3ra-1233/23 — privind contestarea actelor administrative

La 13 iulie 2021 Corduneanu Sergiu s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual și obligarea autorității publice de a stabili pensia.

În motivarea acțiunii a indicat că este pensionar pe linia MAI, activând anterior inclusiv în cadrul izolatorului de detenție preventivă al organelor afacerilor interne.

A menționat că fiind pensionat, la 02 aprilie 2021, a primit un certificat de la Inspectoratul General al Poliției al MAI, cu nr.34/29-2751, în care s-a indicat că cu tot cu avantaje termenul de activitate al lui Corduneanu Sergiu în cadrul MAI este de 25 ani, 1 lună, 15 zile

A susținut că în baza certificatului eliberat de IGP al MAI, cu nr.34/29- 2751, s-a adresat la CTAS Ștefan-Vodă, pentru a-i fi calculată pensia, autoritatea pârâtă, însă, la 15 aprilie 2021, i-a refuzat în stabilirea pensiei conform documentului prezentat.

A mai arătat că în scopul apărării drepturilor sale, la 07 mai 2021, Corduneanu Sergiu s-a adresat cu cerere de dezacord către pârâtă, iar prin răspunsul nr.C-956/21 din 25 mai 2021, i s-a refuzat în admiterea solicitării înaintate.

A relevat că la 04 iunie 2021, s-a adresat cu cerere prealabilă către pârâtă, solicitând să-i fie calculată pensia în conformitate cu certificatul IGP al MAI din 02 aprilie 2021, însă la 21 iunie 2021, din nou a primit refuz.

A considerat că prin acțiunile autorității pârâte, i-au fost lezate drepturile, fapt ce l-a determinat să înainteze în instanța de contencios administrativ prezenta acțiune.

A precizat că în virtutea HG nr. 78 din anul 1994, activând în cadrul poliției de frontieră, beneficiază de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, luând în considerare coeficientul 2 zile pentru o zi de activitate în cadrul IDP al MAI.

A mai relevat că din esența normelor de drept enunțate, rezultă că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana 1 execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a HG nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în cadrul acestei subdiviziuni - închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Astfel, reclamantul Corduneanu Sergiu a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal a răspunsului CNAS nr.C-1115/21 din 21 iunie 2021, prin care s-a refuzat în satisfacerea cererii cet. Corduneanu Serghei privind calcularea pensiei acestuia în conformitate cu certificatul emis de IGP MAI nr.34/29- 2751, prin care s-a indicat faptul că, cu tot cu avantaje termenul de activitate al cet. Corduneanu Serghei în cadrul MAI este de 25 ani, 1 lună, 15 zile și obligarea CNAS să emită actul administrativ individual în privința cet. Corduneanu Serghei, prin care să-i fie calculată pensia în conformitate cu certificatul emis de IGP MAI nr. 34/29-2751.

Dispozitivul hotărârii din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 21 decembrie 2022, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.46).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.1577-1579 din 13 februarie 2023, rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul oficiului poștal, către Casa Națională de Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate din 21 decembrie 2022 (f.d.64), iar potrivit avizului poștal de recepție anexat la actele cauzei, rezultă că, la 23 februarie 23, apelanta a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.66). 2

La 24 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.71), Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea cererii de apel împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 72/73).

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând criticile formulate în cererea de apel în coraport cu materialele dosarului și normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția primei instanțe privind admiterea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

Subsecvent, instanța de apel a relevat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana exercită serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 decembrie 1994 și să exercite serviciul nemijlocit în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, condiții care la caz au fost întrunite de către reclamatul Corduneanu Sergiu, care până la concediere, potrivit certificatului nr. 34/29-2751 din 02 aprilie 2021, eliberat de IGP MAI al RM, a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor MAI RM în perioada 20 decembrie 2004 – 26 martie 2021 în funcția de subofițer superior al Serviciului Detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție Căușeni al IGP MAI RM, ceea ce constituie 16 ani 03 luni și 06 zile, în calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, urmând a fi inclusă și perioada de satisfacere a serviciului militar în termen, conform prevederilor art. 18 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele Organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, de la 15 noiembrie 1994 și până la 29 mai 1996, în total 01 ani, 06 luni și 14 zile, precum și perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CPR Ștefan-Vodă, începând cu 09 iunie 2006 și până la 05 decembrie 2011, ceea ce constituie 10 ani, 11 luni și 22 zile; pentru efectuarea serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al IP Căușeni, începând cu perioada 23 mai 2019 și până la 26martie 2021, ce constituie 03 ani, 08 luni și 06 zile, în total 14 ani 07 luni și 28 zile, în care calculul vechimii în muncă urmează a fi calculat cu înlesniri 3 (avantaje) pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 sau 2 luni vechime în muncă pentru 1 lună în serviciu.

De asemenea, instanța de apel a reținut că vechimea în muncă a reclamantului Corduneanu Serghei, în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calcul al vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, precum și în baza Ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, la data de 26 martie 2021, constituia 25 ani,01 luni și 15 zile.

Corespunzător, instanța de apel a concluzionat ca fiind justă și întemeiată soluția primei instanțe cu referire la ilegalitatea deciziei CNAS nr. 23/2021/14880 din 15 aprilie 2021 de respingere a cererii depuse de Corduneanu Sergiu privind stabilirea pensiei în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, ultimul fiind în drept să pretindă la stabilirea și achitarea pensiei începând cu data eliberării din serviciu, prin prisma normelor de drept enunțate supra, or, potrivit actelor prezentate de către reclamant, ultimul a făcut parte din categoria de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), considerent din care, acesta are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Nu în ultimul rând, instanța de apel a punctat că, calculând perioadele indicate cu înlesniri, Inspectoratul de Poliție Căușeni și-a întemeiat calculul pe prevederile Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cât și pe prevederile Ordinului nr.96 din 20 martie 2018 emis de MAI al RM, iar, pârâta/apelanta neîntemeiat a concluzionat că activitatea reclamantului Corduneanu Sergiu din perioada 09 iunie 2006 – 04 decembrie 2011 și perioada 23 mai 2019 – 26 martie 2021, calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, or, activitatea dată nu urmează a fi inclusă la calcularea pensiei cu înlesniri.

Reieșind din constatările enunțate, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei, care consideră inaplicabile la caz prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, fiind stabilită cu certitudine întrunirea de către reclamant a condiției esențiale, în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea menționată supra, or, reclamantul face parte din categoria de colaboratori, care efectuează serviciul de pază, escortare și 4 deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie), Inspectoratul General al Poliției calculând corect vechimea în muncă a reclamantului pentru perioada menționată, cu avantaje.

În ordinea de idei descrisă, instanța de apel a considerat justă concluzia primei instanțe, potrivit căreia, revendicările prezentei acțiuni sânt întemeiate, instanța de fond corect dispunând anularea Deciziei Casei Teritoriale Ștefan-Vodă nr.23/2021/14880 din 15 aprilie 2021, precum și a actelor emise în procedura prealabilă – răspunsul nr.C-956/21 din 25 mai 2021 și nr. C-1115/21 din 21 iunie 2021, iar, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind obligată să emită act administrativ individual favorabil, prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă lui Corduneanu Sergiu, în temeiul Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, luându-se în considerare Certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni, or, argumentele și probele administrate la dosar, și-au găsit confirmare, prin prisma cadrului normativ în vigoare la data desfășurării activității administrative.

Prin urmare, reieșind din constatările descrise supra, în coroborare cu prevederile legale precitate, instanța de apel a constatat că la emiterea soluției pe marginea cauzei, instanța ierarhic inferioară a stabilit toate circumstanțele și raporturile juridice care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, prin aprecierea corectă a probelor din dosar prezentate de participanții la proces și fiind aplicată corect legea materială și legea procedurală, astfel constatându-se legalitatea hotărârii primei instanțe în întregul ei.

La 19 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei electronice, pentru notificare în adresa avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Corduneanu Serghei, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d.109). 5

La 07 mai 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.113), avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Corduneanu Serghei a depus referință la cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței ca fiind întemeiate (f.d.112).

Art. 245 din Codul administrativ, relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că: ,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că: ,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2023, a fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 08 decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.99).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea 7 cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 8 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, 7 și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 9