3ra-675/23 — contestarea actului administrativ

3ra-675/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-675/23

2-22014084-01-3ra-26062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Veverița Mihail,

în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Veverița Mihail împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023,

c o n s t a t ă:

La 01 februarie 2022, Veveriță Mihail a depus acțiune împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale privind contestarea actelor, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea a indicat că, în perioada 20.06.1990 – 18.07.2008 Veveriță Mihail

a activat fără întrerupere în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne - 18

ani 00 luni 28 zile, fapt atestat prin înscrierea în carnetul de muncă și certificatul

eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei nr.34/44 - V - 416/19 din 02.10.2019.

Reclamantul a menționat că, pe parcursul activității a deținut și funcția de polițist

al Izolatorului de detenție provizorie al CPS Orhei.

În conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544/23.06.1993, la

19 iulie 2008, lui Veveriță Mihail i-a fost acordat statut de pensionar pentru vechime

în muncă, stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne.

La momentul pensionării, organul abilitat la acel moment Ministerul Afacerilor

Interne nu a calculat vechimea în muncă cu avantaje conform hotărârii Guvernului

nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar, iar acest fapt a dus la stabilirea pensiei într-un

cuantum diminuat.

Veveriță Mihail s-a adresat Inspectoratului de Poliție Orhei în vederea eliberării,

în baza ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor

1

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul MAI” a confirmării înlesnirilor pentru perioada activității

în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în

legătură cu reexaminarea pensiei pentru vechime în muncă cu avantaje.

Reclamantul susține că, vechimea în muncă pentru perioada de activitate în

Izolatorul de detenție provizorie de 10 ani 09 luni 20 zile nu a fost calculată cu

avantaje (2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu), care urma să constituie

21 ani 07 luni 10 zile, iar acest fapt a influențat asupra stagiului de muncă și respectiv

asupra cuantumului pensiei calculate, care au fost substanțial diminuate.

Totodată afirmă că, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării

eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și achitată reclamantului fără

limită de timp, calculată în baza certificatului nr.34/44-V-416/19 din 02.10.2019,

eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei, deoarece nu a primit pensia cuvenită din

vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii,

constituie o lipsire nejustificată a reclamantului de valoarea patrimonială care i se

cuvine în baza legii.

Afirmă că după primirea certificatului nr.34/44-V- 416/19 din 02.10.2019

eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei, Veveriță Mihail l-a prezentat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei în vederea emiterii actului administrativ

individual favorabil de reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă

cu avantaje, potrivit hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, în special a art.8 lit.

d), prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, prestată

de acesta în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CPS Orhei pentru perioada:

05.04.1991-23.02.2001 și 08.10.2001-10.09.2002, odată cu intervenirea unor

circumstanțe ce justifică majorarea cuantumului pensiei, precum și recalcularea și

achitarea diferenței de pensie, formată în urma majorării cuantumului pensiei

reexaminate pentru perioada anterioară, începând cu 19.07.2008.

Indică că după depunerea cererii la Casa Teritorială de Asigurări Sociale,

reclamantul a plecat peste hotarele țării, revenind în țară abia la 08.08.2021 și văzând

că suma pensiei spre plată nu a suferit modificări, iar la domiciliu nu a parvenit vreun

rezultat al examinării cererii de reexaminare a dreptului la pensie conform art.8 lit. d)

al hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, prin urmare, la 01.09.2021 Veveriță

Mihail a adresat o cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, prin care a

solicitat să fie informat despre rezultatul examinării cererii sale.

Potrivit răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.4149 din

09.09.2021, recepționat la 17.09.2021, se informează că urmare a examinării cererii

repetate din 02.09.2021, Casa Teritorială Asiguri Sociale comunică că conform art.80

pct.3 al Codului administrative, dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă

petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se

conexează la dosarul inițial.

La 21.09.2021 a înaintat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei o

interpelare prin care s-a solicitat examinarea obiectivă a cererii reclamantului

Veveriță Mihail din 01.09.2021, or, obiectul cererii din 01.09.2021 nu poate fi

considerat ca cerere repetată, deoarece anterior reclamantul nu s-a mai adresat cu o

asemenea cerere, iar la domiciliu nu a parvenit rezultatul examinării cererii despre

reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje și nici Casa

2

Teritorială de Asigurări Sociale Orhei nu demonstrează recepționarea de către

Veveriță Mihail a rezultatului examinării cererii despre reexaminarea dreptului la

pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje.

Potrivit răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu nr.462 din

25.10.2021 la interpelarea avocatului cu nr.07 din 21.09.2021, se invocă că potrivit

art.80 alin.(3) al Codului administrativ, dacă după expedierea răspunsului se depune

o nouă petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se

conexează la dosarul inițial.

Totodată afirmă că, conform art.64 alin. (2) al Codului administrativ, refuzul de

a primi sau a examina o cerere se consideră drept respingere a cererii.

Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal, iar

potrivit art.189 alin. (2) al Codului administrativ, o acțiune în contencios administrativ

poate f i înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o

cerere.

Reieșind din cele expuse mai sus, în cazul în care în adresa beneficiarului nu a

parvenit rezultatul examinării cererii, acesta era în drept să se adreseze cu o acțiune

în contencios administrativ, conform art.189 alin.(2) al Codului administrativ.

Prin urmare afirmă că, la momentul eliberării din serviciu, lui Veveriță Mihail

eronat i s-a calculat vechimea în serviciu, or, reclamantul avea dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, așa cum la momentul pensionării, erau în vigoare

prevederile pct.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

Invocă că conform dispozițiilor art. 54 al Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993, suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile

acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult

pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.

Menționează că sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au

stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în

timp.

Astfel, suma pensiei neprimite de reclamant din motivul calculării eronate a

vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de timp,

calculate în baza certificatului nr. 34/44 -V-416/02.10.2019 eliberat de Inspectoratul

de Poliție Orhei.

Reclamantul susține că nu a primit pensia cuvenită din vina organului care i-a

stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, ar constitui o lipsire

nejustificată a reclamantului de valoarea patrimonială care i se cuvine în baza legii,

iar conform art.2 dreptul la pensie al Legii nr.156/14.10.1998 privind sistemul public

de pensii, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Solicită avocatul Martalog Viorica în interesele reclamantului Veveriță Mihail

anularea răspunsurilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 4149 din

09.09.2021 și nr. 4622 din 25.10.2021, anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Orhei de respingerea a cererii reclamantului Veveriță Mihail de

reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje, anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/21 din 24.12.2021,

3

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la reexaminarea

dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă cu avantaje aplicând două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu în privința lui Veveriță Mihail în funcția

de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei în perioada 05.04.1991-

23.02.2001 și respectiv 08.10.2001- 10.09.2002 conform Certificatului eliberat de

Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34/44- V-416/19 din 02.10.2019 care constituie 21

ani, 07 luni și 10 zile, recalcularea cuantumului pensiei în rezultatul recalculării

vechimii în muncă cu avantaje și achitarea diferenței pensiei cu aplicarea indexărilor,

începând cu data de 19.07.2008, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică

în mărime de 4000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, s-a admis

parțial acțiunea depusă de Veveriță Mihail.

S-a anulat răspunsurile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr. 4149 din

09.09.2021 și nr. 4622 din 25.10.2021.

S-a anulat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei de reexaminare a

dreptului reclamantului Veveriță Mihail la pensie în temeiul vechimii în muncă cu

avantaje în funcția de polițist al Izolatorului de detenție Provizorie al CPS Orhei în

perioada 05.04.1991-23.02.2001 și respectiv 08.10.2001-10.09.2002.

S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/12 din

12.04.2021 asupra cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite act administrativ

individual favorabil cu privire la reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii

în muncă cu avantaje aplicând două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

în privința lui Veveriță Mihail în funcția de polițist al Izolatorului de Detenție

Provizorie al CPS Orhei în perioada 05.04.1991-23.02.2001 și respectiv 08.10.2001-

10.09.2002 conform Certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34/44-

V-416/19 din 02.10.2019, care constituie 21 ani, 07 luni și 10 zile cu recalcularea

cuantumului pensiei în rezultatul recalculării vechimii în muncă cu avantaje și

achitarea diferenței pensiei cu aplicarea indexărilor conform Legii, începând cu data

de 19.07.2008.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Veveriță Mihail, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4000 (patru mii) lei.

Prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022 și 19

august 2022, s-a corectat eroarea mecanică admisă în dispozitivul și conținutul

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, cu indicarea corectă

a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. V-2349/12 din 12.04.2021, cu

nr. V-2349/21 din 24.12.2021.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, speței sunt aplicabile

prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Ministerului Afacerilor Interne prin ordinul nr.96/2018, pct. 1 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a

stabilit că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din cadrul

subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului

4

Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care

urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor interne nr.

1544/1993.

În preambulul Ordinului MAI nr.96/2018 este precizat că acesta a fost emis întru

respectarea prevederilor pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din

21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al CSJ din 29.09.2014.

Instanța a reținut că, vechimea în serviciu în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie al CPS Orhei, calculat cu avantaj la data eliberării din serviciu în privința

lui Veveriță Mihail pentru perioada de la 05.04.1991-23.02.2001 și de la 08.10.2001

pînă la 10.09.2002 constituie 10 ani, 09 luni și 20 zile cu coeficientul (2) respectiv 21

ani, 07 luni și 10 zile.

La 18.07.2008, vechimea în muncă a reclamantului Veveriță Mihail a constitut

31 ani, 01 luni și 11 zile.

La data de când Veveriță Mihail a depus cerere către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Orhei cererea prin care a solicitat recalcularea pensiei, dânsul

întrunea toate condițiile stipulate la art.13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, și

astfel, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, neîntemeiat i-a refuzat stabilirea

pensiei.

Instanța de fond a constatat că activitatea desfășurată de către Veverița Mihail,

la Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei, se încadrează în dispoziția art. 2

alin. (1), art. 13 lit. a) din Legea asigurării nr. 1544 din 23 iunie 1993, izolator de

detenție provizorie fiind izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este

acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul

și statutul legal atribuit.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 16 iunie 2022 Casa Națională

de Asigurări Sociale a declarat apel solicitând admiterea cererii de apel, casarea

integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depusă de Veveriță Mihail.

Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, s-a admis cererea de

apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie

2022, în partea cheltuielilor de judecată și s-a emis o nouă decizie în partea casată

prin care:

S-a admis parțial pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată și s-a

încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului

Veveriță Mihail cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 (două mii) lei.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2022 s-a

menținut.

5

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

reclamantului Veveriță Mihail cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța

de apel în mărime de 1000 (una mie) lei, în rest pretenția s-a respins.

La 10 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

Judecătoriei Rîșcani din 27 iulie 2021.

La 08 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs motivat.

În motivarea recursului a reiterat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

instanța nu a analizat multilateral actele normative și legislația ce reglementează

litigiile date, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima

instanță și instanța de apel, ca fiind stabilite.

Decizia instanței de apel este emisă cu aplicarea eronată normele de drept

material, Veveriță Mihail activând în al Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS

Orhei nu cade sun incidența hotărârii Guvernului nr.78/1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Activitatea Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Orhei este complet diferit

de activitatea Izolatorului de Detenție Provizorie și Izolatorul de Urmărire penală din

subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

La 28 aprilie 2023, Veveriță Mihail a depus de recurs nemotivat împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2023, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii cerinței de încasarea a

cheltuielilor de judecată, suportate în primă instanță.

La 27 iunie 2023, Veveriță Mihail a depus de recurs motivat.

În susținerea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel

Chișinău din 29 martie 2023 în partea admiterii parțiale a cheltuielilor de judecată

suportate în prima instanță, inclusiv în procedura extrajudiciară și în instanța de apel.

Instanța de apel, în decizia sa nu a argumentat în nici un mod admiterea parțială

a cheltuielilor de asistență juridică suportate în ambele instanțe.

Nu a argumentat în ce mod onorariul solicitat contravine principiului

caracterului rezonabil, invocarea doar a temeiurilor legale, fără a argumenta în ce mod

onorariul nu corespunde rezonabilității nu echivalează cu un argument.

Onorariul de 4000 lei achitat avocatei Viorica Martalog este unul real și

rezonabil în raport cu volumul de lucru prestat de avocată.

Referitor la cheltuielile de asistență juridică suportate în sumă de 2000 lei în

instanța de apel, reprezintă un onorariu forfetar, la fel consider că este real și

rezonabil, iar avocata a prezentat instanței de apel actul de prestare a serviciilor în

temeiul contractului de asistență juridică nr.09 din 17 martie 2023.

Recurentul a invocat că, onorariile conform contractelor de asistență juridică nu

sunt exagerate, ci din contra sunt cu mult mai mici în raport cu tarifele prevăzute de

recomandări.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura

contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul

6

administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de

recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și

deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 29 martie

2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, copia dispozitivului deciziei instanței de

apel a fost notificată recurenților la 30 martie 2023, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.124).

La 10 aprilie și respectiv 28 aprilie 2023, recurenții au depus recurs nemotivat.

La 16 mai 2023, instanța de apel a expediat, Casa Națională de Asigurări Sociale

decizia integrală, prin intermediul poștei electronice (f.d.132), lui Veveriță Mihail

prin intermediul oficiului poștal (f.d.133).

Veveriță Mihail a susținut că, a recepționat decizia motivată la data de 26 mai

2023, fapt atestat de avizul de recepție de la fila dosarului 150.

Astfel, recursurile nemotivate și motivate sunt depuse cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

La 21 iulie 2023, Veveriță Mihail a depus referință, asupra recursului declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând respingerea cererii de recurs, ca

fiind inadmisibilă.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord

cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în

special în cazurile enumerate la literele a)-f).

7

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea

modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev

împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

8

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Casa

Națională de Asigurări Sociale și Veverița Mihail.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Veverița

Mihail, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9