3ra-939/24 — contestarea actului administrativ

3ra-939/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale și recursului declarat de Lazarenco Victor reprezentat de

avocatul Ciuhrii Ludmila,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lazarenco Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terți Inspectoratul de Poliție Soroca și Inspectoratul General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-939/24

NR. PIGD 2-21114307-01-3ra-16122024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Chisilița

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, O. Cojocaru, A. Braga

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Lazarenco Victor

reprezentat de avocatul Ciuhrii Ludmila,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Lazarenco, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

la Oficiul Teritorial Soroca al CNAS cu cererea de recalculare a pensiei pentru

vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu. Prin decizia din 23 aprilie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al CNAS

i-a respins cererea, invocând că este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă,

stabilită la 11 decembrie 2009 de către Ministerul Justiției, iar Legea nr. 1544/1993

nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la pensie după o eventuală

angajare în serviciul militar.

Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Oficiului

Teritorial Soroca din 23 aprilie 2021 și anularea acesteia ca neîntemeiată și contrară

prevederilor legale. La 07 iulie 2021 a fost recepționat răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale, prin care s-a comunicat că temei de abrogare a Deciziei

CTAS Soroca și recalculare a pensiei petiționarului, nu este, or, perioada de

activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate fi

raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 și dreptul

la pensie apare o singură dată.

de a fi casată. Or, a activat în cadrul organelor de politie o perioadă de 17 ani 10

luni și 23 zile, din care 7 ani 04 luni și 01 zi în calitate de polițist și polițist șofer al

izolatorului de detenție provizorie al CPR Soroca al MAI (08.07.2003 -

1

27.06.2008), polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției management

operațional a IP Soroca al IGP al MAI (04.11.2013 - 16.03.2016).

21.02.1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor

din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat serviciul în izolatoarele de

urmărire penală, se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Respectiv, la momentul stabilirii pensiei, 08 noiembrie 2005, nu s-a ținut cont de

prevederile art.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, care erau

în vigoare și urmau să fie aplicate în mod obligatoriu.

menționat că perioada de activitate în cadrul izolatorului de detentei provizorie al

poliției, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994, însă CNAS a interpretat eronat legea, sustrăgându-se astfel de la

stabilirea și plata pensiei în cuantum legal.

cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, urma să fie

respectată și executată întocmai la momentul stabilirii pensiei reclamantului. Or,

executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, era obligatorie

și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege

și interpreta norma legală.

tratat diferit de colegi, cu care au muncit cot la cot și care se pensionează mai târziu,

adică este discriminat.

timp reclamantului, din vina funcționarilor CNAS, urmează ca aceasta să fie

încasată de la pîrîtă fără limite de timp, adică din ziua stabilirii inițiale a pensiei.

Sociale Soroca nr.21/2021/22826 din 23.04.2021, privind respingerea cererii în

stabilirea pensiei; anularea răspunsului CNAS nr. L-1043/21 din 10.06.2021, prin

care cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată; obligarea CNAS să

reexamineze și să recalculeze pensia pentru vechime în muncă; obligarea CNAS

să plătească reclamantului suma de bani - diferența de pensie recalculată, începând

cu data stabilirii inițiale a pensiei.

2

a atras în proces în calitate de terț Inspectoratul de Poliție Soroca și Inspectoratul

General al Poliției.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a fost admisă acțiunea înaintată de Victor Lazarenco. S-a anulat decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.21/2021/22826 din 21 aprilie 2021,

privind respingerea cererii recalculare a pensiei lui Victor Lazarenco și decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-1043/21 din 10 iunie 2021, de

soluționare a cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ individual, prin care să dispună recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă, stabilită lui Victor Lazarenco, începând 11 decembrie

2009, ținând cont de vechimea în muncă cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie al CPS Soroca, în perioada 08.07.2003-

27.06.2008. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Victor

Lazarenco diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 11 decembrie 2009. S-a încasat din contul Casei Naționale

de Asigurări Sociale în beneficiul lui Victor Lazarenco cheltuielile de judecată în

mărime de 2 500 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 17 noiembrie

2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie respinsă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

recurs decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere a acțiunii.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 31

3

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la acțiunea în contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Lazarenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Inspectoratul de

Poliție Soroca și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, și s-a trimis cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea

din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii

termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o

decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare a cuantumului pensiei

și, în această parte a pronunțat o decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de

achitare a diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară lui Victor Lazarenco, începând cu 13.04.2020. În rest, hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 noiembrie 2022 s-a menținut.

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Soroca nr.

21/2021/22826 din 21.04.2021, privind respingerea cererii lui Lazarenco Victor în

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Confirmării nr. 34-48/4883,

eliberate de IP Soroca la 31.03.2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. L-1043/21 din 10.06.2021, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.

reclamantului privind obligarea recalculării cuantumului pensiei, începând cu data

stabilirii inițiale a acesteia – 11.12.2009, reieșind din vechimea totală de activitate

în muncă, calculată în baza Confirmării eliberate de IP Soroca nr. 34/48-4883 din

31.03.2021, cu achitarea diferenței de pensie recalculată în raport cu cea primită

pentru perioada anterioară.

temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Lazarenco Victor cu

achitarea pensiei neachitate, luând în considerație Confirmarea nr. 34-48/4883 din

31.03.2021, eliberată de IP Soroca.

2024, în partea prin care s-a dispus recalcularea pensiei începând cu data stabilirii

inițiale a acesteia – 11.12.2009, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția

primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă decizie, prin care,

4

achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de

13.04.2020, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din

23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Lazarenco Victor, a

prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și

anume, în cazul de față -Confirmarea nr. 34/48-4883 din 31.03.2021, eliberată de

Inspectoratul de poliție Soroca, urma a fi efectuată recalcularea pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei,

au fost prezentate de către Lazarenco Victor către Casa Națională de Asigurări

Sociale la data de 13.04.2021, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi

efectuată începând cu data de 13.04.2020, adică pentru 12 luni anterioare depunerii

actelor suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei

prin prisma reglementărilor art. 54 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul

admiterii cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze

cuantumul pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se

referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau

care plătesc pensia.

prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind

stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus

judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.

despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit reclamantului

Lazarenco Victor, reflectat în Confirmarea nr. 34/48-4883 din 31.03.2021,

eliberată de IP Soroca, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a

stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ludmila, a declarat recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din 25 septembrie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 17

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

5

împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile

expuse în decizia contestată sunt contradictorii și lipsite de sens, nefiind

argumentată nici concluzia privind casarea hotărârii din 17 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea

detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel a interpretat

eronat normele de drept aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul

de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,

nu poate fi calculată cu avantaje, respectiv și perioada de activitate a intimatului în

cadrul izolatorului de detenție provizorie al secției management operațional IP

Soroca IGP MAI, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu

avantaje, respectiv nici temei de recalculare a vechimii în muncă cu înlesniri nu

este.

cheltuielilor de asistență juridică invocate de către avocat că consideră că acesta

este exagerat, deoarece, nu s-a demonstrat de către partea intimată, la solicitarea

cheltuielilor de judecată, aportul real al avocatului la soluționarea cauzei.

6

copia cererilor recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

solicitat admiterea cererii de recurs depuse de Lazarenco Victor reprezentat de

avocatul Ciuhrii Ludmila, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31

octombrie 2023.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

că decizia motivată a fost notificată recurenților la 04 decembrie 2024, iar

recursurile au fost depuse, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

8

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

9

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

și recursul depus de Lazarenco Victor reprezentat de avocatul Ciuhrii Ludmila.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

10