3ra-5/21 — contestarea actului administrativ

3ra-5/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-5/21

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Georgeta Grozav)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

17 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Diaconu

Judecătorii Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vadim Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Centrul Național Anticorupție cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat parțial hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și în partea casată s-a emis o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 23 aprilie 2018, Vadim Cojocaru, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare

CNAS), intervenient accesoriu Centrul Național Anticorupție cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Eugeniu Musteață a

relatat că Vadim Cojocaru a activat în cadrul Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției, iar din 31 martie 2011 beneficiază de pensie

pentru vechimea în muncă.

Neavând întrerupere în serviciu, prin Hotărârea Parlamentului nr. 83 din

18 aprilie 2013 Vadim Cojocaru a fost angajat în funcția de director adjunct al

Centrului Național Anticorupție.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 23 martie 2018 a fost acceptată

demisia lui Vadim Cojocaru din funcția de director adjunct al Centrului Național

Anticorupție.

1

Astfel, odată cu eliberarea din funcție, lui Vadim Cojocaru i-a fost prezentat și

certificatul nr. 13 din 23 martie 2018, privind vechimea în serviciu pentru stabilirea

pensiei, din care rezultă că spre deosebire de calculul reținut la pensionare,

perioada serviciului militar în termen în Forțele Armate din 13 mai 1988 –

16 mai 1990 este calculată cu coeficientul 1,5, calculând-se vechimea pentru

pensie cu o vechime de 2 ani și 3 zile.

Având în vedere că din data pensionării și până la 23 martie 2018, a activat în

câmpul muncii, în temeiul prevederilor art. 61 din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, Vadim Cojocaru s-a adresat CNAS cu cerere privind recalcularea

vechimii în muncă și a pensiei.

Prin decizia nr. 37, reflectată în răspunsul CNAS nr. 1480 din 03 aprilie 2018,

a fost respinsă cererea cu privire la recalcularea pensiei pentru vechimea în

serviciu, din motiv că legea în vigoare nu prevede posibilitatea stabilirii repetate a

pensiei, după o eventuală reangajare în serviciu militar.

Aici, reclamantul a susținut că CNAS, în mod eronat a stabilit obiectul cererii

din 26 martie 2018, deoarece a solicitat recalcularea pensiei și nu stabilirea acesteia

în mod repetat.

La fel, a notat că în decizia nr. 37 CNAS intenționat a interpretat denaturat

prevederile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prin încercarea de a

nega dreptul la recalcularea pensiei după eliberarea din serviciu.

Totodată, a punctat că CNAS nejustificat nu a luat în calcul perioada

18 aprilie 2013 – 23 martie 2018 și coeficientul de 1,5 pentru perioada

13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca circumstanță generatoare pentru recalcularea

vechimii în muncă și a pensiei.

Or, această circumstanță contravine prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994, din care rezultă că media lunară pentru stabilirea

pensiei se face din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Vadim Cojocaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a solicitat

admiterea acțiunii; recunoașterea ca fiind ilegală decizia CNAS nr. 37, reflectată

în răspunsul nr. 1480 din 03 aprilie 2018, obligarea CNAS să-i recalculeze

vechimea în serviciu pentru pensia ce i-a fost stabilită în perioada 13 mai 1988 –

16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni vechime

în muncă pentru 1 lună în serviciu, precum și pensia pentru vechimea în serviciu,

reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente

concedierii din 23 martie 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Cojocaru.

S-a anulat decizia de refuz a CNAS nr. 37 din 03 aprilie 2018.

S-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia stabilită

lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de

activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de

serviciu.

S-a obligat CNAS să recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu lui

Vadim Cojocaru, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 23 martie 2018.

2

S-a încasat de la CNAS în beneficiul lui Vadim Cojocaru cheltuielile pentru

asistență juridică în sumă de 7 000 de lei (f.d. 53, 57-61).

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă CNAS și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 95, 96-102).

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat integral

decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre

rejudecare în instanța de apel (f.d. 128-134, Vol.I).

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat parțial

hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

obligării CNAS de a recalcula vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui

Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de

activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de

serviciu și, în această parte, s-a emis o decizie nouă prin care s-a obligat CNAS să

recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim Cojocaru pentru

perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje,

calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

menținut (f.d. 150, 151-157, Vol.I).

Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul depus de CNAS, s-a casat integral decizia din 03 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și s-a restituit cauza Curții de Apel Chișinău (f.d.179-188, Vol.I).

Prin decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău sa admis recursul

depus de CNAS, s-a casat parțial hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani în partea obligării CNAS de a recalcula vechimea în

serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 –

16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de

vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu și, în această parte, s-a emis o decizie

nouă, prin care s-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia

stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca

perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă

pentru 1 lună de serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

menținut (f.d. 216- 231, Vol.I).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, instanța de fond justificat a

obligat CNAS de a recalcula vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim

Cojocaru. Or, recalcularea pensiei este justificată prin existența actelor necesare în

acest sens, aflate la organele de pensionare la momentul stabilirii pensiei, iar cu

referire la caz, livretul militar și certificatul nr. 13 din 23 martie 2018.

Recalcularea pensiei este justificată și prin faptul că, neavând întrerupere în

serviciu, prin Hotărârea Parlamentului nr. 83 din 18 aprilie 2013 Vadim Cojocaru a

fost angajat în funcția de director adjunct al Centrului Național Anticorupție,

făcând astfel parte din categoria persoanelor care beneficiază de pensie cu înlesniri.

Prin urmare, CNAS a interpretat eronat art. 61 alin.(2) din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, deoarece articolul menționat mai sus prevede posibilitatea

recalculării pensiei cu prezentarea ulterioară a actelor suplimentare și nicidecum

3

stabilirea acesteia repetat.

Totodată, instanța de apel a menționat că, deși prima instanță a ajuns la o

concluzie corectă asupra fondului cauzei, în dispozitivul hotărârii a indicat incorect

perioada de recalculare 13 mai 1998 – 03 aprilie 1990. Conform extrasului din

livretul militar și din certificatul privind vechimea în serviciu pentru stabilirea

pensiei (f.d. 20), perioada de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de

vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu este de la 13 mai 1988 până la

16 mai 1990.

La 20 februarie 2020, CNAS a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului și casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi

(f.d. 237-244, Vol.I).

În motivarea recursului, recurenta a invocat că soluțiile instanțelor inferioare

sunt bazate pe o interpretare eronată a legii relevante speței.

În argumentarea opiniei enunțate, recurenta a relevat următoarele agumente.

Astfel, CNAS a relatat că prin acțiunea înaintată Vadin Cojocaru a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă reieșind din recalculul vechimii în

muncă după stabilirea pensiei și recalcularea vechimii în muncă pentru perioada

13 mai 1988 – 16 mai 1990 ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5

luni vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu.

Instanțele ierarhic inferioare au admis pretențiile reclamantului, însă fără a

ține cont că obiectul litigiului dedus judecății constituie recalcularea pensiei,

stabilite conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, la data de 31 martie 2011.

Recurenta a precizat că pe parcursul examinării cauzei de nenumărate ori s-a

expus în referința depusă la cererea de chemare în judecată, în cererea de apel și

recurs asupra pretenției reclamantului privind obligarea CNAS de a efectua

recalculul pensiei stabilite lui Vadim Cojocaru la data de 31 martie 2011 pentru

vechime în muncă, în conformitate cu prevederile art. 61 alin.(2) al Legii

nr.1544/1993, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii, din 23 martie 2018 și calculul vechimii în muncă cu

avantaje pentru perioada 13 mai 1988-16 mai 1990.

Așadar, la 31 martie 2011, la atingerea vechimii în serviciu și a eliberării din

serviciu, intimatul și-a realizat dreptul la pensie pe linia DIP al Ministerului

Justiției.

La stabilirea inițială a pensiei, intimatului i-a fost calculată vechimea în

muncă de către instituția de forță unde acesta a activat și anume Departamentul

Instituțiilor Penitanciare, confirmîndu-i vechimea pentru perioada 13 mai 1988 –

16 mai 1990 de 1:1, acesta fiind informat contra semnătură despre vechimea în

muncă calculată pentru stabilirea dreptului solicitat, cu care a fost de acord.

Ulterior, Vadim Cojocaru s-a reangajat în cadrul Centrului Național

Anticorupție și a activat până la 23 martie 2018.

Pretenția privind recalcularea pensiei prin includerea vechimii în muncă

obținute după data realizării dreptului la pensiei nu are temei legal de admitere. Or,

din sensul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu se deduce faptul că militarii,

4

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au

dreptul la recalcularea pensiei în cazul în care au fost reîncadrați în funcție și au

mai obținut vechime în muncă.

În caz contrar, subiecții menționați ar avea, ipotetic, dreptul la nenumărate

recalculări a pensiei.

Prin urmare, intimatul pretinde la o stabilire camuflată repetată a pensiei și

nicidecum la recalcularea acesteia.

Din interpretarea art. 7 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și a Legii

nr. 156 din 14 octombrie 1998 rezultă că, intimatul poate pretinde la

recalcularea/stabilirea din nou a pensiei doar în cazul în care dispunea de dreptul la

diferite pensii – dreptul de opțiune.

La caz, Vadim Cojocaru pretinde stabilirea/recalcularea din nou a aceleiași

categorii de pensie de care este deja beneficiar. Însă, intimatul nu cade sub

incidența prevederilor art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece

pentru aplicarea acestei norme legale, este imperativ ca persoanei să i se

stabilească dreptul la pensie în temeiul art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție

care nu este întrunită.

Astfel, instanța de apel a apreciat arbitrar probele și a aplicat o prevedere

legală care nu trebuia să fie aplicată.

Prin referința depusă la 20 mai 2020 Vadim Cojocaru, reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață a solicitat declararea inadmisibilă a recursului sau respingerea

acestuia ca neîntemeiat.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

5

Colegiul consideră că recursul CNAS este depus în interiorul termenului

legal, deoarece decizia recurată a fost adoptată la 31 ianuarie 2020 (f.d. 216, Vol.I),

iar cererea de recurs a fost depusă la 20 februarie 2020 (f.d. 237, Vol.I), adică în

termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei contestate.

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de CNAS împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători (f.d.39, Vol.II).

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din

31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de

apel, în alt complet de judecată din următoarele motive.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Din materialele cauzei rezultă că, Vadim Cojocaru este născut la

XXXXXX și a activat în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al

Ministerului Justiției.

Din calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Vadim Cojocaru

din 05 aprilie 2011, rezultă inter alia că perioada serviciului militar în termen în

Forțele Armate din 13 mai 1988 până la 16 mai 1990, a fost calculată cu

coeficientul 1 și constituie 2 ani 4 zile. Totodată, vechimea în calcul calendaristic

constituie 22 ani 07 luni 04 zile, iar în condiții avantajoase 24 ani 04 luni 08 zile

(f.d. 44-47, Vol.I).

Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă nr. 002487 din

03 mai 2011, lui Vadim Cojocaru i-a fost stabilită pensia începând cu

31 martie 2011, pentru vechime în muncă de 24 ani, în mărime de 62% de la

salariu (f.d. 43, Vol.I).

La 20 iunie 2012, Vadim Cojocaru a demisionat din cadrul sistemului

penitenciar, din funcția director general al Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției (f.d. 28, Vol.I).

6

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 83 din 18 aprilie 2013 Vadim Cojocaru a

fost numit în funcția de director adjunct al Centrului Național Anticorupție

(f.d.11, Vol.I).

Iar, prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 23 martie 2018 s-a luat act de

cererea de demisie a lui Vadim Cojocaru din funcția de director adjunct al

Centrului Național Anticorupție (f.d. 12, Vol.I).

Din certificatul nr. 13 din 23 martie 2018 privind vechimea în serviciu pentru

stabilirea pensiei rezultă că, perioada serviciului militar în termen în Forțele

Armate din 13 mai 1988 până la 16 mai 1990, este calculată lui Vadim Cojocaru cu

coeficientul 1,5. Astfel, calculul calendaristic de 2 ani și 3 zile cu coeficientul 1,5

constituind vechime pentru pensie de 3 ani și 4 zile (f.d. 10, Vol.I).

Totodată, conform certificatului nominalizat, vechimea în serviciu (vechimea

totală în muncă) pentru fixarea pensiei la 23 martie 2018 constituie 32 ani 06 luni

07 zile.

La 26 martie 2018, Vadim Cojocaru s-a adresat CNAS cu cerere privind

recalcularea vechimii în muncă și a pensiei, în temeiul art. 61 din Legea

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (f.d. 8, Vol.I).

Prin decizia de refuz nr. 37, reflectată în răspunsul CNAS nr. 1480 din

03 aprilie 2018, a fost respinsă cerere cu privire la recalcularea pensiei pentru

vechimea în serviciu (f.d. 9 recto-verso).

Manifestându-și dezacordul cu acest refuz, în temeiul prevederilor art. 61 din

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Vadim Cojocaru s-a adresat cu prezenta

cerere de chemare în judecată, solicitând recunoașterea ca fiind ilegală a deciziei

CNAS nr. 37, reflectată în răspunsul nr. 1480 din 03 aprilie 2018; obligarea CNAS

să-i recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia ce i-a fost stabilită pentru

perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje,

calculându-se 1,5 luni vechime în muncă pentru 1 lună în serviciu; obligarea

CNAS să-i recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu, reieșind din media

lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din

23 martie 2018; compensarea din contul CNAS a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu examinarea în fond a cauze, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 28 iunie 2018 a admis acțiunea depusă de Vadim

Cojocaru (f.d. 53, 57-61, Vol.I).

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă CNAS și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 95, 96-102).

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a casat integral

decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre

rejudecare în instanța de apel (f.d. 128-134).

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat parțial

hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

obligării CNAS de a recalcula vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui

Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 – 16 mai 1990, ca perioadă de

activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de

serviciu și, în această parte, s-a emis o decizie nouă prin care:

7

S-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia stabilită

lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca perioadă de

activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă pentru 1 lună de

serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

menținut (f.d. 150, 151-157, Vol.I).

Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul depus de CNAS, s-a casat integral decizia din 03 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și s-a restituit cauza Curții de Apel Chișinău (f.d.179-188, Vol.I).

Prin decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău sa admis recursul

depus de CNAS, s-a casat parțial hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani în partea obligării CNAS de a recalcula vechimea în

serviciu pentru pensia stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1998 –

16 mai 1990, ca perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de

vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu și, în această parte, s-a emis o decizie

nouă, prin care s-a obligat CNAS să recalculeze vechimea în serviciu pentru pensia

stabilită lui Vadim Cojocaru pentru perioada 13 mai 1988 – 16 mai 1990, ca

perioadă de activitate cu avantaje, calculându-se 1,5 luni de vechime în muncă

pentru 1 lună de serviciu.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

menținut (f.d. 216- 231, Vol.I).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept

procedural și a emis o decizie nemotivată.

Instanța de apel a reținut ilegalitatea refuzului CNAS de a recalcula pensia lui

Vadim Cojocaru, prin prisma prevederilor articolului 61 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993. Or, prin această normă legislatorul a prevăzut expres

posibilitatea recalculării pensiei în cazul în care apar circumstanțe noi, care duc la

majorarea acesteia, fără a face precizare despre proveniența actelor suplimentare și

data apariției lor.

Concluzia instanței de apel este eronată, or, după cum a fost constatat supra,

intimatul Vadim Cojocaru beneficiază de pensie pentru vechimea în muncă

stabilită anterior, începând cu 31 martie 2011 în mărime de 62% de la salariu

(f.d. 43, Vol.I).

Conform articolului 18 alin. (4) lit. a), b) și c) și alin.(5) din Legea cu privire

la sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (abrogată din

16 mai 2018), colaboratorii sistemului penitenciar pot îndeplini serviciul în

sistemul penitenciar până la atingerea următoarelor limite de vârstă:

a) de la ostaș de justiție până la căpitan de justiție inclusiv – 45 de ani;

b) de la maior de justiție până la colonel de justiție inclusiv – 50 de ani;

c) general-maior de justiție – 55 de ani.

Termenul de aflare în serviciu în sistemul penitenciar peste limita de vârstă

poate fi prelungit, în caz de necesitate, luându-se în considerare atitudinea

colaboratorului față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, de către persoana

8

împuternicită cu dreptul de a numi în funcție, pe o perioadă de până la 5 ani, la

cererea personală a colaboratorului, cu condiția că acesta este apt pentru serviciu,

în baza concluziei comisiei medicale speciale.

Articolul 30 alin. (4) din Legea cu privire la sistemul penitenciar

nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (abrogată din 16 mai 2018) stipulează că,

asigurarea cu pensii a colaboratorilor sistemului penitenciar se efectuează în modul

stabilit de Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993,

luându-se în considerare înlesnirile stabilite la art. 33 alin. (2) și (3) din prezenta

lege.

Potrivit articolului 23 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Centrul Național

Anticorupție nr. 1104-XV din 06 iunie 2002, colaboratorii se află în serviciul

Centrului în următoarele limite de vârstă: general-maiorul – 60 de ani;

Articolul 421 alin. (1) din Legea nr. 1104-XV din 06 iunie 2002 prevede că,

vechimea în muncă/stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiilor directorului,

directorului adjunct și colaboratorilor Centrului se calculează în conformitate cu

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr.1544/1993, iar pentru funcționarii publici

din cadrul Centrului, se calculează în conformitate cu Legea nr.156/1998 privind

sistemul public de pensii.

Conform articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul

la pensie în conformitate cu art. 13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data

emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în

mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Potrivit articolului 61 alin (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează

în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel

mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit

peste limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar

prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate

după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

9

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 rezultă cert și expres trei situații

în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi

recalculată, și anume:

1) existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul

recalculării pensiei;

2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul

la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

3) recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de

ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor

interne li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

Instanța de recurs reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au

elucidat pe deplin și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații

prevăzute în art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se încadrează

cerințele lui Vadim Cojocaru privind recalcularea pensiei pentru vechimea în

serviciu după reangajarea lui în serviciu și dacă aceste condiții urmează a fi luate în

considerare cumulativ.

În același context, instanța de recurs relevă că instanțele ierarhic inferioare nu

au concretizat cerințele reclamantului Vadim Cojocaru, or, acesta în cererea de

chemare în judecată indică în mod general dispozițiile art. 61 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Astfel, nu a fost stabilit dacă Vadim Cojocaru intră în categoria persoanelor

ce ar putea să beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu

stabilită lui anterior, în conformitate cu dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită

pensie pentru vechimea în serviciu și nu pentru vechimea peste limita de vârstă.

În contextul expus, prima instanță și instanța de apel nu au elucidat pe deplin

și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute la art. 61 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se

încadrează cerințele intimatului Vadim Cojocaru privind recalcularea pensiei

pentru vechimea în serviciu după reangajarea lui și dacă aceste condiții urmează a

fi luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit dacă

intimatul se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de

recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită lui anterior, în

conformitate cu dispozițiile art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost

stabilită pensie pentru vechimea în serviciu și nu pentru vechimea peste limita de

vârstă.

Le fel, instanțele de judecată nu au verificat ce documente trebuiau să se afle

la organele de pensionare la momentul solicitării recalculării pensiei, precum și

care sunt acele acte suplimentare menționate în art. 61 din Legea asigurării cu

10

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, ce trebuia să fie prezentate de

către intimat ce i-ar fi acordat dreptul la majorarea pensiei stabilite anterior lui, în

situația în care legiuitorul nu specifică care sunt acestea.

Constatările enunțate au fost menționate și în deciziile anterioare emise de

Curtea Supremă de Justițe din data de 22 mai 2019 și 20 noiembrie 2020, în care

instanța ierarhic superioară a atenționat instanța de apel asupra căror aspecte

urmează să se expună cu certitudine, întru emiterea unei soluții legale și

întemeiate.

Or, la acest capitol instanța de apel s-a expus în mod general că Vadim

Cojocaru a obținut dreptul de a beneficia de recalcularea vechimii în muncă, având

în vedere faptul că, începând cu 18 aprilie 2013 a activat în cadrul Centrului

Național Anticorupție până la data de 23 martie 2018, or, după cum atestă suportul

probator administrat la caz, reclamantul/intimat a prezentat ulterior acte

suplimentare ce îi acordă dreptul la recalcularea pensiei, fără a preciza care sunt

acestea și când au fost prezentate.

Totodată, instanța de recurs notează că instanța de apel în susținerea soluției

emise a relevat doar faptul că odată cu eliberarea din funcție, intimatului Vadim

Cojocaru i-a fost prezentat certificatul privind vechimea în serviciu pentru

stabilirea pensiei nr. 13 din 23 martie 2018, din care rezultă că spre deosebire de

calculul reținut la pensionare, perioada serviciului militar în termen în Forțele

Armate ale Republicii Moldova din 13 mai 1988- 16 mai 1990 este calculată cu

coeficientul 1,5, calculîndu-se vechimea pentru pensie de 3 ani și 4 zile, în

comparație cu calculul reținut la stabilirea pensiei cu o vechime de 2 ani și 3 zile.

Faptul aflării lui Vadim Cojocaru în serviciul militar în perioada 13 mai 1988 –

16 mai 1990, se confirmă prin livretul militar anexat la dosar seria LM nr.253575.

La acest capitol, instanța de recurs precizează că conform calculului vechimii

în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Vadim Cojocaru din 05 aprilie 2011 rezultă

că perioada serviciului militar în termen în Forțele Armate din 13 mai 1988 până la

16 mai 1990 a fost calculată cu coeficientul 1 și constituie 2 ani 4 zile. Totodată,

vechimea în calculul calendaristic constituie 22 ani 07 luni 04 zile, iar în condiții

avantajoase 24 ani 04 luni 08 zile (f.d. 44-47, Vol.I).

Iar, conform certificatului nr. 13 din 23 martie 2018 privind vechimea în

serviciu pentru stabilirea pensiei rezultă că, perioada serviciului militar în termen

în Forțele Armate din 13 mai 1988 până la 16 mai 1990 este calculată lui Vadim

Cojocaru cu coeficientul 1,5. Astfel, calculul calendaristic de 2 ani și 3 zile cu

coeficientul 1,5 constituind vechime pentru pensie de 3 ani și 4 zile (f.d. 10, Vol.I).

Aici, instanța de recurs relevă că instanța ierarhic inferioară a luat în

considerare actul în care coeficientul era mai mare la calcularea vechimii în

serviciu pentru stabilirea pensiei lui Vadim Cojocaru în perioada serviciului militar

în termen în Forțele Armate din 13 mai 1988 până la 16 mai 1990, fără a

argumenta și indica norma legală, care a stat la baza soluției adoptate, fapt invocat

de CNAS în cererea de recurs.

În referința depusă la recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Vadim

Cojocaru, reprezentat de avocatul Eugeniu Mustață a indicat că coeficientul 1 la

1,5 cu avantaje urma a fi calculat în baza prevederilor pct.2 lit. g), anexa nr. 1,

11

cap. II al Hotărârii Sovietului de Ministri nr. 1290 din 15 decembrie 1990, care

stipulează că de la 01 ianuarie 1988, pentru anumite localități, inclusiv regiunea

Arhanghelsk, serviciul militar se calculează cu avantaje cu coeficientul 1 la 1,5.

Instanța de recurs relevă că Vadim Cojocaru, a solicitat recalcularea vechimii

în serviciu pentru stabilirea pensiei cu coeficientul 1,5 pentru perioada 1988 –

1990, adică de până la data stabilirii pensiei 31 martie 2011.

Prin urmare, instanța de apel urma să verifice dacă Vadim Cojocaru a depus la

CNAS actele necesare, care să confirme faptul că el și-a îndeplinit serviciul militar

în termen în regiunea Arhanghelsk, și dacă recalcularea vechimii în muncă pentru

această perioadă cade sub incidența prevederilor art. 61 alin.(1) al Legii

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Mai mult, instanța de apel era obligată să se expună în mod cert, fără echivoc

la faptul dacă Hotărârea Sovietului de Ministri nr. 1290 din 15 decembrie 1990

poate fi aplicată în cazul dedus judecății.

Astfel, instanța de apel nu a motivat din care considerente și temeiuri legale a

considerat că la caz, perioada în care Vadim Cojocaru a satisfăcut serviciul militar

în termen în Forțele Armate din 13 mai 1988 – 16 mai 1990 a fost efectuat cu

coeficientul 1,5, reflectat în certificatul nr. 13 din 23 martie 2018, dar nu cu

coeficientul 1, conform calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui

Vadim Cojocaru din 05 aprilie 2011.

De asemenea, instanța de apel urma să stabilească în mod cert dacă pentru

efectuarea recalculării pensiei pentru perioada 1988 – 1990 solicitată de reclamant

pot fi aplicate prevederile art. 61 alin.(1) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și Hotărârii Sovietului de Ministri nr. 1290 din

15 decembrie 1990.

Aici, instanța de recurs subliniază că instanța ierarhic inferioară urma să

concretizeze și perioada, care ar putea fi calculată reclamantului cu avantaje, în

condițiile în care conform calcului din 05 aprilie 2011, lui Vadim Cojocaru i-a fost

eliberat livretul militar nr. 5237503 de către CMR Plesețk, regiunea Arhanghelsk

la 20 noiembrie 1989 (f.d.44, Vol.I), iar acesta solicită recalcularea cu avantaje a

perioadei 13 mai 1988-16 mai 1990.

Tot aici, instanța de recurs relevă că instanța de apel a omis să se expună și

asupra perioadei indicate în certificatul din 23 martie 2018, în care Vadim

Cojocaru a activat în calitate de consilier la Primăria mun. Chișinău și anume

21 iunie 2012 – 17 aprilie 2013, și dacă acesta poate fi calculată cu avantaje.

Or, după cum a menționat și recurenta în cererea de recurs, obiectul litigiului

dedus judecății constituie condițiile și temeinicia recalculării pensiei stabilite

conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Ipoteza relevată supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de

apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6

articolului 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, au o speranță că instanța de

apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

12

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani vs.

Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Prin urmare, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău, de

a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Având în vedere caracterul încălcărilor săvârșite de instanța de apel, unica

posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 31 ianuarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare.

Netrimiterea cauzei spre rejudecare a doua oară a fost concepută de legiuitor

ca o dispoziție dictată în favoarea părților, urmărindu-se soluționarea într-un

termen rezonabil a cauzelor, însă, în speță, aplicarea acestei dispoziții este în

defavoarea ordinii juridice, aplicarea ei producând daune mult mai mari decât

trimiterea spre rejudecare.

O altă soluție decât aceea a trimiterii cauzei spre rejudecare ar echivala cu o

validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale săvârșite de

instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă

modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar

ajunge la o inexistență de fapt a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la

inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, instanța de recurs conchide că este

temeinic recursul depus de CNAS împotriva deciziei din 31 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea

circumstanțelor cauzei și este adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept

material pertinente speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

CNAS, de a casa integral decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

cu restituirea cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în

alt complet de judecată.

Subsidiar, instanța de recurs notează că instanța ierarhic inferioară, într-un

mod nejustificat, fiind atenționată despre lacunele și omisiunile depistate la

emiterea actelor judecătorești contestate de către participanții la proces, nu a ținut

cont de indicațiile menționate de instanța ierarhic superioară întru emiterea unei

13

soluții juste cu respectarea drepturilor procesuale a părților, limitându-se la

emiterea unui act judecătoresc nou, dar bazat pe aceleași argumente neîntemeiate,

prin prisma legislației în vigoare.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 31 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

se restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vadim Cojocaru împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Centrul Național Anticorupție cu privire la

contestarea actului administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Diaconu

Judecătorii Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Nina Vascan

14