3ra-1282/22 — contestarea actului administrativ, recalcularea pensiei, obligarea achitarii diferentei pensiei

Dosarul nr. 3ra-1282/22 2-21030005-01-3ra-20122022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 17 mai 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Corduneanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recunoașterii vechimii în muncă, recalcularea pensiei începând cu data stabilirii inițiale, conform salariului calculat pentru ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, obligarea achitării diferenței pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat integral hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 24 februarie 2021, Petru Corduneanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea recunoașterii vechimii în muncă, recalcularea pensiei începând cu data stabilirii inițiale,

conform salariului calculat pentru ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, obligarea achitării diferenței pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că începând cu 23 octombrie 2009 este pensionar și beneficiar al pensiei stabilite pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, fapt confirmat prin carnetul de pensionar nr. 18162, eliberat la 18 noiembrie 2009 de către Ministerul Afacerilor Interne.

Conform extrasului din Ordinul Directorului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr.307 p/r din 09 decembrie 2020, în temeiul prevederilor art. 10 lit. g) din 1 Legea nr. 134 din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, art.18 alin.(8) din Legea nr.619 din 31 octombrie 1995 privind organele securității statului, art.18 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, i-a fost calculată vechimea în serviciu pentru dreptul la pensie care, la 08 decembrie 2020 constituia 29 ani, 00 luni și 3 zile.

Subsecvent, făcând trimitere la dispozițiile art. 45 al Legii nr. 134 din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, reclamatul a subliniat că raporturilor juridice, care fac obiectul prezentului litigiu, în partea ce ține de recalcularea pensiei, le sunt aplicabile prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993. Astfel, la 13 ianuarie 2021, în temeiul art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, s-a adresat cu cerere către Direcția generală pensii și alocații din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale, la care a anexat actele suplimentare ce-i acordă dreptul la majorarea pensiei prin recalculare, reieșind din munca pe care a prestat-o și salariul, care i-a fost calculat în ultimele 12 luni de activitate după dobândirea calității de pensionar, solicitând emiterea unui act administrativ individual favorabil cu privire la recalcularea pensiei stabilite la 23 octombrie 2009. Prin decizia nr. 91/2021/1405 din 29 ianuarie 2021, care i-a fost notificată la aceeași dată, Direcția generală pensii și alocații, din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale a refuzat să-i recalculeze pensia.

În aceste circumstanțe, în baza prevederilor art.164-166 din Codul administrativ, prin cererea prealabilă nr.C-196/21 din 02 februarie 2021, a contestat la autoritatea publică emitentă actul administrativ individual defavorabil, emis de Direcția generală pensii și alocații din cadrul Casei Naționale de Asigurări, care însă a fost respinsă din lipsa temeiurilor de anulare a acestuia.

Invocând dispozițiile art. 118 al Codului administrativ, reclamantul a opinat că Direcția generală pensii și alocații și Casa Națională de Asigurări Sociale în calitate de organ ierarhic superior, nejustificat au refuzat să aprecieze actele suplimentare pe care le-a prezentat și atestă faptul că în perioada 25 iunie 2019 – 21 decembrie 2020 a activat în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, respectiv a continuat plata deplină a contribuțiilor la bugetul de stat după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, și constituie temeiuri rezonabile de recalculare a pensiei.

Mai mult, Direcția generală pensii și alocații și Casa Națională de Asigurări Sociale, contrar art.118 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, nu au motivat actele 2 administrative individuale emise, astfel lipsindu-l în mod subiectiv de dreptul de a beneficia de o pensie recalculată în condițiile legii. Cu titlu subsidiar, reclamantul a notat că potrivit jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, prezentarea actelor suplimentare ce confirmă faptul reangajării și continuării efectuării contribuțiilor la bugetul de stat, de către pensionarii cărora le-au fost stabilite pensii pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, constituie temeiuri suficiente pentru recalcularea pensiilor acestora.

Astfel, actele prezentate pârâtei, prin cererea din 13 ianuarie 2021, constituie temeiuri suficiente pentru a-i fi recalculată pensia, stabilită pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, având la bază perioada în care a activat în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat și a continuat plata contribuțiilor la bugetul de stat.

În final, având în vedere cele enunțate, Petru Corduneanu a solicitat anularea deciziei Direcției generale pensii și alocații din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.91/2021/1405 din 29 ianuarie 2021 și a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, adoptată în urma examinării cererii prealabile nr.C-196/21 din 02 februarie 2021 ca fiind ilegale, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să adopte un act administrativ individual favorabil de recunoaștere a vechimii în muncă de 29 ani 00 luni și 3 zile, conform extrasului din Ordinul Directorului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr.307 p/r din 09 decembrie 2020 și de recalculare a pensiei, prin majorare, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, reieșind din munca pe care a prestat-o și salariul calculat în ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu achitarea diferenței pensiei ca urmare a recalculării pentru toată perioada precedentă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Corduneanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău nr. 91/2021/1405 din 29 ianuarie 2021, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-196/21 din 17 februarie 2021, obligarea recunoașterii vechimii în muncă de 29 ani și 3 zile, conform Ordinului Directorului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 307 p/r din 09 decembrie 2020, recalcularea pensiei începând cu data stabilirii inițiale, conform salariului calculat pentru ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, obligarea achitării diferenței pensiei, încasarea cheltuielilor de judecată, S-a anulat decizia Casei teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău nr. 91/2021/1405 din 29 ianuarie 2021. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-196/21 din 17 februarie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i recalcula și achita reclamantului Petru Corduneanu pensia pentru vechime în muncă de 29 ani și 3 zile, conform Ordinului Directorului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 307 3 p/r din 09 decembrie 2020, reieșind din salariul calculat pentru ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu achitarea diferenței pensiei din data de 08 decembrie 2020, conform Legii. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate (f.d.68, 79-84).

La 27 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar la 16 noiembrie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Petru Corduneanu (f.d.77, 89-93). Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a casat integral hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Petru Corduneanu (f.d.115-131).

În susținerea deciziei pronunțate Curtea de Apel Chișinău a reținut că, prin Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1185-VIII din 25 iunie 2019 (Monitorul Oficial nr. 209-216 art. 262 din 28 iunie 2019) Petru Corduneanu a fost numit în funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Iar, potrivit Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1912-VIII din 21 decembrie 2020 (Monitorul Oficial nr. 360-371 art.334 din 25 decembrie 2020), Petru Corduneanu s-a eliberat la data de 21 decembrie 2020 din funcția de director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, conform cererii depuse.

Pretențiile acestuia nu se încadrează în prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Or, reieșind din dispozițiile art.1 alin.(1), art.2 alin.(1), art.13 lit.a), art.14 lit.a), art.48, 50 alin. (1) lit.b) și alin. (2), art.61 alin. (1) și (2) ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în vigoare la data apariției dreptului la pensie a reclamantului -23 octombrie 2009), legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Prin urmare, întrucât Petru Corduneanu de la 23 octombrie 2009, beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă, calculată și stabilită în baza Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că reangajarea ulterioară a acestuia nu poate constitui temei întru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă - 23 octombrie 2009. Or, dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, instanța de apel a relevat că din sensul logico - juridic al art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită 4 anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Iar, art. 61 alin. (2) din Legea nominalizată se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu este întrunită la caz. Or, conform documentelor cauzei, care nu au fost contestate de părțile în litigiu, pensia reclamantului pentru vechime în muncă a fost stabilită la eliberarea din serviciu, conform prevederilor Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu, conform art. 2 alin. (2) din legea menționată.

În asemenea circumstanțe, situația intimatului Petru Corduneanu nu este incidentală art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece legea nominalizată nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în serviciul militar. Or, din sensul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

Așadar, având în vedere cele enunțate, instanța de apel a conchis că decizia Casei teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău nr. 91/2021/1405 din 29 ianuarie 2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-196/21 din 17 februarie 2021, emis la cererea prealabilă sunt legale și întemeiate. În context, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că dreptul la pensie apare o singură dată, după concedierea din serviciu cu dreptul de recalculare doar în condițiile legii. Iar, Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după reangajarea la serviciu.

Astfel, deși Petru Corduneanu s-a reangajat în câmpul muncii, aceste circumstanțe nu pot constitui temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă.

Prin urmare, sunt neîntemeiate cerințele reclamantului Petru Corduneanu ce țin de obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de ai recalcula și achita pensia pentru vechime în muncă de 29 ani și 3 zile, conform Ordinului Directorului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 307 p/r 5 din 09 decembrie 2020, reieșind din salariul calculat pentru ultimele 12 luni de activitate în calitate de ofițer de protecție al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, cu achitarea diferenței pensiei din data de 08 decembrie 2020. Subsecvent, cu referire la prevederile art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a precizat că, deoarece pretențiile reclamantului s-au respins ca neîntemeiate, ultimul nu poate beneficia de compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În final, având în vedere că la caz normele de drept material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a casat integral hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie nouă, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Petru Corduneanu. La 09 septembrie 2022 Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț a depus recurs, iar la 21 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de admitere a pretențiilor sale.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând dezacordul cu decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră nefondată și pasibilă casării. Or, instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale, deoarece potrivit art. 46 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Dreptul la pensie este un drept social, care se referă (face parte integrantă) la dreptul de proprietate. În acest sens, obligația pozitivă a statului se rezumă la stabilirea, recalcularea și achitarea dreptului la pensie.

Iar, cazul său nu constituie excepție în acest sens. Totodată, recurentul a opinat că prevederile art. 48, 50, 61 ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, nu vin în contradicție cu situația sa de fapt. Or, art. 61 alin. (1) al Legii nominalizate, prevede posibilitate recalcului pensiei pentru perioada din ultimele 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

De altfel, Petru Corduneanu, invocând dispozițiile art. 45 al Legii cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008 și art.61 ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 a precizat că la caz, nu este vorba despre stabilirea repetată a pensiei, dar fructificarea dreptului la reclacularea pensiei, în contextul dreptului de proprietate a intimatului. Astfel, nu este clară poziția instanței de apel, care insistă asupra situației de stabilire repetată a pensiei. Or, el nici nu a înaintat o astfel de solicitare. Prin referința depusă la 17 ianuarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea ca fiind neîntemeiat a recursului depus de Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 6 Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 28 iunie 2022. Potrivit informației de pe plicul cu nr. DS8007179863AS, expediat în adresa lui Petru Corduneanu, care a fost restituit cu mențiunea „Nereclamat” și de pe setiul www.posta.md, instanța de apel a expediat recurentului, copia dispozitivului deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 10 august 2022. Iar, Pentru Corduneanu în cererea de recurs a precizat că a luat cunoștință de dispozitivul actului judecătoresc contestat la 12 august 2022 (f.d.137). Totodată, din materialele cauzei rezultă că, reprezentantul recurentului, avocatul Sergiu Cernomoreț a recepționat copia deciziei motivate din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la 20 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.134).

Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție reține că Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a depus în termen recursul la 09 septembrie 2022 și motivarea recursului la data de 21 noiembrie 2022. Examinând temeiurile recursului depus de Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț în raport cu materialele cauzei, Completul Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de 7 formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Petru Corduneanu, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ion Malanciuc Aliona Miron 8