3ra-835/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-835/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-835/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

D E C I Z I E

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Violeta Ciumac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

stabilirii și calculării pensiei,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 12 februarie 2020, Violeta Ciumac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea stabilirii și calculării

pensiei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că a activat în organele afacerilor

interne până la data de 01 noiembrie 2019, obținând calitatea de pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în serviciu de 25 de ani și 8

luni.

Reclamanta a notat că în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr.96 din 20 martie 2018, i s-au efectuat recalculări la vechimea în muncă

introducându-se avantajele pentru perioada activității în batalionul Serviciului

escortă și pază al Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău.

Reclamanta a mai menționat că prezentând actele menționate, s-a adresat

către Casa Teritorială de Asigurării Sociale Râșcani în vederea stabilirii și

calculării pensiei, însă actele nu i-au fost primite.

Reclamanta a relevat că a depus o cerere către Casa Teritorială de Asigurării

Sociale Râșcani privind stabilirea pensiei, însă prin decizia nr.92/2019/49258 din

1

09 decembrie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurării Sociale Râșcani, cererea

privind stabilirea pensiei a fost respinsă.

Reclamanta a menționat că ulterior s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa

Națională de Asigurării Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr.92/2019/49258 din 09 decembrie 2019,

însă prin răspunsul nr. C-162/20 din 04 februarie 2020, cererea prealabilă a fost

respinsă.

Suplimentar, reclamanta a invocat că începând cu data de 01 ianuarie 2017,

Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de stabilire și plată a

pensiilor persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, fiind astfel unica

instituție abilitată cu competența de achitare a pensiilor și alocațiilor lunare

persoanelor din trupele organelor afacerilor interne.

Astfel, reclamanta a reiterat că în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (6)

din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne nr.288 din 16 decembrie 2016, concediul de maternitate,

inclusiv pentru soția funcționarului public cu statut special aflată la întreținerea

acestuia, concediul medical, concediul paternal, concediul parțial plătit pentru

îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani și concediul pentru îngrijirea

copilului în vârstă de până la 18 ani, care suferă de o maladie oncologică sau cu

dizabilitate pentru afecțiuni intercurente, se acordă funcționarilor publici cu statut

special conform dispozițiilor generale.

Reclamanta a invocat că dreptul ei, în calitate de colaborator al organelor de

poliție, la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, a fost dobândit în modul

prevăzut de lege și nu este susceptibil de a fi anulat.

Reclamanta a considerat că perioadele concediilor de îngrijire a copiilor și

anume, 30 iulie 2006 – 21 aprilie 2008, 10 iulie 2014 – 02 aprilie 2017, 03 aprilie

2017 – 01 octombrie 2018, se includ în vechimea totală în muncă și respectiv în

perioada contributivă.

În acest context, reclamanta a notat că conform art. 5 alin. (1) și (2) din

Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, în sistemul

public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive. În vechimea în

muncă, care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ următoarele

perioade: serviciul militar, serviciul special în cadrul organelor afacerilor interne,

al Poliției și Poliției de Frontieră, al Serviciului Vamal, începând cu 20 martie

2005, al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, al Forțelor

Armate, al Centrului Național Anticorupție, al Serviciului de Informații și

Securitate, al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, al Serviciului de Protecție

și Pază de Stat, al Serviciului de Stat de Curieri Speciali, al Departamentului de

Stat al Republicii Moldova pentru Problemele Militare și al altor formațiuni

militare special create în conformitate cu legislația Republicii Moldova; perioadele

de activitate în cadrul autorităților care au fost reorganizate în autoritățile

specificate la lit. a); serviciul în cadrul organelor afacerilor interne, al forțelor

armate, al organelor securității de stat și organelor pentru situații excepționale ale

fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste și ale altor state; perioadele de

studii în instituțiile de învățământ pentru ordine și securitate publică/militare

(speciale), cele de studii la secția de zi în instituțiile de învățământ ale Ministerului

Afacerilor Interne, Ministerului Apărării sau Serviciului de Informații și Securitate

ale Republicii Moldova; perioadele de studii în instituțiile de învățământ superior

2

civil, la secția de zi, dar nu mai mult de 5 ani, calculându-se câte 6 luni de serviciu

special pentru un an de studii; alte perioade de activitate, în cazul în care acestea

sânt prevăzute expres de legislație.

Reclamanta a subliniat că în calculul vechimii în muncă au fost incluse

perioadele cu înlesniri și anume, două luni vechime în muncă pentru o lună și

anume, de la 05 martie 2013 până la 10 iulie 2014 și de la 01 octombrie 2018

până la 01 noiembrie 2019, activând în cadrul batalionului Serviciului escortă și

pază al Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău.

Reclamanta a solicitat declararea ca fiind ilegale a deciziei Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258 din 09 decembrie 2019 și a

răspunsului Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. C-162/20 din 04 februarie

2020; obligarea Casei Naționale de Asigurării Sociale de a-i stabili și calcula

cuantumului pensiei, cu achitarea pensiei, începând cu data de 01 noiembrie 2019,

fiind luat în considerare certificatul eliberat de către Direcția de Poliție a mun.

Chișinău nr. 34/20-16546 din 26 noiembrie 2019.

Prin hotărârea din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Violeta Ciumac împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind declararea ilegalității deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258 din 09 decembrie 2019,

a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C162/20 din 04 februarie

2020, obligarea stabilirii, calculării pensiei în privința Violetei Ciumac, cu

achitarea pensiei începând cu data de 01 noiembrie 2019 în temeiul certificatului

nr. 34/20-16546 din 26 noiembrie 2019, eliberat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr.

92/2019/49258 din 09 decembrie 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. C-162/20 din 04 februarie 2020. Casa Națională de Asigurări Sociale a

fost obligată de a-i stabili și a-i calcula Violetei Ciumac pensia, cu achitarea

acesteia din 01 noiembrie 2019, în temeiul certificatului eliberat de Direcția de

Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-16546 din 26 noiembrie 2019 (f.d.43, 49-55).

La data de 07 septembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel împotriva hotărârii din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea Violetei Ciumac

(f.d.48).

Hotărârea motivată din 10 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de

07 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate anexat la materialele cauzei (f.d.60).

Iar, la data de 28 octombrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.66-69).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat a fi în termen, apelul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 10 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 10 august

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.99-106).

La data de 07 mai 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

3

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea Violetei Ciumac să fie respinsă ca

neîntemeiată (f.d.108).

Ulterior, la data de 22 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a

prezentat motivarea recursului (f.d.119-122).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind

apreciate eronat.

Recurenta a menționat că potrivit certificatului nr. 34/20-16546 din

26 noiembrie 2019, Violeta Ciumac în perioadele 30 iulie 2006-21 aprilie 2008 și

10 iulie 2014-02 aprilie 2017 a beneficiat de concediile parțial plătite pentru

îngrijirea copilului în conformitate cu art. 124 alin. (1) din Codul muncii, care

prevede că concediul de maternitate și concediul parțial plătit pentru îngrijirea

copilului, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin.(1), după

expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul

asigurărilor sociale de stat. Iar, în perioada 03 aprilie 2017-01 octombrie 2018 a

beneficiat de concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, în

conformitate cu art.126 alin. (1) Codul muncii, care prevede că concediul

suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în afară de

concediul de maternitate și concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până

la vârsta de 3 ani, femeii, precum și persoanelor menționate la art.124 alin. (4), li

se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, cu menținerea locului de muncă (a

funcției). În lipsa locului de muncă anterior (funcției anterioare), persoanelor

menționate li se acordă un alt loc de muncă echivalent (funcție echivalentă).

Astfel, recurenta a considerat că perioada aflării intimatei Violetei Ciumac în

concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la 03 aprilie 2017 până

la 01 octombrie 2018, este inclusă neîntemeiat în calculul vechimii în muncă.

Recurenta a reiterat că potrivit normei legale citate supra, perioada

concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului nu poate fi inclusă în

calculul vechimii în muncă, deoarece această perioadă se consideră neasigurată,

fiind acordată suplimentar, la cerere, ca concediul neplătit, care menține locul de

muncă, însă nu poate fi inclusă în calculul vechimii în muncă sau a stagiului de

cotizare, după caz.

Totodată, recurenta a menționat că perioadele 05 martie 2013 - 10 iulie

2014 și 01 octombrie 2018-01 noiembrie 2019, când Violeta Ciumac a activat în

cadrul batalionului Serviciului escortă și pază al Comisariatului General de Poliție

al mun. Chișinău au fost incluse în calculul vechimii în muncă cu avantaje, două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, ce este contrar prevederilor

legale.

În acest context, recurenta a conchis că este întemeiată decizia privind

respingerea cererii Violetei Ciumac în stabilirea pensiei nr.92/2019/49258 din

09 decembrie 2019, emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani,

deoarece în speța dedusă judecății, intimata Violeta Ciumac nu a întrunit vechimea

în muncă necesară de 24 de ani și 6 luni pentru stabilirea pensiei.

4

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 aprilie

2021, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de

01 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat

la materialele cauzei (f.d.112 ).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 04 august 2021, în adresa intimatei Violetei Ciumac și a

avocatului acesteia, Vladimir Kovali a fost expediată copia recursului depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.127).

Prin referința depusă la 05 august 2021, intimata Violeta Ciumac, reprezentată

de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat respingerea recursului, cu menținerea

deciziei instanței de apel (f.d.131-133).

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale au fost

expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de

apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, din următoarele

considerente.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care, casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

5

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe

și confirmată de părți.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, se atestă că

reclamanta Violeta Ciumac a activat în organele afacerilor interne până la data de

01 noiembrie 2019.

La data de 26 noiembrie 2019 Inspectoratul General al Poliției, Direcția de

Poliție a mun. Chișinău a eliberat certificatul nr. 34/20-16546, din care rezultă că

potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în

serviciu a Violetei Ciumac, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.

13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de 01 noiembrie 2019

constituia 25 ani, 08 luni și 17 zile (f.d. 7).

În baza acestui certificat, la 28 noiembrie 2019 Violeta Ciumac s-a adresat

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani cu o cerere pentru stabilirea și

calcularea pensiei, cererii fiind atribuit nr. 92/2019/3433 din 28 noiembrie 2019.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258

din 09 decembrie 2019, cererea Violetei Ciumac cu privire la stabilirea pensiei

lucrătorilor în instituțiile forță a fost respinsă, pe motiv că aceasta nu are vechime

în serviciu de 24 ani și 6 luni, cum prevede art. 13 lit. a) din Legii nr. 1544 din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri.

La data de 22 ianuarie 2020 Ciumac Violeta a contestat decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258 din 09 decembrie 2019

la Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând anularea acesteia și emiterea

unei noi decizii prin care cerințele să fie admise (f.d. 4).

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. C-162/20 din

04 februarie 2020 a fost respinsă solicitarea Violetei Ciumac cu privire la stabilirea

pensiei cu includerea perioadelor de activitate ce urmează a fi luate în calculul

vechimii în muncă. (f.d. 6).

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr.

92/2019/49258 din 09 decembrie 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. C-162/20 din 04 februarie 2020, Violeta Ciumac a depus prezenta

acțiune, solicitând anularea deciziei și răspunsului, obligarea stabilirii și calculării

pensiei, cu achitarea pensiei începând cu data de 01 noiembrie 2019, în baza

certificatului nr. 34/20- 16546 din 26 noiembrie 2019 a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău (f.d. 3).

6

Fiind învestite cu judecarea cauzei în fond, prima instanță și instanța de apel,

având ca obiect contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei, s-au

pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii reclamantei Violeta Ciumac, cu

admiterea acesteia (f.d. 43).

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că Inspectoratul

General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău corect a calculat

reclamantei Violetei Ciumac vechimea în serviciu cu avantaje în temeiul

certificatului nr. 34/20-16546 din 26 noiembrie 2019, prin care a fost stabilit că

vechimea în serviciu cu avantaje a intimatei Violetei Ciumac în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne constituie 25 ani, 08 luni și 17 zile.

În acest context, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, precum că perioadele 05 martie 2013 – 10 iulie

2014 și 01 octombrie 2018 – 01 noiembrie 2019, când Violeta Ciumac a activat în

cadrul batalionului Serviciului escortă și pază al Comisariatului General de Poliție

al mun. Chișinău, au fost incluse în calculul vechimii în muncă cu înlesniri, contrar

prevederilor legale, deoarece acestea nu cad sub incidența pct. 8 lit. d) a Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare. Or, Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a ținut cont de faptul că condiția esențială în sensul pct. 8

lit. d) din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994,

este ca instituția în care persoana își exercită serviciul, să asigure paza, escortarea

și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală, de

detenție provizorie și nu apartenența instituției la Departamentul Instituțiilor

Penitenciare.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile legale

aplicabile la caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată, însă, că concluziile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii reclamantei Violetei

Ciumac sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor

legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a

probelor administrate la materialele cauzei.

În argumentarea constatărilor respective, instanța de recurs aduce

următoarele.

Colegiul consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

7

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și

ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este

inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale

sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor

reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de

către instanța de recurs.

Implicit circumstanțelor cauzei și în special a cererii de chemare în judecată,

rezultă că reclamanta Violeta Ciumac contestă decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258 din 09 decembrie 019 și răspunsul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-162/20 din 04 februarie 2020, totodată

solicitând obligarea stabilirii și calculării pensiei, începând cu data de

01 noiembrie 2019, în baza certificatului nr. 34/20- 16546 din 26 noiembrie 2019,

eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, menționând că perioadele de aflare

a ei în concediu de îngrijire a copiilor și anume, 30 iulie 2006 – 21 aprilie 2008,

10 iulie 2014 – 02 aprilie 2017, 03 aprilie 2017 – 01 octombrie 2018, se includ în

vechimea totală în muncă și respectiv în perioada contributivă.

Astfel, reclamanta invocă că potrivit certificatului nr. 34/20-16546 din

26 noiembrie 2019, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, vechimea în

serviciu pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, la data de 01 noiembrie 2019 constituia 25 de ani, 08 luni

și 17 zile.

Însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr.

92/2019/49258 din 09 decembrie 2019, a fost respinsă cererea Violetei Ciumac cu

privire la stabilirea pensiei ca lucrător în instituțiile de forță, pe motiv că aceasta

nu a acumulat vechimea în serviciu de 24 de ani și 6 luni, conform art. 13 lit. a) al

Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri.

Conform răspunsului nr. C-162/20 din 04 februarie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a considerat că în calculul vechimii în serviciu Violetei Ciumac

au fost incluse perioadele cu înlesniri 2 luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, de la 05 martie 2013 - 10 iulie 2014 și de la 01 octombrie - 01 noiembrie

2019, activând în cadrul batalionului Serviciului escortă și pază al Comisariatului

General de Poliție al mun. Chișinău, ceea ce este contrar pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare.

8

Totodată, Colegiul remarcă că Casa Națională de Asigurări Sociale, în

referința depusă la cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel, în

susținerea legalității și temeiniciei deciziei de refuz în stabilirea pensiei Violetei

Ciumac în baza certificatului nr. 34/20- 16546 din 26 noiembrie 2019, eliberat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău a mai invocat, că în calculul vechimii în muncă

a Violetei Ciumac a fost inclusă neîntemeiat și perioada aflării în concediu

suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la 03 aprilie 2017 până la 01

octombrie 2018, aducând argumente în acest sens.

Astfel, Colegiul observă că nu sunt indicate în mod cert temeiurile refuzului

care totuși au fost temeiurile refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Râșcani în stabilirea pensiei reclamantei Violetei Ciumac. Or, după cum rezultă din

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 92/2019/49258 din 09

decembrie 2019, cererea Violetei Ciumac cu privire la stabilirea pensiei a fost

respinsă, pe motiv că aceasta nu are vechime în serviciu de 24 ani și 6 luni, cum

prevede art. 13 lit. a) din Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în acest sens

menționându-se că în calculul vechimii în muncă au fost incluse contrar legii,

perioade cu înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, de la

05 martie 2013 – 10 iulie 2014 și de la 01 octombrie 2018 – 01 noiembrie 2019,

activând în cadrul batalionului Serviciului escortă și pază al Comisariatului

General de Poliție al mun. Chișinău.

Însă, din textul referinței la cererea de chemare în judecată, precum și al

cererii de apel, depuse de către Casa Națională de Asigurări Sociale rezultă că

aceasta a mai invocat drept temei de refuz în stabilirea pensiei Violetei Ciumac ca

lucrător în instituțiile de forță și faptul includerii neîntemeiate în calculul vechimii

în serviciu a perioadei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului

de la 03 aprilie 201 – 01 octombrie 2018.

Colegiul mai menționează că despre faptul includerii perioadelor de aflare a

reclamantei în concediul de îngrijire a copiilor în calculul vechimii în serviciu, este

indicat și în pledoariile reprezentantului reclamantei Violetei Ciumac, avocatului

Vladimir Kovali (f.d. 39 verso), ce se prezintă a fi și ca o solicitare.

Însă, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit aceste

circumstanțe și nu s-au expus în niciun fel asupra acestui argument, în contextul

aprecierii legalității deciziei de refuz în stabilirea pensiei Violetei Ciumac.

Colegiul menționează că potrivit certificatului nr. 34/20-16546 din

26 noiembrie 2019, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, Violeta Ciumac

în perioadele 30 iulie 2006 – 21 aprilie 2008 și 10 iulie 2014 – 02 aprilie 2017, a

beneficiat de concedii parțial plătite pentru îngrijirea copilului, în temeiul art. 124

alin. (2) Codul muncii, iar în perioada 03 aprilie 2017 – 01 octombrie 2018 a

beneficiat de concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, în temeiul

art. 126 alin. (1) Codul muncii.

Astfel, Colegiul reține că pentru justa soluționare a speței, instanța de judecată

pe lângă stabilirea faptului dacă perioada activării intimatei în batalionului

Serviciului escortă și pază al Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău,

05 martie 2013-10 iulie 2014 și 01 octombrie 2018 – 01 noiembrie 2019, corect a

fost inclusă în calculul vechimii în serviciu, fiind calculată cu înlesniri – două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, urma să stabilească și faptul dacă

9

perioada aflării Violetei Ciumac în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea

copilului de la 03 aprilie 2017 până la 01 octombrie 2018, urmează a fi incluse în

calculul vechimii în muncă.

Or, eventuala excludere din calculul vechimii în serviciu a perioadei incluse

neîntemeiat, condiționează diminuarea acesteia.

În acest sens, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art.

126 alin. (3) Codul muncii, conform cărora, perioada concediului suplimentar

neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială,

dacă contractul individual de muncă nu a fost suspendat conform art.78 alin.(1)

lit.a).

Iar, alin. (4) al art. 126 Codul muncii prevede că, perioada concediului

suplimentar neplătit nu se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la următorul

concediu de odihnă anual plătit, precum și în stagiul de cotizare potrivit legii.

Aici, Colegiul reține că la materialele cauzei lipsesc ordinele, prin care

reclamantei Violetei Ciumac i-au fost acordate concediile parțial plătite și neplatite

pentru perioadele: 30 iulie 2006 – 21 aprilie 2008, 10 iulie 2014 – 02 aprilie 2017,

03 aprilie 2017 – 01 octombrie 2018, totodată fiind necesar și de a verifica faptul

dacă contractul individual de muncă pentru perioada concediului suplimentar

neplătit a fost suspendat sau nu în conformitate cu art. 78 Codul muncii, or aceasta

constituie condiția pentru ca perioada concediului suplimentar neplătit să fie

inclusă în vechimea în muncă.

Mai mult, aceste argumente au fost expuse de către apelanta Casa Națională

de Asigurări Sociale în cererea de apel, însă Curtea de Apel Chișinău nu a răspuns

criticilor invocate de apelantă, nu a ținut cont de argumentele indicate de aceasta,

astfel nu a cercetat fondul litigiului dedus judecății, prin ce a fost încălcat dreptul la

un proces echitabil în sensul art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Europene, garanțiile implicite ale art. 6 § 1 includ

obligația de a motiva hotărârile judecătorești (H. împotriva Belgiei, pct. 53). O

decizie motivată permite părților să demonstreze că a fost audiată în mod real

cauza lor.

În scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor solicitate în acțiune

era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea

hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu

expunerea poziției instanței pe fiecare din argumentele invocate. Or, instanța are

obligația de a răspunde prin motivare la toate argumentele prezentate de părți.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural

și a emis o decizie nemotivată, bazată pe concluzii contradictorii

Instanța de recurs consideră că aceste circumstanțe atestă o ignorare evidentă

a stării de fapt din partea instanțelor de judecată ierarhic inferioare. Iar, instanța de

apel nu a verificat, în limitele obiecțiilor înaintate legalitatea și temeinicia hotărârii

primei instanțe, în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță.

Colegiul consideră, că soluția instanței de apel rezultă din nedeterminarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.

10

Abținerea instanței de apel de la furnizarea unui răspuns explicit în privința

argumentelor apelului constituie o încălcare a art. 6 §1 Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece recurentei-reclamante

nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă argumentele invocate în cererea de

apel au fost neglijate sau respinse, motivele respingerii acestora, fiind astfel lăsată

într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost auzită.

Or, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și

acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o

soluție finală în acest caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel, pentru o

nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Violeta Ciumac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea stabilirii și

calculării pensiei, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

11