3ra-738/22 — contestarea actului administrativ

3ra-738/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-738/22

2-20031499-01-3ra-26072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Maximeștî Ilie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea la recalcularea pensiei,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă :

La data de 03 martie 2020, reclamantul Maximeștî Ilie a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

anularea actului administrativ și obligarea la recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în perioada 23 iulie 1981 - 12

martie 2001, a făcut serviciul în organele afacerilor interne fară întrerupere - 19 ani

07 luni 19 zile, fiind concediat cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, fapt

atestat prin înscrierea din carnetul de muncă, extrasul din ordinul nr.155 din

22.07.1981 și ordinul nr.59ef din 02.03.2001.

În perioada 11.07.1984 -01.10.1988 a activat ca polițist al izolatorului de

detenție provizorie al SRP Orhei, activând în condiții nocive, dăunătoare sănătății,

fiind în contact direct cu persoane reținute, arestate. Faptul activității în izolatorul

de detenție provizorie se confirmă prin certificatele eliberate de Inspectoratul de

Poliție Orhei cu nr.M489/18 din 21 septembrie 2018 și certificatul cu nr. M-489/18

din 07 octombrie 2019, precum și prin ordinul nr.77 din 11.06.1984. Începând cu

12 martie 2001 i-a fost acordat statut de pensionar pentru vechime în muncă,

stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544/1993.

Potrivit informației Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din

15.11.2019 nr.5640 și certificatului nr.9700 din 15.11.2019, eliberat de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, reclamantul beneficiază de pensie pe linia

1

MAI pentru vechimea în muncă de 21 ani 00 luni 00 zile, cuantumul pensiei

constituind suma de 4029,54 de lei.

Pentru reexaminarea pensiei în temeiul vechimii în muncă cu avantaje,

potrivit Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,

reclamantul s-a adresat Inspectoratului de Poliție Orhei în vederea eliberării, în

baza ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul MAI” a confirmării înlesnirilor pentru perioada

activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie).

Conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei din 07

octombrie 2019 nr.M- 489/18 , în perioada 11.07.1984 - 01.10.1988 (04 ani 02 luni

20 zile) reclamantul a activat ca polițist al izolatorului de detenție provizorie al

SRP Orhei, iar în conformitate cu pct.8 lit.d) a Hotărârii Guvernului nr.78 din

21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar vechimea în muncă cu înlesniri (2 zile pentru

1 zi de serviciu) constituie 08 ani 05 luni 10 zile. Astfel, la calcularea vechimii în

muncă, perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie de 04 ani 02 luni

20 zile n-a fost calculată cu avantaje, care urma să constituie 08 ani 05 luni 10 zile,

fapt ce influențează asupra stagiului de muncă și asupra cuantumului pensiei

calculate.

La 11 septembrie 2019 reclamantul s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Orhei cu cerere, recepționată de aceasta la 12.09.2019 conform avizului

recomandat privind emiterea actului administrativ individual favorabil de

reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje,

potrivit Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, în special a art.8 lit.d), prin

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, prestată de

ultimul în cadrul izolatorului de detenție provizorie al SRP Orhei pentru perioada:

11.07.1984 - 01.10.1988 odată cu intervenirea unor circumstanțe ce justifică

majorarea cuantumului pensiei, precum și recalcularea și achitarea diferenței de

pensie, formată în urma majorării cuantumului pensiei reexaminate pentru perioada

anterioară, începând cu 12.03.2001.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din 16.12.2019

nr.17/2019/32251 și răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din

17.12.2019 nr.6539, cererea a fost respinsă, deoarece nu cade sub incidența Legii

nr.1036/17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar și respectiv nu poate fi

raportată la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din

16.12.2019 nr.17/2019/32251 și răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Orhei din 17.12.2019 nr.6539, în condițiile art. 162 alin.(1), alin.(3) lit.b), art. 164

alin.(2) lit.b) din Codul administrativ, reclamantul a depus la 13.01.2020 cerere

prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale.

2

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale din 31.01.2020 nr.M- 96/20

cererea prealabilă a fost respinsă.

Potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, în vigoare la momentul stabilirii

pensiei reclamantului, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art. 13 lit.a) militarilor care satisfac serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al

cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: c) timpul de satisfacere a

serviciului în condiții deosebite în condițiile avantajoase respective inclusiv în

condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.

A menționat reclamantul că speța în cauză cade sub incidența Hotărârii

Guvernului nr.78/1994, care a fost investit cu dreptul reglementării modului de

stabilire a pensiei și identificarea condițiilor deosebite de satisfacere a serviciului.

A notat reclamantul că, este cert faptul că colaboratorii care efectuează

serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au

dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din

Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994. Acest regulament este unicul act care

reglementează raporturile respective.

Decizia CNAS din 31.01.2020 se întemeiază pe o interpretare intenționat

eronată a cadrului normativ. Or, exceptând izolatoarele de detenție provizorie din

categoria instituțiilor penitenciare, conform listei prevăzute de art. 6 alin. (2) din

Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar, autoritatea emitentă a

interpretat restrictiv norma și a exclus, respectiv, din lista beneficiarilor de pensii

pentru muncă în condiții deosebite pe angajații din celelalte domenii cuprinse de

Hotărârea Guvernului nr.78/1994, conform obiectului de reglementare al acestei

hotărâri (în special pct. 8), care se referă la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor: - (1) militarilor, (2)

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, (3)

colaboratorilor Centrului Național Antieorupție și (4) sistemului penitenciar, care

au efectuat serviciul, în cadrul acestor autorități, în (1) instituții penitenciare de tip

închis, (2) izolatoarele de urmărire penală și (3) instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și (4) bolnavilor psihici, precum și la (5)

lucrări de subteran.

Astfel, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 operează cu definiții

generale de instituiți penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituții destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran. Aceste activități și instituții, identice

scopului de instituire și specificului activității sale, au făcut parte integrantă din

structura internă și organigrama autorităților în care activează sau au activat: (1)

militari, (2) persoane din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Deci, catalogarea de către CNAS a activității din izolatoarele de detenție provizorie

ca nefiind atribuită la activități în condiții deosebite (pct. 8 din HG nr. 78/1994),

deoarece nu este expres invocată în lista instituțiilor penitenciare (art. 6 alin. (2)

din Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar), reprezintă o

3

interpretare denaturată/distinctivă a normelor HG nr. 78/1994 și condiționează

obținerea dreptului la pensie în condiții avantajoase a celorlalți subiecți ai HG nr.

78/1994, dacă nu sunt angajații ai sistemului penitenciar.

Astfel, în lipsa unei prevederi legale exprese, CNAS a condiționat aplicarea

HG nr. 78/1994, care conține formulări de ordin general, prin lipsa Izolatoarelor de

detenție provizorie din lista sistemului instituțiilor penitenciare prevăzut de art. 6

alin. (2) din Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar, invocând că

perioada reclamantului de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute sau arestate în izolatoarele de detenție provizorie,

nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 și

temei de stabilire a pensiei nu este.

În subordinea organelor afacerilor interne activau izolatoare de urmărire

penală (la nivel intern denumite Izolatoarele de detenție provizorie) care sunt

identice scopului de instituire și specificului activității Izolatoarelor de urmărire

penală - de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute sau arestate.

Or, respingerea cererii pe motivul necorespunderii denumirii subdiviziunii,

fără a lua în calcul scopul creării și genul de activitate al acesteia, care este identică

Izolatoarelor de urmărire penală, prevalând de art. 6 alin. (2) al Legii nr. 1036/1996

cu privire la sistemul penitenciar, în vigoare la data pensionării dumneavoastră”,

este ilegală.

A declarat că decizia este una vădit ilegală, deoarece denotă o respingere

formală abuzivă a cererii reclamantului.

A solicitat reclamantul, în cererea de chemare în judecată concretizată, de a

anula Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-96/0 din 31.01.2020 de

respingere a cererii prealabile cu privire la anularea refuzului Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Orhei de reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în

muncă cu avantaje, al recalculării cuantumului pensiei în rezultatul recalculării

vechimii în muncă și achitării diferenței de pensie formată în urma majorării

cuantumului pensiei începând cu 12.03.2001; a obliga Casa Națională de Asigurări

Sociale să emită act administrativ individual cu privire la reexaminarea dreptului la

pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje (majorarea acesteia), potrivit art. 8

lit.d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, prin calcularea a două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, prestată de reclamantul Maximeștî Ilie

în funcția de polițist în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al SRP Orhei, în

perioada de timp: 11.07.1984-01.10.1988, care constituie 8 ani, 5 luni, 10 zile; a

dispune recalcularea și achitarea diferenței de pensie lui Maximeștî Ilie, formată în

urma majorării cuantumului pensiei reexaminate începând cu 12.03.2001 (f.d.87).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 noiembrie 2020,

cererea de chemare în judecată depusă de Maximeștî Ilie către Casa Națională de

Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ și obligarea la recalcularea

pensiei, a fost admisă. S-a anulat Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

M-96/0 din 31.01.2020 de respingere a cererii prealabile cu privire la anularea

refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei de reexaminare a dreptului la

pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, al recalculării cuantumului

pensiei în rezultatul recalculării vechimii în muncă și achitării diferenței de pensie

formată în urma majorării cuantumului pensiei începând cu 12.03.2001, ca ilegală.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită act administrativ

individual cu privire la reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în

4

muncă cu avantaje (majorarea acesteia), potrivit art. 8 lit.d) al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21.02.1994, prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, prestată de reclamantul Maximeștî Ilie în funcția de polițist în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie al SRP Orhei, în perioada de timp: 11.07.1984-

01.10.1988, care constituie 8 (opt) ani, 5 (cinci) luni, 10 (zece) zile. S-a dispus

recalcularea și achitarea diferenței de pensie lui Maximeștî Ilie, formată în urma

majorării cuantumului pensiei reexaminate începând cu 12.03.2001. S-a încasat din

contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Maximeștî Ilie

cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 300 (trei mii trei sute),00 lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 27 noiembrie 2020, Casa

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel.

Din materialele cauzei rezultă că, la caz hotărârea instanței de fond a fost

pronunțată public la 24 noiembrie 2020, iar cererea de apel a fost depusă la 27

noiembrie 2020, hotărârea motivată a fost notificată părții apelante la 5 ianuarie

2021, iar motivarea apelului a fost depusă la 14 ianuarie 2021, prin urmare,

instanța de apel a constatat că, apelul declarat a fost depus cu respectarea

prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Prin decizia din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale s-a respins și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 24 noiembrie 2020.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform pct. 8 lit. d)

hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 Cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări

de subteran.

Din esența normei de drept enunțate rezultă, că pentru calcularea vechimii în

muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două

condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune

indicată în pct. 8 a hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și să-și exercite

serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici. Astfel, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală (izolatoarede detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care

cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din

21.02.1994”.

Instanța de apel a relatat că, prima instanță just a statuat că, în perioada,

pentru care se solicită recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, reclamantul

5

întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a

calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință, în sensul

solicitărilor formulate de către Maximeștî Ilie.

În acest sens, instanța de apel a menționat că concluzia dată derivă și din

Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29.09.2014, care

statuează expres că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub

incidența reglementărilor de la pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.

Mai mult, potrivit ordinului nr. 96 din 20.03.2018, Ministerul Afacerilor Interne a

ordonat: acordarea înlesnirilor două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special

și militarilor din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), care urmează a fi luate în

considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din

23.06.1993. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la pct. l al

prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei pentru

funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în

cadrul Serviciilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), se va realiza la

cererea acestora, de către autoritățile și instituțiile din subordine prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi determinată

după ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în

care solicitanții în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate

de către subdiviziunile, autoritățile administrative au instituțiile din subordinea

MAI, sau au devenit succesorul de drepturi și obligații sau au preluat competențele

subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Prin urmare, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 și

ordinului MAI nr. 96 din 20.03.2018, este deja determinată de angajator, care doar

urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile

corespunzătoare de recalculare a vechimii în muncă și prin urmare, a mărimii

pensiei în privința reclamantului Maximeștî Ilie.

Instanța de apel a conchis că ordinul MAI nr. 96 din 20.03.2018 ,,Cu privire

la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne” este un act administrativ normativ valabil, care produce efectele juridice

de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător.

Instanța de apel a reiterat și prevederile art. 48 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, care prevede că, pensiile militarilor

în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

6

penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

În corespundere cu prevederile pct.6 din Hotărîrea Guvernului cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare nr. 78 din 21.02.1994, pensiile militarilor în termen, ale militarilor

care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, ale funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute alegațiile părții apelante precum

că pensia urma a fi recalculate în conformitate cu prevederile art. 61 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri nr.1544 din 23.06.1993, or, după cum a fost menționat anterior, potrivit

art.54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri nr.1544 din 23.06.1993, sumele pensiei neprimite la timp

din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada

precedentă fără limite în timp.

În acest context, relevantă este hotărîrea Curții Constituționale nr.19 din

19.07.2016, care a statuat că, „[...] Pensiile pentru limită de vârstă se acordă pentru

munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante.

Prin natura lor social-juridică primară pensiile sunt sursa principală și permanentă

de subzistență a pensionarilor. Având în vedere dispozițiile Constituției (art.47

alin.(2)), cetățenii au dreptul de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia

stabilită în condițiile Legii nr.156-XIV.

De asemenea, Curtea subliniază că, potrivit art.10 alin.(3) din Legea privind

pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este imprescriptibil. (...)

De altfel, în condițiile art. 35 alin. (2) din lege în cazul neachitării la timp a

pensiei din vina organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia,

aceasta se achită fără nici un fel de limite în termen.

Prin decizia suplimentară din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a

admis parțial cererea înaintată de către reprezentantul intimatului Maximeștî Ilie –

avocatul Martalog Viorica, privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia

Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2022 prin care s-a dispus încasarea din

contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Maximeștî Ilie a

sumei de 1000 (una mie) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în

cadrul juecării cauzei în ordine de apel. În rest solicitarea cu privire la

compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-a respins ca neîntemeiată.

La data de 21 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale prin

intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 12

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

7

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.188-

189).

Ulterior, la data de 27 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a

prezentat motivarea recursului (f.d.194-197).

În susținerea recursului a invocat că activitatea intimatului Maximeștî Ilie din

perioadele enumerate, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 a Hotărârii

Guvernului nr.78/1994.

Recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare au obligat Casa Națională

de Asigură de ai recalcula intimatului, cuantumul pensiei pentru vechime în muncă

începând cu 12.03.2001, data stabilirii inițiale a pensiei.

Or, conform art.61 al Legii nr.1544/1993, asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

recalcularea pensiilor stabilite anterior, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în

aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanlor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora

în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul

documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare.

Iar, dacă pensionarul prezentă ulterior acte suplimentare (ce nu au fost

prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda dreptul la majorarea

pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru

12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 aprilie 2022,

Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul adresei electronice a depus

recurs nemotivat la 21 aprilie 2022. Decizia motivată din 12 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost recepționată de către Casa Națională de Asigurări Sociale

la data de 23 iunie 2022 conform avizului de recepție (f.d.192).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

8

depus recursul nemotivat la 21 aprilie 2022, iar recursul motivat la 27 iunie 2022,

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

10