3ra-675/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-675/23 2-22014084-01-3ra-26062023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veverița Mihail, în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Veverița Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, c o n s t a t ă: La 01 februarie 2022, Veveriță Mihail a depus acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea a indicat că, în perioada 20.06.1990 – 18.07.2008 Veveriță Mihail a activat fără întrerupere în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne - 18 ani 00 luni 28 zile, fapt atestat prin înscrierea în carnetul de muncă și certificatul eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei nr.34/44 - V - 416/19 din 02.10.2019. Reclamantul a menționat că, pe parcursul activității a deținut și funcția de polițist al Izolatorului de detenție provizorie al CPS Orhei. În conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544/23.06.1993, la 19 iulie 2008, lui Veveriță Mihail i-a fost acordat statut de pensionar pentru vechime în muncă, stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne.

La momentul pensionării, organul abilitat la acel moment Ministerul Afacerilor Interne nu a calculat vechimea în muncă cu avantaje conform hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, iar acest fapt a dus la stabilirea pensiei într-un cuantum diminuat.

Veveriță Mihail s-a adresat Inspectoratului de Poliție Orhei în vederea eliberării, în baza ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor 1 înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI” a confirmării înlesnirilor pentru perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în legătură cu reexaminarea pensiei pentru vechime în muncă cu avantaje.

Reclamantul susține că, vechimea în muncă pentru perioada de activitate în Izolatorul de detenție provizorie de 10 ani 09 luni 20 zile nu a fost calculată cu avantaje (2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu), care urma să constituie 21 ani 07 luni 10 zile, iar acest fapt a influențat asupra stagiului de muncă și respectiv asupra cuantumului pensiei calculate, care au fost substanțial diminuate. Totodată afirmă că, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și achitată reclamantului fără limită de timp, calculată în baza certificatului nr.34/44-V-416/19 din 02.10.2019, eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei, deoarece nu a primit pensia cuvenită din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, constituie o lipsire nejustificată a reclamantului de valoarea patrimonială care i se cuvine în baza legii.

Afirmă că după primirea certificatului nr.34/44-V- 416/19 din 02.10.2019 eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei, Veveriță Mihail l-a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei în vederea emiterii actului administrativ individual favorabil de reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, potrivit hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, în special a art.8 lit. d), prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, prestată de acesta în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CPS Orhei pentru perioada: 05.04.1991-23.02.2001 și 08.10.2001-10.09.2002, odată cu intervenirea unor circumstanțe ce justifică majorarea cuantumului pensiei, precum și recalcularea și achitarea diferenței de pensie, formată în urma majorării cuantumului pensiei reexaminate pentru perioada anterioară, începând cu 19.07.2008.

Indică că după depunerea cererii la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, reclamantul a plecat peste hotarele țării, revenind în țară abia la 08.08.2021 și văzând că suma pensiei spre plată nu a suferit modificări, iar la domiciliu nu a parvenit vreun rezultat al examinării cererii de reexaminare a dreptului la pensie conform art.8 lit. d) al hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, prin urmare, la 01.09.2021 Veveriță Mihail a adresat o cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, prin care a solicitat să fie informat despre rezultatul examinării cererii sale.

Potrivit răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.4149 din 09.09.2021, recepționat la 17.09.2021, se informează că urmare a examinării cererii repetate din 02.09.2021, Casa Teritorială Asiguri Sociale comunică că conform art.80 pct.3 al Codului administrative, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial.

La 21.09.2021 a înaintat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei o interpelare prin care s-a solicitat examinarea obiectivă a cererii reclamantului Veveriță Mihail din 01.09.2021, or, obiectul cererii din 01.09.2021 nu poate fi considerat ca cerere repetată, deoarece anterior reclamantul nu s-a mai adresat cu o asemenea cerere, iar la domiciliu nu a parvenit rezultatul examinării cererii despre reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje și nici Casa 2 Teritorială de Asigurări Sociale Orhei nu demonstrează recepționarea de către Veveriță Mihail a rezultatului examinării cererii despre reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje.

Potrivit răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu nr.462 din 25.10.2021 la interpelarea avocatului cu nr.07 din 21.09.2021, se invocă că potrivit art.80 alin.(3) al Codului administrativ, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial. Totodată afirmă că, conform art.64 alin. (2) al Codului administrativ, refuzul de a primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal, iar potrivit art.189 alin. (2) al Codului administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate f i înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Reieșind din cele expuse mai sus, în cazul în care în adresa beneficiarului nu a parvenit rezultatul examinării cererii, acesta era în drept să se adreseze cu o acțiune în contencios administrativ, conform art.189 alin.(2) al Codului administrativ. Prin urmare afirmă că, la momentul eliberării din serviciu, lui Veveriță Mihail eronat i s-a calculat vechimea în serviciu, or, reclamantul avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, așa cum la momentul pensionării, erau în vigoare prevederile pct.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

Invocă că conform dispozițiilor art. 54 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Menționează că sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Astfel, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de timp, calculate în baza certificatului nr. 34/44 -V-416/02.10.2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei. Reclamantul susține că nu a primit pensia cuvenită din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, ar constitui o lipsire nejustificată a reclamantului de valoarea patrimonială care i se cuvine în baza legii, iar conform art.2 dreptul la pensie al Legii nr.156/14.10.1998 privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Solicită avocatul Martalog Viorica în interesele reclamantului Veveriță Mihail anularea răspunsurilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 4149 din 09.09.2021 și nr. 4622 din 25.10.2021, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei de respingerea a cererii reclamantului Veveriță Mihail de reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/21 din 24.12.2021, 3 obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje aplicând două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în privința lui Veveriță Mihail în funcția de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei în perioada 05.04.1991- 23.02.2001 și respectiv 08.10.2001- 10.09.2002 conform Certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34/44- V-416/19 din 02.10.2019 care constituie 21 ani, 07 luni și 10 zile, recalcularea cuantumului pensiei în rezultatul recalculării vechimii în muncă cu avantaje și achitarea diferenței pensiei cu aplicarea indexărilor, începând cu data de 19.07.2008, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, s-a admis parțial acțiunea depusă de Veveriță Mihail. S-a anulat răspunsurile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 4149 din 09.09.2021 și nr. 4622 din 25.10.2021. S-a anulat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei de reexaminare a dreptului reclamantului Veveriță Mihail la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje în funcția de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei în perioada 05.04.1991-23.02.2001 și respectiv 08.10.2001-10.09.2002. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/12 din 12.04.2021 asupra cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite act administrativ individual favorabil cu privire la reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje aplicând două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în privința lui Veveriță Mihail în funcția de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei în perioada 05.04.1991-23.02.2001 și respectiv 08.10.2001- 10.09.2002 conform Certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34/44- V-416/19 din 02.10.2019, care constituie 21 ani, 07 luni și 10 zile cu recalcularea cuantumului pensiei în rezultatul recalculării vechimii în muncă cu avantaje și achitarea diferenței pensiei cu aplicarea indexărilor conform Legii, începând cu data de 19.07.2008.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Veveriță Mihail, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4000 (patru mii) lei. Prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022 și 19 august 2022, s-a corectat eroarea mecanică admisă în dispozitivul și conținutul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, cu indicarea corectă a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/12 din 12.04.2021, cu nr. V-2349/21 din 24.12.2021.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, speței sunt aplicabile prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993. Ministerului Afacerilor Interne prin ordinul nr.96/2018, pct. 1 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a stabilit că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului 4 Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.

În preambulul Ordinului MAI nr.96/2018 este precizat că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al CSJ din 29.09.2014. Instanța a reținut că, vechimea în serviciu în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CPS Orhei, calculat cu avantaj la data eliberării din serviciu în privința lui Veveriță Mihail pentru perioada de la 05.04.1991-23.02.2001 și de la 08.10.2001 pînă la 10.09.2002 constituie 10 ani, 09 luni și 20 zile cu coeficientul (2) respectiv 21 ani, 07 luni și 10 zile.

La 18.07.2008, vechimea în muncă a reclamantului Veveriță Mihail a constitut 31 ani, 01 luni și 11 zile. La data de când Veveriță Mihail a depus cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei cererea prin care a solicitat recalcularea pensiei, dânsul întrunea toate condițiile stipulate la art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, și astfel, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, neîntemeiat i-a refuzat stabilirea pensiei. Instanța de fond a constatat că activitatea desfășurată de către Veverița Mihail, la Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei, se încadrează în dispoziția art. 2 alin. (1), art. 13 lit. a) din Legea asigurării nr. 1544 din 23 iunie 1993, izolator de detenție provizorie fiind izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 16 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depusă de Veveriță Mihail. Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, s-a admis cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, în partea cheltuielilor de judecată și s-a emis o nouă decizie în partea casată prin care: S-a admis parțial pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată și s-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului Veveriță Mihail cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 (două mii) lei.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022 s-a menținut. 5 S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului Veveriță Mihail cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de apel în mărime de 1000 (una mie) lei, în rest pretenția s-a respins. La 10 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani din 27 iulie 2021. La 08 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs motivat.

În motivarea recursului a reiterat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, instanța nu a analizat multilateral actele normative și legislația ce reglementează litigiile date, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel, ca fiind stabilite. Decizia instanței de apel este emisă cu aplicarea eronată normele de drept material, Veveriță Mihail activând în al Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei nu cade sun incidența hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Activitatea Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei este complet diferit de activitatea Izolatorului de Detenție Provizorie și Izolatorul de Urmărire penală din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor. La 28 aprilie 2023, Veveriță Mihail a depus de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii cerinței de încasarea a cheltuielilor de judecată, suportate în primă instanță. La 27 iunie 2023, Veveriță Mihail a depus de recurs motivat. În susținerea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023 în partea admiterii parțiale a cheltuielilor de judecată suportate în prima instanță, inclusiv în procedura extrajudiciară și în instanța de apel.

Instanța de apel, în decizia sa nu a argumentat în nici un mod admiterea parțială a cheltuielilor de asistență juridică suportate în ambele instanțe. Nu a argumentat în ce mod onorariul solicitat contravine principiului caracterului rezonabil, invocarea doar a temeiurilor legale, fără a argumenta în ce mod onorariul nu corespunde rezonabilității nu echivalează cu un argument. Onorariul de 4000 lei achitat avocatei Viorica Martalog este unul real și rezonabil în raport cu volumul de lucru prestat de avocată.

Referitor la cheltuielile de asistență juridică suportate în sumă de 2000 lei în instanța de apel, reprezintă un onorariu forfetar, la fel consider că este real și rezonabil, iar avocata a prezentat instanței de apel actul de prestare a serviciilor în temeiul contractului de asistență juridică nr.09 din 17 martie 2023. Recurentul a invocat că, onorariile conform contractelor de asistență juridică nu sunt exagerate, ci din contra sunt cu mult mai mici în raport cu tarifele prevăzute de recomandări.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul 6 administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 29 martie 2023 în ședință publică. Din materialele dosarului rezultă că, copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată recurenților la 30 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.124). La 10 aprilie și respectiv 28 aprilie 2023, recurenții au depus recurs nemotivat. La 16 mai 2023, instanța de apel a expediat, Casa Națională de Asigurări Sociale decizia integrală, prin intermediul poștei electronice (f.d.132), lui Veveriță Mihail prin intermediul oficiului poștal (f.d.133).

Veveriță Mihail a susținut că, a recepționat decizia motivată la data de 26 mai 2023, fapt atestat de avizul de recepție de la fila dosarului 150. Astfel, recursurile nemotivate și motivate sunt depuse cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). La 21 iulie 2023, Veveriță Mihail a depus referință, asupra recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibilă. Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 7 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

7 La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi 8 conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Veverița Mihail. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursurile depuse de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Veverița Mihail, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9