3ra-939/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-939/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale și recursului declarat de Lazarenco Victor reprezentat de
avocatul Ciuhrii Ludmila,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Lazarenco Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, terți Inspectoratul de Poliție Soroca și Inspectoratul General al Poliției cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-939/24
NR. PIGD 2-21114307-01-3ra-16122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, O. Cojocaru, A. Braga
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale și recursului declarat de Lazarenco Victor
reprezentat de avocatul Ciuhrii Ludmila,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 30 iulie 2021 avocatul Ludmila Ciuhrii, în interesele lui Victor
Lazarenco, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual de
respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 13 aprilie 2021 s-a adresat
la Oficiul Teritorial Soroca al CNAS cu cererea de recalculare a pensiei pentru
vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu. Prin decizia din 23 aprilie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al CNAS
i-a respins cererea, invocând că este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă,
stabilită la 11 decembrie 2009 de către Ministerul Justiției, iar Legea nr. 1544/1993
nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la pensie după o eventuală
angajare în serviciul militar.
Prin urmare, la 21 mai 2021 reclamantul s-a adresat cu cerere către Casa
Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Oficiului
Teritorial Soroca din 23 aprilie 2021 și anularea acesteia ca neîntemeiată și contrară
prevederilor legale. La 07 iulie 2021 a fost recepționat răspunsul Casei Naționale
de Asigurări Sociale, prin care s-a comunicat că temei de abrogare a Deciziei
CTAS Soroca și recalculare a pensiei petiționarului, nu este, or, perioada de
activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate fi
raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 și dreptul
la pensie apare o singură dată.
A relatat reclamantul că, decizia contestată este nefondată, ilegală și pasibilă
de a fi casată. Or, a activat în cadrul organelor de politie o perioadă de 17 ani 10
luni și 23 zile, din care 7 ani 04 luni și 01 zi în calitate de polițist și polițist șofer al
izolatorului de detenție provizorie al CPR Soroca al MAI (08.07.2003 -
1
27.06.2008), polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției management
operațional a IP Soroca al IGP al MAI (04.11.2013 - 16.03.2016).
A opinat că, conform art.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din
21.02.1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor
din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat serviciul în izolatoarele de
urmărire penală, se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.
Respectiv, la momentul stabilirii pensiei, 08 noiembrie 2005, nu s-a ținut cont de
prevederile art.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, care erau
în vigoare și urmau să fie aplicate în mod obligatoriu.
În refuzul la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, CNAS a
menționat că perioada de activitate în cadrul izolatorului de detentei provizorie al
poliției, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului
nr.78/1994, însă CNAS a interpretat eronat legea, sustrăgându-se astfel de la
stabilirea și plata pensiei în cuantum legal.
Reclamantul a notat că Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, de rând
cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, urma să fie
respectată și executată întocmai la momentul stabilirii pensiei reclamantului. Or,
executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, era obligatorie
și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege
și interpreta norma legală.
Astfel, prin acțiunile CNAS i se cauzează prejudiciul material și moral, fiind
tratat diferit de colegi, cu care au muncit cot la cot și care se pensionează mai târziu,
adică este discriminat.
A susținut că, deoarece suma pensiei integrale nu a fost calculată și plătită la
timp reclamantului, din vina funcționarilor CNAS, urmează ca aceasta să fie
încasată de la pîrîtă fără limite de timp, adică din ziua stabilirii inițiale a pensiei.
A solicitat reclamantul anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Soroca nr.21/2021/22826 din 23.04.2021, privind respingerea cererii în
stabilirea pensiei; anularea răspunsului CNAS nr. L-1043/21 din 10.06.2021, prin
care cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată; obligarea CNAS să
reexamineze și să recalculeze pensia pentru vechime în muncă; obligarea CNAS
să plătească reclamantului suma de bani - diferența de pensie recalculată, începând
cu data stabilirii inițiale a pensiei.
2
Prin încheierea din 30 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-
a atras în proces în calitate de terț Inspectoratul de Poliție Soroca și Inspectoratul
General al Poliției.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,
a fost admisă acțiunea înaintată de Victor Lazarenco. S-a anulat decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr.21/2021/22826 din 21 aprilie 2021,
privind respingerea cererii recalculare a pensiei lui Victor Lazarenco și decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-1043/21 din 10 iunie 2021, de
soluționare a cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
emită actul administrativ individual, prin care să dispună recalcularea pensiei
pentru vechime în muncă, stabilită lui Victor Lazarenco, începând 11 decembrie
2009, ținând cont de vechimea în muncă cu includerea în ea a avantajelor două luni
vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie al CPS Soroca, în perioada 08.07.2003-
27.06.2008. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Victor
Lazarenco diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada
anterioară, începând cu 11 decembrie 2009. S-a încasat din contul Casei Naționale
de Asigurări Sociale în beneficiul lui Victor Lazarenco cheltuielile de judecată în
mărime de 2 500 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 07 decembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a
contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 17 noiembrie
2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii
prin care acțiunea să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută
hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 23 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu
recurs decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi decizii de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 29 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat decizia din 31
3
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la acțiunea în contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Lazarenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Inspectoratul de
Poliție Soroca și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, și s-a trimis cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,
în alt complet de judecată.
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea
din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea stabilirii
termenului de recalculare a cuantumului pensiei și, în această parte a pronunțat o
decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de recalculare a cuantumului pensiei
și, în această parte a pronunțat o decizie nouă, prin care: S-a stabilit termenul de
achitare a diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada
anterioară lui Victor Lazarenco, începând cu 13.04.2020. În rest, hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 noiembrie 2022 s-a menținut.
Curtea de Apel a reținut că, obiectul controlului judecătoresc îl constituie
decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Soroca nr.
21/2021/22826 din 21.04.2021, privind respingerea cererii lui Lazarenco Victor în
stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Confirmării nr. 34-48/4883,
eliberate de IP Soroca la 31.03.2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. L-1043/21 din 10.06.2021, prin care a fost respinsă cererea prealabilă.
Totodată, obiect al examinării îl constituie și pretențiile subsecvente ale
reclamantului privind obligarea recalculării cuantumului pensiei, începând cu data
stabilirii inițiale a acesteia – 11.12.2009, reieșind din vechimea totală de activitate
în muncă, calculată în baza Confirmării eliberate de IP Soroca nr. 34/48-4883 din
31.03.2021, cu achitarea diferenței de pensie recalculată în raport cu cea primită
pentru perioada anterioară.
Instanța de apel a notat că prima instanță just a concluzionat despre
temeinicia acțiunii reclamantului în partea ce ține de obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Lazarenco Victor cu
achitarea pensiei neachitate, luând în considerație Confirmarea nr. 34-48/4883 din
31.03.2021, eliberată de IP Soroca.
Reieșind din concluziile instanței de recurs, statuate prin Decizia din 29 mai
2024, în partea prin care s-a dispus recalcularea pensiei începând cu data stabilirii
inițiale a acesteia – 11.12.2009, instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția
primei instanțe, urmând a fi emisă în această parte o nouă decizie, prin care,
4
achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începând cu data de
13.04.2020, luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din
23.06.1993, având în vedere că reclamantul pensionar Lazarenco Victor, a
prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și
anume, în cazul de față -Confirmarea nr. 34/48-4883 din 31.03.2021, eliberată de
Inspectoratul de poliție Soroca, urma a fi efectuată recalcularea pentru perioada
precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.
Instanța de apel a remarcat că, având în vedere că cererea privind
recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei,
au fost prezentate de către Lazarenco Victor către Casa Națională de Asigurări
Sociale la data de 13.04.2021, achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi
efectuată începând cu data de 13.04.2020, adică pentru 12 luni anterioare depunerii
actelor suplimentare. Or, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele cauzei
prin prisma reglementărilor art. 54 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993 în sensul
admiterii cerinței reclamantului privind obligarea autorității pârâte să recalculeze
cuantumul pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei. Această normă se
referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau
care plătesc pensia.
La caz însă, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei în baza unor acte
prezentate suplimentar. Procedura de recalculare a pensiei militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și
din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora fiind
stabilită expres la Capitolul VIII din Legea 1544, prin urmare litigiului dedus
judecății, pot fi aplicate prevederile art.61.
Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de fond
despre corectitudinea calculului vechimii în muncă stabilit reclamantului
Lazarenco Victor, reflectat în Confirmarea nr. 34/48-4883 din 31.03.2021,
eliberată de IP Soroca, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a
stabilit vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună
de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în muncă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 octombrie 2024, Lazarenco Victor reprezentat de avocatul Ciuhrii
Ludmila, a declarat recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din 25 septembrie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 17
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
5
La 03 ianuarie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii
de respingere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
Lazarenco Victor reprezentat de avocatul Ciuhrii Ludmila, în motivarea
recursului, a indicat că decizia instanței de apel este nefondată, iar concluziile
expuse în decizia contestată sunt contradictorii și lipsite de sens, nefiind
argumentată nici concluzia privind casarea hotărârii din 17 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care
au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,
cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.
În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale, a susținut că
instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea
detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de
apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel a interpretat
eronat normele de drept aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și sistemului penitenciar.
A notat recurenta că, vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele
menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul
de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,
nu poate fi calculată cu avantaje, respectiv și perioada de activitate a intimatului în
cadrul izolatorului de detenție provizorie al secției management operațional IP
Soroca IGP MAI, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu
avantaje, respectiv nici temei de recalculare a vechimii în muncă cu înlesniri nu
este.
Casa Națională de Asigurări Sociale, a mai indicat cu referire la cuantumul
cheltuielilor de asistență juridică invocate de către avocat că consideră că acesta
este exagerat, deoarece, nu s-a demonstrat de către partea intimată, la solicitarea
cheltuielilor de judecată, aportul real al avocatului la soluționarea cauzei.
6
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces
copia cererilor recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.
Prin referința din 17 ianuarie 2025, terțul Inspectoratul General al Poliției, a
solicitat admiterea cererii de recurs depuse de Lazarenco Victor reprezentat de
avocatul Ciuhrii Ludmila, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 31
octombrie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia
vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară
sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului
în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se
comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată atestă
că decizia motivată a fost notificată recurenților la 04 decembrie 2024, iar
recursurile au fost depuse, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs,
nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
8
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii
în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un
argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
9
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
și recursul depus de Lazarenco Victor reprezentat de avocatul Ciuhrii Ludmila.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
10