3ra-691/24 — contestarea actului administrativ

3ra-691/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale și recursului declarat de Luncă Serghei reprezentat de avocatul

Ludmila Ciuhrii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Luncă Serghei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-691/24

NR. PIGD 2-21077462-01-3ra-08082024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. O. Melniciuc

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, O. Cojocaru, A. Braga

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Luncă Serghei

reprezentat de avocatul Ludmila Ciuhrii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Teritorială de Asigurări Sociale Soroca cu o cerere de recalculare a pensiei pentru

vechime în muncă stabilită, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, însă prin decizia din 15 martie 2021 cererea sa a fost

respinsă pe motiv că, ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018 prevede eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru funcționarii

publici cu statut special și nu recalcularea, respectiv temei de recalculare a pensiei

stabilite la 08 noiembrie 2005 în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu există.

Asigurări Sociale, solicitând verificarea deciziei CTAS Soroca din 15 martie 2021

și anularea acesteia ca fiind contrară prevederilor legale, iar la 23 aprilie 2021, a

recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a

comunicat că temei de abrogare a deciziei CTAS Soroca și de recalculare a pensiei

nu este, deoarece perioada de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie

al poliției nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994.

anulare, deoarece a activat în cadrul organelor de poliție o perioadă de 20 ani 01

lună și 07 zile, din care 6 ani 01 lună și 23 zile în funcția de polițist pentru pază și

escortă al SRP Soroca, polițist pentru pază și escortă a CRP Soroca, polițist pentru

pază și escortă al CPS Soroca, polițist și polițist-șofer al izolatorului de detenție

provizorie al CPR Soroca, iar conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat serviciul în

1

izolatoarele de urmărire penală, se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu.

nu s-a ținut cont de prevederile normei indicate, ce erau în vigoare și urmau să fie

aplicate în mod obligatoriu, iar refuzul de recalculare a pensiei pentru vechime în

muncă va duce la încălcarea drepturilor sale. Or, opina pârâtului precum că,

perioada de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu

poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994,

este una eronată, fiind o interpretare greșită a prevederilor legale.

de rând cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, urmau a fi respectate și

executate întocmai la momentul stabilirii pensiei sale, deoarece executarea

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 era obligatorie și nu

depindea de dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta

norma legală.

material și moral, fiind tratat diferit de colegii cu care au muncit și care se

pensionează mai târziu, fiind discriminat, iar deoarece suma pensiei integrale nu a

fost calculată și plătită la timp din vina funcționarilor pârâtei, suma respectivă

urmează să fie încasată de la aceasta fără limite de timp, adică din ziua stabilirii

inițiale a pensiei.

Soroca nr. 21/2021/2283 din 15 martie 2021 și a răspunsului nr. I-597/21 din 20

aprilie 2021 la cererea prealabilă, obligarea reexaminării și recalculării pensiei

pentru vechimea în muncă, achitarea sumei de bani ce constituie diferența de

pensie recalculată, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

atras în proces în calitate de terț Inspectoratul de Poliție Soroca.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea, fiind anulată decizia CTAS Soroca nr.

21/2021/2283 din 15 martie 2021 privind refuzul în recalcularea pensiei și

răspunsul nr. L-597/21 din 20 aprilie 2021 privind respingerea cererii prealabile,

cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensei lui Serghei Luncă, cu achitarea pensiei neachitate, luând în

calcul confirmarea nr. 34/48-1852 din 12 februarie 2021, eliberată de Inspectoratul

2

de Poliție Soroca a Inspectoratului General de Poliție, cu achitarea diferenței

pensiei neachitate, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Totodată s-a încasat

din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Serghei Luncă

cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3 000 lei, fiind

respinsă compensarea cheltuielilor de judecată în mărimea ce depășește suma de

3000 lei, ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

contestat cu apel hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie respinsă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău. La 09 ianuarie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere a acțiunii.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 12

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Luncă

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul de Poliție

Soroca, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și se restituie cauza

spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea

din hotărârea 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea

stabilirii termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a

pronunțat o decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare și achitare

a pensiei lui Luncă Serghei, luând în calcul confirmarea nr.34/48-1852 din

12.02.2021 eliberată de Inspectoratul de Poliție Soroca a IGP cu achitarea

diferenței pensiei neachitate, începând cu 11.03.2020. În rest, hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 octombrie 2021 s-a menținut.

3

eroarea admisă în Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2024, în

partea ce ține de numărul dosarului civil, prin indicarea corectă a numărului „3a-

407/24 /2-21077462-3a-05042024/” în loc de „nr. 3a-276/24 /2-20052976-02-3a-

15022024/ și în partea ce ține de numele judecătorului primei instanțe, indicând

corect „Judecător Oleg Melniciuc” în loc de ”Judecător Tatiana Avasiloaie”.

constituie decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Soroca nr.

21/2021/2283 din 15.03.2021, privind respingerea cererii lui Serghei Luncă de

recalculare a pensiei stabilite în baza vechimii în muncă și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. L-597/21 din 20.04.2021, prin care a fost

respinsă cererea prealabilă.

reclamantului privind obligarea recalculării pensiei, începând cu data stabilirii

inițiale a acesteia și recalcularea pensiei reieșind din vechimea în muncă de 26 ani

și 03 luni din suma soldei, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei.

temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Luncă Serghei cu achitarea

pensiei neachitate, luând în considerație confirmarea nr. 34/48-1851 din

12.02.2021, eliberată de Inspectoratul de poliție Soroca al Inspectoratului General

de Poliție.

martie 2024, în partea prin care s-a dispus achitarea diferenței pensiei neachitate

începând cu data stabilirii inițiale a acesteia, instanțața de apel a considerat

neîntemeiată soluția primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă

decizie, prin care, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată

începând cu data de 11.03.2020, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea

nr. 1544 din 23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Luncă Serghei,

a prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și

anume, în cazul de față - confirmarea nr. 34/48-1852 din 12.02.2021, eliberată de

Inspectoratul de poliție Soroca, urmând a fi efectuată recalcularea pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei,

au fost prezentate de către Luncă Serghei către Casa Națională de Asigurări Sociale

la data de 11.03.2021, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată

începând cu data de 11.03.2020, adică pentru 12 luni anterioare depunerii actelor

suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei prin

4

prisma reglementărilor art. 54 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul admiterii

cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze cuantumul

pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se referă la

sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc

pensia.

prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind

stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus

judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.

despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit reclamantului Luncă

Serghei, reflectat în Certificatul nr. 34/48-1852 din 12.02.2021, eliberat de

Inspectoratul de poliție Soroca, care a ținut cont de rigorile legislației abordate

supra și a stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru

vechime în muncă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

Ciuhrii, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 iunie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 26 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea

detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel a interpretat

eronat normele de drept aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

5

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar, în vigoare până la data de

28.12.2023.

concludent și fără argumente certe, a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să-i recalculeze și să-i achite lui Luncă Serghei, cu includerea vechimii în muncă

cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, deoarece,

acesta nu a activat în vreo funcție din sistemul penitenciar, iar perioada de activitate

a intimatului în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CNA nu oferă dreptul

la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 „Cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a

fost emis. Or, în hotărârea menționată supra nu se conțin prevederile din Ordinul

nr.96/2018 emis de Ministerului Afacerilor Interne (perioada de activitate în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile

expuse în decizia contestată sunt contradictorii și lipsite de sens, nefiind

argumentată nici concluzia privind casarea hotărârii din 26 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

respingerea cererii de recurs depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

6

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că decizia motivată a fost notificată recurenților la 24 iulie 2024, iar recursul a fost

depus, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

7

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

8

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

și recursul depus de Luncă Serghei reprezentat de avocatul Ludmila Ciuhrii.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

9