3ra-1203/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1203/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vadim Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1203/22

PIGD 2-18149827-01-3ra-17112022)

Admisibilitatea recursului. Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la

1 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – jud. G. Grozav

Curtea de Apel Chișinău – jud. G. Mîra, G. Dașchevici, E. Palanciuc

15 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Alexandru Brașoveanu, grefier.

cu participarea:

Reprezentantului pârâtei, Casei Naționale de Asigurări Sociale – Alexandru Taran.

constată următoarele:

ÎN FAPT

Eugeniu Musteață, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS), terț Centrul Național

Anticorupție privind contestarea unui act administrativ.

arătat că Vadim Cojocaru a activat în cadrul Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției și, începând cu data de 31 martie 2011,

beneficiază de pensie pentru vechime în muncă.

Parlamentului nr. 83 din 18 aprilie 2013, Vadim Cojocaru a fost numit în funcția

de director adjunct al Centrului Național Anticorupție.

demisia lui Vadim Cojocaru din funcția de director adjunct al Centrului

Național Anticorupție.

certificatul nr. 13 din 23 martie 2018 privind vechimea în serviciu pentru

stabilirea pensiei, din care rezultă că, spre deosebire de calculul efectuat la

momentul pensionării, perioada serviciului militar în termen în Forțele Armate,

desfășurat în intervalul 13 mai 1988 – 16 mai 1990, a fost calculată cu

coeficientul 1,5, stabilindu-se o vechime pentru pensie de 2 ani și 3 zile.

a activat în câmpul muncii, în temeiul prevederilor art. 61 din Legea nr. 1544-

1

XII din 23 iunie 1993, Vadim Cojocaru s-a adresat CNAS cu o cerere de

recalculare a vechimii în muncă și a pensiei.

2018, a fost respinsă cererea privind recalcularea pensiei pentru vechimea în

serviciu, motivându-se că legislația în vigoare nu prevede posibilitatea stabilirii

repetate a pensiei după o eventuală reangajare în serviciul militar.

obiectul cererii din 26 martie 2018, întrucât solicitarea sa viza recalcularea

pensiei și nu stabilirea acesteia în mod repetat.

mod eronat și denaturat, în mod intenționat, prevederile art. 61 din Legea nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, încercând să nege dreptul la recalcularea pensiei

după eliberarea din serviciu.

considerare perioada 18 aprilie 2013 – 23 martie 2018, precum și aplicarea

coeficientului de 1,5 pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca elemente

determinante pentru recalcularea vechimii în muncă și a pensiei.

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, precum și pct. 4 lit. a) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, potrivit cărora media lunară utilizată

pentru stabilirea pensiei se calculează pe baza ultimelor 12 luni calendaristice

anterioare concedierii.

prin admiterea acțiunii, următoarele:

− constatarea ilegalității Deciziei CNAS nr. 37, reflectată în răspunsul nr. 1480 din

3 aprilie 2018;

− obligarea CNAS să recalculeze vechimea în serviciu aferentă pensiei stabilite

pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, calificată drept perioadă de activitate

cu avantaje, prin aplicarea coeficientului de 1,5 luni vechime în muncă pentru

fiecare lună de serviciu;

− obligarea CNAS să recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu, raportat la

media lunară a ultimelor 12 luni calendaristice anterioare concedierii din 23

martie 2018;

− compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Cojocaru.

S-a anulat decizia de refuz a CNAS nr. 37 din 03 aprilie 2018.

2

S-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia

stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca

perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă

pentru 1 lună de serviciu.

S-a obligat CNAS să recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu lui

Vadim Cojocaru, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii din 23 martie 2018.

S-a încasat de la CNAS în beneficiul lui Vadim Cojocaru cheltuielile

pentru asistență juridică în sumă de 7 000 de lei.

cererea de apel depusă CNAS și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza

spre rejudecare în instanța de apel (f.d. 128-134, vol.I).

hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea

obligării CNAS de a recalcula vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui

Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de

activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună

de serviciu și, în această parte, s-a emis o decizie nouă prin care s-a obligat

CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim

Cojocaru pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca perioadă de activitate

cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de

serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-a menținut (f.d. 150, 151-157, vol.I).

recursul depus de CNAS, s-a casat integral decizia din 03 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și s-a restituit cauza Curții de Apel Chișinău (f.d.179-188, vol.I).

recursul depus de CNAS, s-a casat parțial hotărârea din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani în partea obligării CNAS de a recalcula

vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada

13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-

se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu și, în această parte, s-

a emis o decizie nouă, prin care s-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în

serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1988

3

– 16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de

vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-a menținut (f.d. 216-231, vol. I).

recursul CNAS, fiind casată integral decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată (f.d. 81-94, vol. II).

Musteață a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat

admiterea parțială a apelului CNAS, casarea hotărârii din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea în care s-a obligat CNAS să-i

recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia stabilită pentru perioada 13 mai

1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5

luni de vechime în muncă pentru о lună de serviciu și de a-i efectua recalculul

pensiei pentru vechimea în serviciu, reieșind din media lunară pentru ultimele

12 luni calendaristice precedente concedierii din 23 martie 2018, cu emiterea

unei noi decizii în această parte, privind obligarea CNAS să-i recalculeze pensia

stabilită din data de 23 martie 2018, reieșind din vechimea în serviciu de 32 ani,

6 luni și 7 zile, din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedieri din 23 martie 2018. În rest, respingerea ca neîntemeiată

a cererii de apel depuse de CNAS (f.d.175-177, vol. II).

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a relatat că, necesitatea concretizării

pretențiilor în sensul micșorării acestora, a fost determinată de decizia din

17 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost reliefate mai

multe circumstanțe asupra cărora urmează să se expună Curtea de Apel

Chișinău, în gestiunea căreia se află spre examinare cererea de apel înaintată de

CNAS împotriva hotărârii din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, prin care s-a admis acțiunea în sensul formulat. Or, în motivarea

deciziei, instanța supremă a menționat că urmează a fi elucidate aspectele legate

de faptul care acte au fost prezentate organului de pensionare, ce constituie

temei de a efectua recalculul pensiei, când au fost prezentate și temeiul de drept

pe care se bazează acțiunea.

punctat că la organul de pensionare a fost prezentat certificatul privind

vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei din 23 februarie 2018, eliberat ca

urmare a Hotărârii Parlamentului nr.53 din 23 martie 2018 de acceptare a

4

demisiei sale, prin care a fost constatat că la data eliberării din serviciu, a

înregistrat о vechime în serviciu de 32 ani 6 luni 7 zile.

pentru stabilirea pensiei din 23 februarie 2018, perioada 13 mai 1988 – 16 mai

1990, urmează a fi calculată cu coeficientul 1:1.5, în temeiul pct.7 lit. a) al

Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, art. 18 lit. c) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII/1993 și pct.2 lit. g), Anexa nr. 1, cap II al

Hotărârii Sovietului de Miniștri nr.1290 din 15 decembrie 1990. Or, potrivit

pct.2 lit. g), Anexa nr.1, cap II al Hotărârii Sovietului de Miniștri nr.1290 din

15 decembrie 1990, de la 1 ianuarie 1988, pentru anumite localități, inclusiv

regiunea Arhanghelsk, serviciul militar se calculează cu avantaje cu coeficientul

1:1.5. Iar, conform art.18 lit. c) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a), militarilor care satisfac serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul

timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosibite - în condițiile

avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la

intrarea în vigoare a prezentei legi.

a menționat că certificatul din 23 februarie 2018, a fost emis de către Centrul

Național Anticorupție, care este о autoritate publică, iar efectele acestui act sunt

obligatorii, inclusiv pentru alte autorități publice. Or, în contextul în care

certificatul din 23 februarie 2018 nu a fost contestat de nimeni, acesta produce

efecte juridice și urmează a fi aplicat în modul corespunzător.

în muncă, aceasta nu are competența de a stabili, respectiv de a recalcula

vechimea în muncă, dar este obligată să aplice efectele certificatului Centrului

Național Anticorupție din 23 februarie 2018, prin care s-a stabilit vechimea în

muncă, întrucât acesta este un act administrativ, realizat de о autoritate publică

în regim de putere publică, cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu

persoane fizice sau juridice. Or, CNAS nu poate să facă excepție de la

certificatul Centrului Național Anticorupție din 23 februarie 2018, iar în cazul

în care nu este de acord cu acesta, nu are altă cale decât să-l conteste în instanța

de judecată.

5

Musteață a indicat că livretul militar, eliberat de unitatea militară din regiunea

Arhanghelsk la 20 noiembrie 1989, atestă faptul că, a satisfăcut serviciul militar

în perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, de altfel, perioadă confirmată și de către

Centrul Militar al mun. Chișinău al Ministerului Apărării al Republicii

Moldova, prin adeverința nr. 11 din 10 februarie 2022, conform căreia a

îndeplinit serviciul militar în termen în Forțele Armate ale URSS din data de 13

mai 1988 până la 18 mai 1990.

mun. Chișinău, în calitate de consilier, a fost calculată la coeficientul de 0.5, în

temeiul pct.8 lit. k) al Hotărârii Guvernului nr.78/94, care prevede că, la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor, afacerilor interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se

acordă următoarele înlesniri: doi ani de vechime în muncă în autoritățile

publice, în activitatea financiară, economică, de contabilitate și juridică pentru

un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu - colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție.

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII/1993, Vadim Cojocaru,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a subliniat formularea a doua ipoteze,

și anume: recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare;

dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, prin

invocarea faptului că, recalcularea pensiei se face doar în baza actelor existente

de până la stabilirea pensiei, ori această normă nu degajează о astfel de ipoteză,

dar dimpotrivă indică că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele

6

de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare

și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

pentru stabilirea pensiei a fost eliberat la 23 februarie 2018 și prezentat

organului de pensionare la data de 26 martie 2018, în temeiul art.2 alin.(1),

art.51 alin.(1) și (2) și art.61 alin.(1) ale Legii asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, recalculul pensiei urmează a fi efectuat de la

23 martie 2018, data eliberării de la serviciu. Or, conform art. 44 alin.(2) al

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, pensia

pentru persoanele menționate se calculează din salariul funcției, salariul pentru

gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite

înainte de concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți,

sporuri și suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților

compensatorii și a indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor

bănești de întreținere pe un an.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis

o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea înaintată de către Vadim Cojocaru

împotriva CNAS, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la obligarea

emiterii actului individual favorabil și restituirea cheltuielilor pentru acordarea

asistenței juridice.

S-a anulat decizia de refuz a CNAS nr.37 din 3 aprilie 2018.

S-a obligat CNAS să-i recalculeze lui Vadim Cojocaru pensia pentru

vechime în serviciu din 23 martie 2018, ținând cont de vechimea de serviciu de

32 ani 6 luni și 7 zile din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 23 martie 2018.

S-a încasat de la CNAS în beneficiul lui Vadim Cojocaru cheltuielile

pentru asistență juridică în suma de 7000 de lei. (f.d.183-206, vol.III).

Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la

momentul depunerii acțiunii), Codului administrativ, art.18 lit. c), art.61 alin.(1)

ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 la

7

circumstanțele cauzei, a conchis asupra netemeiniciei refuzului CNAS în

recalcularea pensiei lui Vadim Cojocaru, care la momentul adresării era deja

beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită conform Legii asigurări

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993. Or, Vadim Cojocaru a

solicitat recalcularea pensiei în temeiul art.61 al Legii asigurări cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, anexând certificatul nr. 13 din

23 martie 2018 privind vechimea în serviciu, ce constituie 32 ani 6 luni 7 zile.

Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, este beneficiar de pensie

pentru vechime în muncă din 31 martie 2011. La momentul stabilirii vechimii

în serviciu pentru stabilirea pensiei din 5 aprilie 2011, deși s-a inclus perioada

serviciului militar în termen în Forțele Armate – 13 mai 1988 până la 16 mai

1990, această perioadă incorect a fost calculată cu coeficientul 1, urmând a fi

calculată de către angajator cu coeficientul 1,5, calculându-se vechimea pentru

pensie de 3 ani și 4 zile, spre deosebire de calculul reținut la stabilirea pensiei

cu o vechime de 2 ani și 4 zile, ținând cont de pct.7 lit.a) al Hotărârii Guvernului

nr.78/1994, art. 18 lit.c) al Legii nr. 1544-XII/1993 și pct.2 lit.g), Anexa nr. 1,

cap II al Hotărârii Sovietului de Miniștri nr.1290 din 15 decembrie 1990. Or,

conform pct.2 lit.g), Anexa nr.l, cap II al Hotărârii Sovietului de Miniștri

nr.1290 din 15 decembrie 1990, de la 1 ianuarie 1988, pentru anumite localități,

inclusiv regiunea Arhanghelsk, serviciul militar se calculează cu avantaje cu

coeficientul 1:1.5.

sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (abrogată din 16 mai

2018), art. 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, instanța de apel a notat că odată cu eliberarea din funcție, lui

Vadim Cojocaru i-a fost prezentat certificatul privind vechimea în serviciu

pentru stabilirea pensiei nr. 13 din 23 martie 2018, din care rezultă că spre

deosebire de calculul reținut la pensionare, perioada serviciului militar în

termen în Forțele Armate ale Republicii Moldova din 13 mai 1988 – 16 mai

1990 este calculată cu coeficientul 1,5, calculându-se vechimea pentru pensie

de 3 ani și 4 zile, în comparație cu calculul reținut la stabilirea pensiei cu o

vechime de 2 ani și 4 zile. Or, faptul aflării lui Vadim Cojocaru în serviciul

militar în perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, se confirmă prin livretul militar

anexat la dosar seria LM nr.253575 (f.d.24-25 vol.II).

8

de unitatea militară din regiunea Arhanghelsk la 20 noiembrie 1989, Vadim

Cojocaru a îndeplinit serviciul militar în perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990.

Această perioadă se confirmă și prin adeverința Centrului Militar al mun.

Chișinău al Ministerului Apărării al Republicii Moldova nr. 11 din 10 februarie

2022, din care rezultă că Vadim Cojocaru a îndeplinit serviciul militar în termen

în Forțele Armate ale URSS din 13 mai 1988 până la 18 mai 1990.

corectitudinea calculului inițial al pensiei. Totodată, a reținut că Departamentul

Instituțiilor Penitenciare a omis includerea perioadei serviciului militar 13 mai

1988 – 16 mai 1990 cu coeficientul avantajos de 1:1.5, așa cum a stabilit ulterior

Centrul Național Anticorupție prin certificatul din 2018.

corectate prin certificatul Centrului Național Anticorupție nr. 13 din 28 martie

2018, au condus la plata unei pensii sub nivelul legal. Prin urmare, CNAS era

obligată să-i recalculeze pensia lui Vadim Cojocaru, aplicând corect

coeficientul pentru serviciul militar și perioada activității la Primărie, conform

Hotărâri Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului

penitenciar , și să-i achite integral diferența de pensie, fără limită de timp,

potrivit art. 54 din Legea nr. 1544/1993.

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Curtea de Apel Chișinău a statuat că certificatul

Centrului Național Anticorupție din 23 februarie 2018, necontestat și emis de o

autoritate publică, este obligatoriu pentru CNAS. Prin urmare, argumentul

CNAS privind limitarea recalculării la actele preexistente stabilirii pensiei este

nefondat, deoarece art. 61 alin. (1) permite recalcularea la prezentarea ulterioară

a actelor ce justifică majorarea pensiei, inclusiv în cazul reangajării, situație în

care se încadrează cererea reclamantului.

al Legii nr. 1544-XII/1993 nu sunt aplicabile speței, deoarece această normă

reglementează situația de recalculare a pensiilor categoriei respective de

pensionari ca urmare a continuării activității peste limita de vârstă, situație

juridică ce nu se regăsește în speță. Or, reclamantul/intimat a solicitat

recalcularea pensiei, prezentând acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei.

9

legal pentru recalcularea anticipată a pensiei reclamantului, prin prisma

dispozițiilor art.18 alin. (4) și (5) din Legea cu privire la sistemul penitenciar

nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (abrogată din 16 mai 2018), art. 23

alin. (1) lit. c), art. 421 alin. (1) din Legea cu privire la Centrul Național

Anticorupție nr. 1104-XV din 6 iunie 2002, instanța ierarhic inferioară a

subliniat că absența unei interdicții exprese nu justifică refuzul, conform art. 5

alin. (2) din Codul de procedură civilă și jurisprudenței CEDO. De asemenea,

Curtea de Apel Chișinău a clarificat că cererea reclamantului este de recalculare,

nu de stabilire repetată, iar neacordarea pensiei corecte ar viola dreptul de

proprietate, dreptul la o pensie mai bună, în sensul art. 47 alin. (2) din

Constituția Republicii Moldova și standardele CEDO.

cadrul Centrului Național Anticorupție, după stabilirea pensiei acestuia pentru

vechime în muncă în anul 2011, respectiv modificarea drepturilor salariale ale

acestuia pe perioada beneficierii de pensie și realizării activității de muncă,

examinată în cumul cu faptul că la data depunerii cererii, 26 martie 2018, acesta

a acumulat vechimea în muncă de 32 ani 06 luni 07 zile, îi permite recalcularea

pensiei.

care atestă o vechime în serviciu de 32 ani 6 luni și 7 zile, precum și veniturile

salariale realizate în ultimele 12 luni anterioare concedierii sale din

23 martie 2018, temeiuri suficiente pentru recalcularea pensiei în conformitate

cu prevederile Legii nr. 1544/1993. Astfel, contrar susținerilor apelantei, nu este

vorba despre o stabilire repetată a pensiei, ci despre un recalcul legal, reieșind

din veniturile efective realizate anterior eliberării din funcție, în conformitate

cu pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 78/94. Refuzul autorității de a

efectua recalcularea, deși nu a contestat actul emis de angajator privind

vechimea în muncă, este nejustificat și contravine atât normelor legale, cât și

dreptului constituțional al reclamantului la protecția proprietății.

acțiunea, anulând decizia CNAS nr. 37 din 03 aprilie 2018 și obligând CNAS

să recalculeze pensia reclamantului, începând cu data de 23 martie 2018, ținând

cont de vechimea menționată și de media veniturilor salariale aferente ultimelor

12 luni anterioare concedierii.

cheltuielilor de judecată în sumă de 7000 de lei, întrucât acestea sunt dovedite,

reale, necesare și rezonabile, conform art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de

procedură civilă.

10

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind

respingerea integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Vadim

Cojocaru (f.d.209-210, vol.II; f.d.1-6, vol.III).

ARGUMENTELE RECURSULUI

instanței de apel din 29 iunie 2022, care în opinia sa este neîntemeiată și contrară

prevederilor legale în vigoare. Principalele critici aduse de CNAS vizează atât

aspecte procedurale, cât și de fond.

instanța de apel a admis o pretenție nouă formulată de Vadim Cojocaru direct

în faza apelului, respectiv recalcularea pensiei în funcție de o vechime totală de

32 de ani 6 luni și 7 zile. Această solicitare nu a fost inclusă în cererea de

chemare în judecată și, potrivit art. 60 alin. (2¹) din Codul de procedură civilă,

modificarea pretențiilor este permisă doar în faza de pregătire a cauzei în primă

instanță, nu în apel. Astfel, instanța de apel a admis în mod nelegal o cerere

inadmisibilă.

pensiei, accentuând lipsa unui temei legal expres. În opinia sa, Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează

pensiile militarilor și ale altor categorii din instituțiile de forță, nu permite

recalcularea pensiei în cazul în care beneficiarul se reangajează și acumulează

vechime suplimentară. CNAS consideră că o astfel de solicitare nu reprezintă

un simplu „recalcul”, ci o cerere mascată de stabilire a unei noi pensii, ceea ce

contravine principiului unic al pensiei reglementat de lege.

la art. 61 din Legea nr. 1544/1993, care permit recalcularea pensiei deja

stabilite, nu este aplicabilă în cazul de față. Recalcularea este permisă doar pe

baza documentelor existente în momentul pensionării, în urma prezentării unor

acte suplimentare (cu aplicabilitate limitată în timp), sau pentru cadrele cărora

li s-a prelungit termenul de serviciu peste limita de vârstă — condiții care nu

sunt îndeplinite de reclamant.

serviciului militar 13 mai 1988–16 mai 1990 ca fiind una efectuată „cu

11

avantaje” (1,5 luni pentru fiecare lună), CNAS a subliniat că legislația în vigoare

nu prevede acest lucru pentru persoanele care și-au satisfăcut serviciul militar

obligatoriu în Forțele Armate. Această perioadă poate fi inclusă în calculul

pensiei cu un coeficient de 1:1, nu 1:1,5, iar instanța de apel nu a identificat

niciun temei legal care să justifice aplicarea unui avantaj superior. De altfel,

serviciul militar a fost efectuat în cadrul Forțelor Armate, fără ca reclamantul să

ocupe o funcție care ar da dreptul la un astfel de beneficiu.

instanța de apel, precum și lipsa unei motivări clare și detaliate a deciziei,

cerințe esențiale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, conform art.

6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța a omis să

analizeze complet și riguros faptele și probele cauzei, ceea ce a condus la o

aplicare greșită a normei juridice.

POZIȚIA INTIMATULUI

de avocatul Eugeniu Musteață a solicitat declararea inadmisibilă sau

respingerea ca neîntemeiată a recursului CNAS.

asupra recursului CNAS, solicitând declararea inadmisibilă a acestuia.

conformitate cu art.247 din Codul administrativ, părțile au fost convocate în

ședință de judecată publică.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

cererea de recurs, optând pentru admiterea acesteia și anularea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în

judecată depusă de Vadim Cojocaru. Or, actul normativ la care face trimitere

reclamantul în susținerea pretenției privind calcularea perioadei serviciului

militar 13 mai 1988–16 mai 1990 ca fiind una efectuată „cu avantaje” este

abrogat și nu este recunoscut în legislația Republicii Moldova. Mai mult, asupra

acestui aspect s-a expus și Curtea Constituțională, dar există deja și practică

judiciară. De asemenea, circumstanțele în care se află Vadim Cojocaru nu se

încadrează în prevederile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Astfel, perioada nominalizată, dar și pensia

intimatului corect a fost calculată în anul 2011 când acesta a ieșit la pensie.

12

Musteață, dar și persoana terță Centrul Național Anticorupție fiind citați legal,

la ședința de judecată nu s-au prezentat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233

alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

reține că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat dispozițiilor art.245

din Codul administrativ, depunând recursul la data de 30 iunie 2022 și

13

motivarea acestuia la data de 27 septembrie 2022. Întrucât decizia Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțată la 29 iunie 2022, copia dispozitivului acesteia

a fost transmisă participanților la proces prin e-mail la 12 mai 2023, iar decizia

motivată la 9 august 2023, aspecte confirmate prin extrasele din corespondența

electronică anexate la dosar (f.d. 111, 116).

MOTIVAREA INSTANȚEI

rejudecare, în repetate rânduri, la Curtea de Apel, instanța de recurs a apreciat

necesar să citeze părțile în ședință de judecată, în vederea clarificării

circumstanțelor invocate în recurs.

precizat două aspecte esențiale, după cum urmează:

I. actul normativ la care face trimitere reclamantul, pentru a susține

calcularea perioadei serviciului militar 13 mai 1988–16 mai 1990 ca

fiind una efectuată „în condiții avantajoase”, a fost abrogat și nu mai

produce efecte juridice în Republica Moldova; și

II. există practică a Curții Supreme de Justiție — cauza Frija Nadejda vs.

CNAS (dosar nr. 3ra-676/23) — în care s-a reținut că reclamanții nu

pot invoca o speranță legitimă atunci când își întemeiază, în mod

conștient, pretențiile pe un act abrogat și desuet.

ședința de judecată, în coroborare cu cele invocate de Vadim Cojocaru,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, în referința depusă la 23 ianuarie

2023, instanța de recurs constată că acestea nu sunt de natură să afecteze

admisibilitatea recursului.

Cu privire la argumentul (I):

irelevant. Instanța de recurs reține că CNAS nu a demonstrat că Hotărârea

Sovietului de Miniștri nr. 1290 din 15 decembrie 1990 nu era aplicabilă pe

teritoriul Republicii Moldova la momentul adresării acestuia cu cerere de

pensionare. Simpla invocare a abrogării sau a „nerecunoașterii” actului nu

înlocuiește obligația procesuală de a indica temeiul juridic concret, actul de

abrogare, data intrării în vigoare, domeniul și întinderea efectelor sale. Mai

mult, în ședința de judecată CNAS nu a probat că Hotărârea Sovietului de

Miniștri nr. 1290 din 15 decembrie 1990, reținută de către Curtea de Apel

Chișinău în decizie, ar fi fost abrogată ori că nu era în vigoare la data depunerii

14

cererii de calculare a pensiei de către reclamant, și nu a prezentat nicio

informație din care să rezulte că aceasta nu mai produce efecte juridice.

Sovietului de Miniștri nr. 1290 din 15 decembrie 1990, au fost adoptate mai

multe acte normative care reglementează domeniul asigurării cu pensii, precum

Legea nr. 437-XII din 27 decembrie 1990 privind asigurarea cu pensii de stat în

R.S.S. Moldova și Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii. Cu toate acestea, Hotărârea Sovietului de Miniștri nr. 1290 din

15 decembrie 1990 nu figurează în listele actelor normative abrogate,

neexistând o dispoziție expresă de abrogare a acesteia, deși alte acte de același

tip au fost abrogate în mod explicit, cum ar fi Hotărârea Sovietului Suprem al

Republicii Moldova nr. 438-XII din 27 decembrie 1990 privind modul de

punere în aplicare a Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica

Moldova.

perioada relevantă sau că Republica Moldova nu era parte la acesta, susținerea

CNAS nu poate fi acceptată.

Cu privire la argumentul (II):

CNAS nu constituie „practică” obligatorie și nu poate fi reținută ca precedent

în prezenta cauză. În ordinea juridică națională, hotărârile pronunțate în cauze

individuale nu au caracter obligatoriu erga omnes, având rol preponderent

orientativ și fiind relevante numai în măsura identității situațiilor de fapt și de

drept. Or, în cauza Frija a fost analizat un cadru normativ dintr-o altă perioadă

(anii 1960), cu premise juridice distincte de cele din speță; diferențele temporale

și materiale fac ca raționamentul privind „speranța legitimă” să nu fie

transferabil.

aplicabile perioadei efective a serviciului (1988–1990), iar CNAS nu a dovedit

că actul normativ relevant și-ar fi încetat efectele sau ar fi fost inaplicabil pe

teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, invocarea cauzei Frija este

nepertinentă și nu poate influența admisibilitatea recursului.

publice recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

legale citate mai sus rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului

nu se limitează exclusiv la temeiurile enumerate; aceasta presupune, în

15

condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, real și substanțial, întemeiat pe motive concludente și serioase.

neexhaustiv al cazurilor de inadmisibilitate și conferă instanței de recurs

prerogativa de a filtra cererile care nu conțin o motivare suficient de serioasă și

care, în consecință, nu sunt apte să conducă, în mod previzibil, la casarea

hotărârii atacate.

administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și

exigența seriozității criticilor formulate, din perspectiva invocării unor încălcări

veritabile și esențiale de drept material sau procesual, capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate ori, după caz, hotărârile curții de apel

pronunțate ca primă instanță, inclusiv prin valorificarea prerogativei instanței

de recurs de a identifica ex officio erorile de drept.

cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare convingătoare și temeinic

întemeiată în condițiile expuse anterior.

reglementării recursului în Codul administrativ, în special pe sintagma

„motivarea recursului” din art. 245 alin. (2) (în redacția în vigoare la data

depunerii recursului). În consecință, motivarea cererii de recurs vizează

exigențele formale și substanțiale pe care aceasta trebuie să le îndeplinească

pentru a trece filtrul de admisibilitate.

admisibilitatea recursului se apreciază și prin prisma rolului și funcției sale

legale, care constau, în special, în asigurarea aplicării și interpretării uniforme a

legii în cauzele de contencios administrativ.

de succes, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să reflecte aceste exigențe

legale fundamentale.

Casa Națională de Asigurări Sociale reia, în esență, aceleași critici de fapt și de

drept prezentate în apel; aceste critici au fost deja analizate pe larg și evaluate

corespunzător de Curtea de Apel Chișinău.

plauzibil care să justifice admisibilitatea recursului, întrucât nu sunt prezentate

argumente suficiente și pertinente capabile să răstoarne situația juridică stabilită

anterior.

16

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, §39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

data depunerii recursului) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

17