3ra-247/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-247/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Stanislav

Bordian în interesele lui Andrei Alcază,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Andrei Alcază împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil

împotriva decizie din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-247/23

NR. PIGD 2-21106821-01-3ra-10032023)

Depunerea tardivă a recursului în cauza de contencios administrativ.

Depășirea termenul legal prevăzut pentru depunerea recursului.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: C. Guzun,

Instanța de apel: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Andrei Alcază

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Alcază a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului nr. A-1007/21 din 18

iunie 2021, obligarea admiterii cererii nr. B-1007/21 din 20 mai 2021 și a-i

recalcula pensia, începând cu data de 10 februarie 2020.

s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani,

prin care s-a solicitat dispunerea efectuării recalculării (majorării) pensiei

începând cu data de 15 februarie 2017, ținând cont de vechimea în muncă

exercitată de către reclamant în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce a

fost expediată Casei Naționale de Asigurări Sociale, fiind înregistrată cu nr.

B-1007/21 din 20 mai 2021.

General al Poliției nr. 662-EF din 22 decembrie 2016, a încetat raporturile

de serviciu în legătură cu vechimea calendaristică în serviciu ce permite

dreptul la pensie, având o vechime de 23 ani, 00 luni, 12 zile.

Inspectoratul de Politie Ialoveni al Inspectoratului General al Poliției a

Ministerului Afacerilor Interne, se atestă că, Andrei Alcază, în perioada de

timp 15 februarie 2017 până la 10 februarie 2020, ce se confirm prin ordinul

IGP nr. 61-EF din 15 februarie 2017 și ordinul IGP nr.54-EF, din 10

februarie 2020, a activat în funcția de Șef al Secției Securitate Publică a

Inspectoratului de Politie Ialoveni, având o vechime în serviciu în cadrul

MAI la data eliberării din funcția deținută - 2 ani 11 luni 25 zile.

vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13, lit. a)

al Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993, cu privire la asigurarea cu pensie a

1

militarilor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

la data de 10 februarie 2020 constituie 30 ani 04 luni 20 zile.

Națională de Asigurări Sociale a fost informat despre refuzul de a examina

cererea depusă, invocând că, lipsesc împuternicirile reprezentantului, motiv

din care i-a acordat un termen de 10 zile calendaristice pentru înlăturarea

neajunsurilor indicate. Or, cererea a fost depusă personal de reclamant,

Andrei Alcază, prin care a solicitat recalcularea pensiei în temeiul art. 61

alin. (1) al Legii 1544-XII din 23.06.1993 privind asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne.

cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Dreptul la pensie pentru

vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1

iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare

an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în

serviciu de 25 de ani. Iar art.2 al Legii 1544-XII din 23.06.1993, indică că,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după

eliberare din serviciu.

pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului National Anticorupție

și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții:

pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o

vechime în serviciu stabilită la art. 14 lit. a) - 50 procente din suma soldei,

pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la

art.13 lit. a) - 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai

mult de 75 % din aceste sume.

2

indică că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor

acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce iar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru

perioada precedentă.

Afacerilor Interne vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544-XII din 23.06.1993 cu privire

la asigurarea cu pensie a militarilor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, la data de 10.02.2020, data încetării raporturilor

de serviciu, a constituit: 30 ani, 04 luni, 20 de zile.

conform prezentei legi se indexează anual, în mărime integrală, la 1 aprilie.

Coeficientul de indexare constituie creșterea medie anuală a indicelui

prețurilor de consum pentru anul precedent. Indexarea se efectuează din

contul bugetului de stat.

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției

de Frontieră, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și a sistemului

penitenciar, se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

cu statut special este reglementată de prevederile Legii nr. 1544 din

23.06.1993, cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, însă

nicidecum prevederilor Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind sistemul public

de pensii, așa cum a stătuata instanța de judecată. Or, art. 68 din Legea

precizată, indică că, funcționarul public cu statut special beneficiază de

pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă si din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993.

3

288 din 16.12.2012 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public

cu statut special poate să înceteze în următoarele situații: c) după acumularea

vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie. Iar, art. 70 alin. (2) aceleași

legi indică că, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special

care beneficiază de pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, dar care nu cade sub incidența prevederilor alin. (1) din prezentul

articol, va înceta în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din prezenta lege.

cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, legiuitorul a prevăzut

modalitatea de stabilire a pensiilor și solicitarea pensiei pentru militari,

inclusiv din corpul de comandă a organelor afacerilor interne.

a pensiilor și alocațiilor lunare persoanelor, din trupele organelor afacerilor

interne este Casa Națională de Asigurări Sociale, care, din 01 ianuarie 2017,

a preluat atribuțiile de stabilire și plată a pensiilor persoanelor din trupele

organelor afacerilor interne. Or, conform Hotărârii de Guvern nr. 1427 din

28.12.2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și

prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

sistemul penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului și Centrului National Anticorupție, Casa Națională de

Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale începând

cu 01 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct. 1

din hotărâre.

Ministerul Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de

Protecție și Pază de Stat a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale,

listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale. Or, art. 49 pct. (3) al Legii

menționate, indică că, organele de asigurări sociale au dreptul de control

asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda

(câștigul), eliberate de organele abilitate.

calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar

de pensie.

4

la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în

celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor

împrejurări independente de voința lor, iar drepturile date se referă la drepturi

incluse în categoria drepturilor sociale. Caracteristica conceptuală a acestora

constă în faptul că, ele nu au un caracter necondiționat și că, pot fi solicitate

numai în limitele prevăzute de lege.

condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante

nu pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional.

protecției constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art. 1 din

Protocolul nr.l la Convenția Europeană. Iar, în cazul în care cuantumul

pensiei stabilite este redus sau anulat, această măsură poate constitui o

ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, care trebuie să fie justificată.

sistemul public de asigurări sociale, indică că, dreptul de asigurare socială,

fiind garantat de stat, se exercită în condițiile legii, prin sistemul public de

asigurări sociale, în baza principiilor unicității, egalității, solidarității sociale,

obligativității, contributivității, repartiției și autonomiei. Dreptul la pensie

este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta

fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat

procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația

statului ca în perioada pasivă a vieții individului să-i plătească o pensie al

cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două

obligații fiind intrinsec și indisolubil legate.

și stagiu de cotizare, apare obligația statutului de a achita pensie, care se

stabilește în modul reglementat de lege ținându-se cont de mai multe criterii.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Alcază către Casa

Națională de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ și

obligarea la recalcularea pensiei, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

5

Andrei Alcază, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 30 noiembrie 2021.

Alcază, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 30 noiembrie 2021, solicitând casarea hotărârii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de către Andrei Alcază împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 30 noiembrie 2021.

instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt. A reiterat

prevederile art. 61 al Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din

23.06.1993.

privind netemeinicia pretenției privind admiterea cererii înregistrate cu nr.

B-1007/21 din 20 mai 2021 și recalcularea a pensiei începând cu data de 10

februarie 2020. Stabilind că, de la 28 decembrie 2016 Andrei Alcază

beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și

stabilită de Ministerul Afacerilor Interne. În legătură cu necesitatea de

serviciu a fost reangajat în Organele Afacerilor Interne, unde a activat în

perioada 15 februarie 2017-10 februarie 2020, fiind încetate relațiile de

muncă prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 54ef. din 10

februarie 2020, iar această circumstanță nu poate constitui drept temei pentru

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea

acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie

pentru vechime în muncă – 28 decembrie 2016. Întrucât, dreptul la pensie

pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din

serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

XII din 23 iunie 1993, pot fi recalculate doar în temeiul art. 61 din Legea

vizată. Or, normele invocate de Andrei Alcază în conținutul acțiunii ca temei

de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă se referă la condițiile de

stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea inițială din serviciu, pe

când în speță reclamantul a solicitat stabilirea repetată a mărimii pensiei

pentru vechimea în muncă în legătură cu reangajarea acestuia în serviciu.

6

stabilit că, din materialele cauzei rezulte că la 28 decembrie 2016, lui Andrei

Alcază i-a fost stabilită pensia, respectiv perioada de activitate după

stabilirea pensiei va fi luată în considerare la stabilirea pensiei pentru limita

de vârstă în temeiul art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993,

care se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil

cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin.

(2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz. Or, nefiind contestate

de părțile în litigiu, pensia reclamantului a fost stabilită la eliberarea din

serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 și

nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin.

(2) din legea menționată.

noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite

pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au

constatat, reclamantul/apelant a pretins din nou la aceeași categorie de

pensie, de care beneficiază din 28 decembrie 2016. La fel, această concluzie

derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de

pensie, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceleiași categorii de

pensie.

iunie 1993, Andrei Alcază nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar

putea să beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu,

având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru

vechimea în muncă și este deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă

stabilită conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.

2016 conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, urmare a reangajării în serviciu militar și obținerii a unei noi

vechimi în serviciu, Andrei Alcază nu este în drept de a solicita Casei

Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în

muncă. Or, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și

stabili din nou mărimea pensiei lui Andrei Alcază, cu actualizarea mărimii

în raport cu vechimea obținută la 15 februarie 2017, se vor sfida prevederile

legale, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

7

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare.

beneficia ulterior conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr. 282 din 16 decembrie

2016, Monitorul Oficial 472-477/27 decembrie 2016, în vigoare din 1

ianuarie 2017) în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilirea pensiei

pentru limita de vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi

incluse toate perioadele contributive.

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri nu prevede dreptul la recalcularea pensiei pentru vechimea în

muncă stabilită anterior sau stabilirea repetată a pensiei pentru vechime în

muncă după o eventuală reangajare a beneficiarului de pensie și obținerii

unei noi vechimi de muncă, adică nu se admite stabilirea din nou a aceleași

categorii de pensie.

apelantului/reclamant, Andrei Alcază, menționând că acesta interpretează

eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este

rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea

juridică cuvenită a probelor.

Ecaterina Palanciuc, a formulat opinie separată asupra soluției cererii de apel

declarate de către Andrei Alcază împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, din 30 noiembrie 2021.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Andrei Alcază a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 5 octombrie 2022, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârile instanțelor inferioare, anularea răspunsului nr. A-1007/21 din 18

iunie 2021, admiterea cererii înregistrate cu nr. B-1007/21 din 20 mai 2021,

recalcularea pensiei începând cu 10 februarie 2020.

în judecată și cererea de apel.

8

POZIȚIA INRIMARULUI

Sociale a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată..

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

septembrie 2023):

„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,

deciziilor și încheierilor curții de apel.”

2023):

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

la 1 septembrie 2023):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.245 alin.(1);

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),

în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.”

9

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor

și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi

se include în termen.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Bordian în interesele lui Andrei Alcază, împotriva deciziei din 5 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia,

din motivele ce succed.

Bordian în interesele lui Andrei Alcază a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

răspunsului nr. A-1007/21 din 18 iunie 2021, obligarea admiterii cererii nr.

B-1007/21 din 20 mai 2021 și a-i recalcula pensia, începând cu data de 10

februarie 2020.

Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Alcază către Casa

Națională de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ și

obligarea la recalcularea pensiei, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

publică dispozitivul deciziei.

participanților la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa

electronică a avocatului Stanislav Bordian, stat086@imbox.ru (f. d. 100).

10

notificat participanților la proces decizia motivată, în mod electronic, la data

de 26 decembrie 2022. (f. d.101).

Andrei Alcază a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 5 octombrie 2022.

la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de

declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente

diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția

legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului a

început să curgă din data de 12 octombrie 2022, ziua imediat următoare celei

în care recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 5

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 10 noiembrie 2022.

a depus recursul împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele

art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară

inadmisibil, în special, când recursul a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(1).

de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei

electronice a dispozitivului deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz

de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la

art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data

depunerii recursului). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului

litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească

11

obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți.

prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din

Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului),

este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că

nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a

putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea

impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

depus de avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Andrei Alcază, instanța

de recurs reține că, ultimul n-a făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2)

din Codul administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a

recursului.

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță

nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei

căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar

putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Andrei Alcază, ca fiind

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată

a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

12

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.

5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum

și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție,

circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare

14 a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de

judecată.

Stanislav Bordian în interesele lui Andrei Alcază nu a respectat prevederile

imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare la data depunerii recursului), instanța de recurs concluzionează că

recursul depus de către avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Andrei

Alcază împotriva deciziei din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

trebuie declarat inadmisibil.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Stanislav Bordian în

interesele lui Andrei Alcază.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13