. 25 al Legii privind statutul judecătorului nr. 544 din

20 iulie 1995, fapt realizat în speță, la data de 26 martie 2018.

În special, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că prin decizia din 27 iunie 2017 a Curții Constituționale

de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2017 privind excepția de neconstituționalitate

a art. III din Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.

544-XIII din 20 iulie 1995, Curtea a relevat că, având în vedere prevederile art. 32

din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorilor demisionați și

judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, pensia

se va recalcula ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în

exercițiu.

Astfel, instanțele de judecată corect au reținut că sunt relevante speței date

prevederile art. 32 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului în

redacția Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte

8

legislative, potrivit cărora pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu și că pensia pentru vechime în

muncă stabilită în condițiile alin.(1) se calculează și se plătește doar judecătorilor

demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului

de vârstă.

Conform art. 71 alin. (3) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, poate fi aleasă în funcția de inspector-

judecător persoana care deține diploma de licențiat în drept sau echivalentul acesteia,

cu o vechime în specialitatea juridică de cel puțin 7 ani și o reputație ireproșabilă.

Drept urmare, este cert faptul că funcția de inspector-judecător nu este

echivalentă funcției de judecător, respectiv, judecătorului demisionat din funcția de

judecător nu i se mai menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în

funcția de inspector-judecător nu se include în vechimea în muncă în funcția de

judecător.

La acest capitol, nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele Casei Naționale

de Asigurări Sociale referitoare la faptul că pentru a beneficia de pensie pentru

vechime în muncă ca judecător în condițiile Legii cu privire la statutul judecătorului

nr.544 din 20 iulie 1995, intimata urmează să demisioneze din funcția de inspector

judiciar sau să își realizeze dreptul la pensie de judecător la expirarea mandatului

respectiv. Or, cadrul legal nu prevede demisia din funcția de inspector-judecător

pentru realizarea dreptului la pensia pentru vechimea în muncă în funcția de

judecător.

Mai mult, legea nu interzice judecătorului demisionat, să dețină o altă funcție,

decât cea de judecător, iar în acest caz, art. 32 alin. (4) al Legii privind statutul

judecătorului, stipulează că în cazul în care judecătorii demisionați sunt numiți iarăși

în funcția de judecător, plata pensiei se suspendă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ remarcă că instanțele de judecată corect au învederat că pe

parcursul examinării cauzei, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat

probe ce ar confirma legalitatea deciziei sale și acțiunilor întreprinse în ceea ce

privește calcularea pensiei de judecător intimatei Liudmila Cernei.

În așa fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ conchide ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe și a instanței de

apel referitoare la temeinicia acțiunii în partea anulării actului administrativ prin care

s-a încetat achitarea pensiei Liudmilei Cernei pentru vechimea în muncă în funcție

de judecător și în partea obligării Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua

achitarea pensiei Liudmilei Cernei pentru vechimea în muncă în funcție de

judecător, întrucât din normele de drept material aplicabile raportului juridic litigios

și circumstanțele speței, rezultă caracterul ilegal al actul administrativ contestat, care

în consecință lezează un drept al intimatei prevăzut de lege.

Cât privește soluția instanțelor de judecată în partea încasării din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei a sumei de 7000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră că în acesată parte hotărârile adoptate nu pot fi

menținute ca legale și întemeiate.

Potrivit art. 1422 alin. (1) Cod civil (până la modificările operate prin Legea

nr.133/2018 în vigoare la 1 martie 2019), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

9

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Din sensul prevederilor citate, rezultă că, prejudiciul moral se compensează

numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează drepturile

personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este urmare a

încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept enunțată

rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor

patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege. Odată ce prejudiciul este

suferit din cauza unei fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea

prejudiciului, ține de libertatea reclamantului să scoată în evidență toate capetele de

prejudiciu, adică toate formele în care el a avut de suferit.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că într-adevăr, acțiunile Casei Naționale de

Asigurări Sociale față de intimata Liudmila Cernei manifestate prin tergiversarea de

a-i calcula și achita intimatei Liudmila Cernei pensia de judecător, prevăzută de lege

și refuzul în soluționarea pozitivă a cererii acesteia, i-au cauzat intimatei anumite

stări de frustrare, însă aceste acțiuni nu pot justifica încasarea unor despăgubiri

morale materializate în cuantum bănesc.

Or, însăși anularea actului administrativ contestat prin care s-a încetat achitarea

pensiei pentru vechimea în muncă în funcție de judecător, cât și obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a efectua achitarea pensiei de judecător Liudmilei

Cernei, reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă.

Astfel, reiterând concluzia expusă prin prisma pretenției cu privire la repararea

prejudiciului moral, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră neîntemeiată acordarea în acest sens de către

instanțele de judecată a sumei de 7000 lei, având în vedere că simpla constatare a

încălcării dreptului de neachitare a pensiei și admiterea solicitărilor înaintate,

reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. În

susținerea acestei opinii, instanța de recurs invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 20 aprilie 2004, în cauza Amihalachioaie împotriva

Republicii Moldova.

În jurisprudența sa constantă, Curtea luând în considerare caracteristicile

particulare ale fiecărui caz în parte, poate decide că pentru anumite capete de cerere,

constatarea încălcării reprezintă, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă, fără a mai

fi necesară acordarea unei compensații pecuniare.

În aceste circumstanțe nu poate fi reținută concluzia instanței de apel referitoare

la faptul că suma de 7000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu moral reprezintă

10

pentru Liudmila Cernei o sumă rezonabilă, deoarece, după cum s-a menționat însuși

constatarea încălcării dreptului de neachitare a pensiei Liudmilei Cernei și anularea

actului administrativ contestat, reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral cauzat.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea

încasării din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei

Cernei a sumei de 7000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, și în această parte a emite o

altă decizie prin care a respinge cerința cu privire la repararea prejudiciului moral,

cu menținerea în rest a hotărârilor contestate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 2 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea încasării din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei a sumei de 7000

lei cu titlu de prejudiciu moral, și în această parte se emite o altă decizie prin care:

Se respinge cerința Liudmilei Cernei împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani mun. Chișinău cu

privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, decizia din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 2 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

11