3ra-1233/23 — privind contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1233/23 — privind contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Corduneanu Sergiu împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova, privind contestarea actelor
administrative,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-1233/2023
Nr. PIGD 2-21104406-01-3ra-19122023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
02 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 iulie 2021 Corduneanu Sergiu s-a adresat în instanța de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual și
obligarea autorității publice de a stabili pensia.
În motivarea acțiunii a indicat că este pensionar pe linia MAI, activând
anterior inclusiv în cadrul izolatorului de detenție preventivă al organelor
afacerilor interne.
A menționat că fiind pensionat, la 02 aprilie 2021, a primit un certificat
de la Inspectoratul General al Poliției al MAI, cu nr.34/29-2751, în care s-a
indicat că cu tot cu avantaje termenul de activitate al lui Corduneanu Sergiu
în cadrul MAI este de 25 ani, 1 lună, 15 zile
A susținut că în baza certificatului eliberat de IGP al MAI, cu nr.34/29-
2751, s-a adresat la CTAS Ștefan-Vodă, pentru a-i fi calculată pensia,
autoritatea pârâtă, însă, la 15 aprilie 2021, i-a refuzat în stabilirea pensiei
conform documentului prezentat.
A mai arătat că în scopul apărării drepturilor sale, la 07 mai 2021,
Corduneanu Sergiu s-a adresat cu cerere de dezacord către pârâtă, iar prin
răspunsul nr.C-956/21 din 25 mai 2021, i s-a refuzat în admiterea solicitării
înaintate.
A relevat că la 04 iunie 2021, s-a adresat cu cerere prealabilă către
pârâtă, solicitând să-i fie calculată pensia în conformitate cu certificatul IGP
al MAI din 02 aprilie 2021, însă la 21 iunie 2021, din nou a primit refuz.
A considerat că prin acțiunile autorității pârâte, i-au fost lezate
drepturile, fapt ce l-a determinat să înainteze în instanța de contencios
administrativ prezenta acțiune.
A precizat că în virtutea HG nr. 78 din anul 1994, activând în cadrul
poliției de frontieră, beneficiază de calcularea vechimii în muncă cu avantaje,
luând în considerare coeficientul 2 zile pentru o zi de activitate în cadrul IDP
al MAI.
A mai relevat că din esența normelor de drept enunțate, rezultă că,
pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca
persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana
1
execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a HG nr. 78 din 21
februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în cadrul acestei
subdiviziuni - închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici.
Astfel, reclamantul Corduneanu Sergiu a solicitat recunoașterea ca
fiind ilegal a răspunsului CNAS nr.C-1115/21 din 21 iunie 2021, prin care
s-a refuzat în satisfacerea cererii cet. Corduneanu Serghei privind calcularea
pensiei acestuia în conformitate cu certificatul emis de IGP MAI nr.34/29-
2751, prin care s-a indicat faptul că, cu tot cu avantaje termenul de activitate
al cet. Corduneanu Serghei în cadrul MAI este de 25 ani, 1 lună, 15 zile și
obligarea CNAS să emită actul administrativ individual în privința cet.
Corduneanu Serghei, prin care să-i fie calculată pensia în conformitate cu
certificatul emis de IGP MAI nr. 34/29-2751.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Corduneanu Sergiu. S-au anulat
deciziile nr. 23/2021/14880 din 15 aprilie 2021, nr.C-956/21 din 25 mai 2021
și nr. C-1115/21 din 21 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind
obligată să emită act administrativ individual favorabil, prin care să-i
stabilească pensia pentru vechime în muncă lui Corduneanu Sergiu, în
temeiul Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, luându-se în considerare
Certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni (f.d.53-63).
Dispozitivul hotărârii din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 21
decembrie 2022, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei
(f.d.46).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.50),
Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată,
împotriva hotărârii din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, prin care s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri prin care, cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca
neîntemeiată (f.d.52).
Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.1577-1579 din
13 februarie 2023, rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis,
prin intermediul oficiului poștal, către Casa Națională de Asigurări Sociale,
copia hotărârii motivate din 21 decembrie 2022 (f.d.64), iar potrivit avizului
poștal de recepție anexat la actele cauzei, rezultă că, la 23 februarie 23,
apelanta a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.66).
2
La 24 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.71), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea cererii de apel împotriva
hotărârii primei instanțe (f.d. 72/73).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 21
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a
menținut hotărârea din 21 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani (f.d.69; 70/74).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând criticile formulate în
cererea de apel în coraport cu materialele dosarului și normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția primei
instanțe privind admiterea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază
cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a
fost dată aprecierea juridică cuvenită.
Subsecvent, instanța de apel a relevat că pentru calcularea vechimii în
muncă cu înlesniri este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și
anume: instituția în care persoana exercită serviciul să fie o subdiviziune
indicată în pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 decembrie 1994 și să
exercite serviciul nemijlocit în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, condiții care la caz au fost
întrunite de către reclamatul Corduneanu Sergiu, care până la concediere,
potrivit certificatului nr. 34/29-2751 din 02 aprilie 2021, eliberat de IGP
MAI al RM, a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor MAI
RM în perioada 20 decembrie 2004 – 26 martie 2021 în funcția de subofițer
superior al Serviciului Detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție
Căușeni al IGP MAI RM, ceea ce constituie 16 ani 03 luni și 06 zile, în
calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, urmând a fi inclusă și
perioada de satisfacere a serviciului militar în termen, conform prevederilor
art. 18 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele Organelor afacerilor interne nr. 1544 din
23 iunie 1993, de la 15 noiembrie 1994 și până la 29 mai 1996, în total 01
ani, 06 luni și 14 zile, precum și perioada efectuării serviciului în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie al CPR Ștefan-Vodă, începând cu 09 iunie
2006 și până la 05 decembrie 2011, ceea ce constituie 10 ani, 11 luni și 22
zile; pentru efectuarea serviciului în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie al IP Căușeni, începând cu perioada 23 mai 2019 și până la
26martie 2021, ce constituie 03 ani, 08 luni și 06 zile, în total 14 ani 07 luni
și 28 zile, în care calculul vechimii în muncă urmează a fi calculat cu înlesniri
3
(avantaje) pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 sau 2 luni
vechime în muncă pentru 1 lună în serviciu.
De asemenea, instanța de apel a reținut că vechimea în muncă a
reclamantului Corduneanu Serghei, în conformitate cu art.13 lit.a) din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a
Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calcul al vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție, precum și în baza Ordinului MAI nr. 96 din 20 martie
2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din
cadrul MAI, la data de 26 martie 2021, constituia 25 ani,01 luni și 15 zile.
Corespunzător, instanța de apel a concluzionat ca fiind justă și
întemeiată soluția primei instanțe cu referire la ilegalitatea deciziei CNAS
nr. 23/2021/14880 din 15 aprilie 2021 de respingere a cererii depuse de
Corduneanu Sergiu privind stabilirea pensiei în conformitate cu Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993,
ultimul fiind în drept să pretindă la stabilirea și achitarea pensiei începând cu
data eliberării din serviciu, prin prisma normelor de drept enunțate supra, or,
potrivit actelor prezentate de către reclamant, ultimul a făcut parte din
categoria de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și
deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală
(izolatoare de detenție provizorie), considerent din care, acesta are dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje.
Nu în ultimul rând, instanța de apel a punctat că, calculând perioadele
indicate cu înlesniri, Inspectoratul de Poliție Căușeni și-a întemeiat calculul
pe prevederile Hotărârii Guvernului nr.78/1994 cât și pe prevederile
Ordinului nr.96 din 20 martie 2018 emis de MAI al RM, iar, pârâta/apelanta
neîntemeiat a concluzionat că activitatea reclamantului Corduneanu Sergiu
din perioada 09 iunie 2006 – 04 decembrie 2011 și perioada 23 mai 2019 –
26 martie 2021, calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct.
8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, or, activitatea dată nu urmează a
fi inclusă la calcularea pensiei cu înlesniri.
Reieșind din constatările enunțate, instanța de apel a apreciat critic
argumentele apelantei, care consideră inaplicabile la caz prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, fiind stabilită cu
certitudine întrunirea de către reclamant a condiției esențiale, în sensul pct.
8 lit. d) din Hotărârea menționată supra, or, reclamantul face parte din
categoria de colaboratori, care efectuează serviciul de pază, escortare și
4
deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală
(de detenție provizorie), Inspectoratul General al Poliției calculând corect
vechimea în muncă a reclamantului pentru perioada menționată, cu avantaje.
În ordinea de idei descrisă, instanța de apel a considerat justă concluzia
primei instanțe, potrivit căreia, revendicările prezentei acțiuni sânt
întemeiate, instanța de fond corect dispunând anularea Deciziei Casei
Teritoriale Ștefan-Vodă nr.23/2021/14880 din 15 aprilie 2021, precum și a
actelor emise în procedura prealabilă – răspunsul nr.C-956/21 din 25 mai
2021 și nr. C-1115/21 din 21 iunie 2021, iar, Casa Națională de Asigurări
Sociale fiind obligată să emită act administrativ individual favorabil, prin
care să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă lui Corduneanu Sergiu,
în temeiul Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, luându-se în considerare
Certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni, or, argumentele și
probele administrate la dosar, și-au găsit confirmare, prin prisma cadrului
normativ în vigoare la data desfășurării activității administrative.
Prin urmare, reieșind din constatările descrise supra, în coroborare cu
prevederile legale precitate, instanța de apel a constatat că la emiterea soluției
pe marginea cauzei, instanța ierarhic inferioară a stabilit toate circumstanțele
și raporturile juridice care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei,
prin aprecierea corectă a probelor din dosar prezentate de participanții la
proces și fiind aplicată corect legea materială și legea procedurală, astfel
constatându-se legalitatea hotărârii primei instanțe în întregul ei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.102),
Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea
unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral acțiunea de contencios
administrativ depusă de Corduneanu Serghei (f.d. 103/104).
38.1. În motivarea recursului recurenta a indicat motivele de drept și de
fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele
normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum
și, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și
instanța de apel ca fiind stabilite, ceea ce în temeiul art.244-248 din Codul
administrativ servește drept temei de declarare a recursului.
La 19 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării
unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei
electronice, pentru notificare în adresa avocatului Dorian Pîcălău, care
acționează în interesele lui Corduneanu Serghei, copia cererii de recurs
depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d.109).
5
La 07 mai 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.113), avocatul
Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Corduneanu Serghei a depus
referință la cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale,
prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței ca fiind întemeiate
(f.d.112).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ, relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că:
,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că:
,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 27 septembrie 2023, în ședință publică (f.d.83)
6
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2023, a
fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la
08 decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat
la materialele cauzei (f.d.99).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat
prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art.
245 din Codul administrativ.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu
relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care
au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
7
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
8
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, 7 și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
a Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9