3ra-69/20 — contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei anticipate pentru limita de vârstă

3ra-69/20 — contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei anticipate pentru limita de vârstă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-69/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Botnariuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei

anticipate pentru limita de vârstă,

împotriva deciziei din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 18 august 2018 Ion Botnariuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei anticipate pentru

limita de vârstă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia nr. 3202 din 26 iunie

2017 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, i s-a refuzat în stabilirea

pensiei anticipate pentru limita de vîrstă, motiv pentru care a contestat decizia dată

cu cerere prealabilă, care însă a fost respinsă prin scrisoarea nr. B-1191/17 din 24

iulie 2017.

Reclamantul a considerat ca fiind ilegal refuzul pârâtului, în contextul în care

întrunește condițiile instituite de lege pentru stabilirea pensiei anticipate.

A menționat că pârâtul nu a ținut cont de perioada în care a activat în cadrul

organelor afacerilor interne de la 27 ianuarie 1978 până la 7 octombrie 1994,

conform carnetului de muncă.

1

Astfel, a susținut că la stabilirea pensiei, Casa Națională de Asigurări Sociale

nu a luat în calcul prevederile art. 41, 151, 5 alin. (2) lit. a), 15 alin. (4) din Legea

privind sitemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea deciziei nr. 3202 din 26 iunie 2017 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sect. Râșcani prin care i-a fost refuzat în stabilirea pensiei

anticipate pentru limita de vârstă, anularea refuzului nr. B-1191/17 din 24 iulie 2017

a Casei Naționale de Asigurări Sociale, obligarea pârâtului să stabilească, să

calculeze și să-i achite pensia anticipată pentru limita de vârstă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost anulată decizia nr. 3202

din 26 iunie 2017 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani privind

refuzul stabilirii pensiei anticipate pentru limită de vârstă. A fost anulată decizia nr.

B-1191/17 din 24 iulie 2017 a Casei Naționale de Asigurări Sociale. A fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească, să calculeze și să achite lui Ion

Botnariuc pensia anticipată pentru limita de vârstă. S-a încasat din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Ion Botnariuc suma de 3000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretenția cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 29 ianuarie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 22

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 5 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că instanța de apel nu a stabilit cu certitudine statutul juridic al

perioadei de activitate a intimatului și la care categorie de pensie aceasta poate fi

inclusă.

A relevat că prin refuzul în stabilirea pensiei anticipate, intimatului nu i se

încalcă niciun drept, deoarece vechimea în muncă a acestuia, are caracterul unui

stagiu de cotizare necontributiv, pe care instanța de apel la recalificat neîntemeiat.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

2

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 septembrie 2019,

dar date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 5 noiembrie 2019, este în termen.

Prin referința din 6 decembrie 2019, Ion Botnariuc reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea

acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a

emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

precum și ale Legii privind sitemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

3

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din aceeași lege, persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

În corespundere cu art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act

administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30

de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data primirii

răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege

pentru soluționarea acesteia.

Prin prisma art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), actul administrativ

contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca

fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Din materialele dosarului rezultă că, înaintând prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ion Botnariuc a solicitat

anularea deciziei nr. 3202 din 26 iunie 2017 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect. Râșcani prin care i-a fost refuzat în stabilirea pensiei anticipate pentru limita de

vârstă, anularea refuzului nr. B-1191/17 din 24 iulie 2017 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească, să

calculeze și să-i achite pensia anticipată pentru limita de vârstă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse.

Concluziile primei instanțe au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța

de apel, care a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că Casa

Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat nu a inclus în stagiul de cotizare necesar

pentru stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă, perioada în care intimatul

Ion Botnariuc a activat în cadrul organelor afacerilor interne, fapt ce în opinia

instanței de apel denotă caracterul ilicit al actului administrativ contestat.

4

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor

administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural,

iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din

aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele

de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel și a primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normele

de drept material, motiv din care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi

menținute.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează prevederile art.1

alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie

1998, care reglementează că prezenta lege stabilește cadrul legal al funcționării

sistemului public de pensii, precum și interacțiunea acestuia cu sistemul public de

asigurări sociale și cu alte mecanisme statale de protecție socială a populației.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-

XIV din 14 octombrie 1998, dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește

condițiile prevăzute de prezenta lege.

După cum denotă materialul probator al cauzei, la 3 aprilie 2017 Ion Botnariuc

s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun.

Chișinău privind stabilirea anticipată a pensiei pentru limita de vârstă.

Prin decizia nr. 3202 din 26 iunie 2017 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sect. Râșcani, mun. Chișinău solicitările înaintate de Ion Botnariuc au fost respinse.

Ca urmare, la 29 iunie 2017 Ion Botnariuc a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 3202

din 26 iunie 2017 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani și stabilirea

pensiei solicitate.

Prin răspunsul nr. B-1191/17 din 24 iulie 2017 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale s-a refuzat în admiterea cererii prealabile, pe motiv că actele prezentate de

către Ion Botnariuc nu confirmă stagiul de cotizare de 33 ani și că perioada de

activitate a acestuia în cadrul organelor afacerilor interne, potrivit legii de

pensionare, se consideră stagiu de cotizare ca perioadă necontributivă ce nu este

pasibilă la includerea calculării pensiei anticipate pentru limita de vârstă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale în stabilirea pensiei

intimatului, este unul întemeiat din considerentele ce succed.

Astfel, conform art.151 alin. (1) al Legii privind sistemul public de pensii nr.

156 din 14 octombrie 1998 (abrogat prin Legea nr.317 din 22 decembrie 2017, în

vigoare din 5 ianuarie 2018), asiguratul care a realizat stagiul complet de cotizare

prevăzut la art.42 alin.(1) poate solicita stabilirea anticipată a pensiei pentru limită

de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63

de ani pentru bărbați și femei.

5

Conform alin. (2) din același articol, la calcularea stagiului de cotizare necesar

acordării pensiei anticipate pentru limită de vârstă nu se iau în calcul perioadele

necontributive prevăzute la art. 5 alin. (2) și art. 50 alin.(1) lit.d) și e).

Potrivit art. 42 alin. (1) al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998, stagiul complet de cotizare pentru bărbați până la 1 iulie 2017,

constituia 33 ani.

Articolul 5 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14

octombrie 1998, prevede că în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate

perioadele contributive.

La rândul său, alin. (2) al aceluiași articol, specifică perioadele necontributive

ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare, care conform lit. a) și a1) sunt:

perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus; perioada

de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia,

dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condițiile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

Totodată, conform art. 50 alin.(1) lit.d) și e) din Legea privind sistemul public

de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, în afară de perioadele specificate la art.5,

în stagiul de cotizare se includ perioadele în care s-au desfășurat următoarele

activități până la 1 ianuarie 1999: d) îngrijirea unui invalid de gradul I, a unui copil

invalid sub vârsta de 16 ani sau a unei persoane care a depășit vârsta de 75 de ani;

e) studiul în instituțiile de învățământ superior de zi.

Actele cauzei atestă cu certitudine că potrivit carnetului de muncă al lui Ion

Botnariuc, în perioada 27 ianuarie 1978 - 7 octombrie 1994, acesta a activat în cadrul

organelor afacerilor interne, stagiul constituind 16 ani, 8 luni și 10 zile, fapt

confirmat și prin certificatul nr. 10/13-131/17 din 31 martie 2017, eliberat de către

Direcția generală resurse umane a Ministerului Afacerilor Interne.

În urma examinării documentelor prezentate de către intimatul Ion Botnariuc

pentru stabilirea pensiei anticipate, s-a constatat că stagiul de cotizare pasibil

includerii la stabilirea pensie constituie - 20 ani 07 luni din necesarul de 33 ani.

Astfel, în stagiul de cotizare a intimatului pentru stabilirea pensiei anticipate,

Casa Națională de Asigurări Sociale nu a inclus perioada de activitate a acestuia de

la 27 ianuarie 1978 până la 7 octombrie 1994.

Or, perioada menționată de activitate a lui Ion Botnariuc a fost realizată de către

acesta în cadrul serviciului în organele de interne a Republicii Moldova și în așa mod

perioada indicată cade sub incidența art.5 alin.(2) lit. a1) al Legii privind sistemul

public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, fiind catalogată de norma legală ca

perioadă necontributivă asimilată stagiului de cotizare, care nu se include la

calcularea stagiului pentru stabilirea pensiei conform art. 151 al Legii menționate.

Prin urmare, atât prima instanță, cât și instanța de apel, greșit au dedus că

organul de asigurări sociale, neîntemeiat nu a inclus în stagiul de cotizare al

intimatului perioada 27 ianuarie 1978 - 7 octombrie 1994, în care ultimul a activat

în cadrul oraganelor afacerilor interne, neținând cont că aceasta este o perioadă

necontributivă și nu poate fi calculată în stagiul de cotizare pentru acordarea pensiei

anticipate pentru limita de vârstă.

6

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține ca fiind întemeiat argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu referire la faptul că perioada litigiosă de activitate a intimatului se

raportează la prevederile art. 13 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, fiind

vechime în muncă ce permite stabilirea pensiei conform legii respective, iar în cazul

în care nu este posibilă stabilirea pensiei conform Legii nr.1544/1993, vechimea

respectivă în muncă este posibilă includerii în stagiul de cotizare pentru stabilirea

pensiei pentru limită de vârstă în condiții generale conform Legii nr.156/1998.

Față de aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ decelează că intimatului Ion Botnariuc prin refuzul în

stabilirea pensiei anticipate nu i s-a încălcat vreun drept la proprietate, deoarece

vechimea în muncă a acestuia 27 ianuarie 1978 – 7 octombrie 1994, are caracterul

legal al unui stagiu de cotizare necontributiv, iar în așa mod pretenția intimatului

pentru includerea stagiului indicat la pensie anticipată nu are nicio bază legală.

Nu mai puțin este important și faptul că în speță, Ion Botnariuc a ridicat

excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 151 alin.(2) al Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, iar prin decizia de

inadmisibilitate din 9 februarie 2018 a Curții Constituționale, a fost evidențiat faptul

că respectiva normă se extinde asupra tuturor perioadelor considerate necontributive

potrivit legii și nu instituie nicio distincție între acestea, nefiind astfel acceptate

alegațiile autorului sesizării privind instituirea unui tratament disciminatoriu.

Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, instanța de apel și prima

instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care hotărârile

pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și întemeiate.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Botnariuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii, calculării și achitării

pensiei anticipate pentru limita de vârstă, este neîntemeiată și pasibilă de respingere.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verficiarea

suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, a casa integral decizia din 18 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, și a emite o nouă decizie prin care a respinge ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Ion Botnariuc împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii,

calculării și achitării pensiei anticipate pentru limita de vârstă.

7

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și se emite

o nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ion Botnariuc împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ

și obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei anticipate pentru limita de vârstă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

8