3ra-527/24 — anularea actului adminstrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-527/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Serghei Maftea împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-527/24
NR. PIGD 2-22177295-01-3ra-13062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: I. Barbacaru
Curtea de Apel Chișinău : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,
5 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 decembrie 2022, Serghei Maftea a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând:
anularea Deciziei nr.92/2022/48564 a CTAS sect. Rîșcani privind
stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă prin care s-a stabilit pensia în
cuantum de 7 430,09 de lei, și a răspunsului CNAS nr.2279/22 din
24.11.2022; obligarea emiterii unei Decizii privind stabilirea pensiei
pentru vechime în muncă începând cu data de 02.10.2022, prin includerea
în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat, din salariul primit pentru
12 luni precedente concedierii din sumă totală de 247 358,13 de lei,
reflectat în certificatul cu nr. 58 din 05.10.2022 (recalcularea pensiei cu
includerea sumei primite pentru premiul anual - de 6396,13 lei, premiul
unic - 1200,00 lei, înlocuirea funcției vacante - 54240,00 lei și pentru titlul
științific - 7200,00 lei), pentru munca depusă în cadrul Academiei „Ștefan
cel Mare” al MAI; recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și
repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.
În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, la data de
01.10.2022 prin Extrasul din Ordin al Academiei „Ștefan cel Mare” al
Ministerului Afacerilor Interne nr. 120 ef. din 30.09.2022 a încetat raportul
de serviciu din cadrul instituției, Serghei Maftea, comisar principal,
Conferențiar universitar al Catedrei procedură penală, criminalistică și
securitate informațională a Facultății de drept, administrație, ordine și
securitate publică și din funcția de comisar principal, Lector universitar a
(prin cumul pe 0,5 salariu) al Catedrei procedură penală, criminalistică și
securitate informațională a Facultății de drept, administrație, ordine și
securitate publică catedrei, conform art. 38, alin. 1, lit. a) (prin demisie) și c)
(după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie) din Legea
nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit calculului vechimii în serviciu emis
de către Academia „Ștefan cel Mare” al MAI nr. de ieșire A/19-1715 din
05.10.2022, vechimea realizată în serviciu ce acordă dreptul la pensie,
constituie 25 ani 01 lună 29 zile.
Astfel, la 05.10.2022 a depus cererea nr.92/2022/6687 și toate
documentele necesare pentru calcularea pensiei la Casa Teritorială de
1
Asigurări Sociale, sect. Rîșcani, mun. Chișinău (în continuare CTAS sect.
Rîșcani) - certificatul de salariu pentru 12 luni precedente concedierii, care
reflectă suma totală primită de 247358,13 lei (pentru perioada 01.10.2021 -
30.09.2022) cu nr. 58 din 05.10.2022, buletinul de identitate, calculul cu
privire la vechimea în serviciu, extrasul din ordin cu privire la încetarea
raportului de serviciu, prin care certifică încetarea raportului de serviciu după
acumularea vechimii în serviciu și alte documente confirmative.
A relatat că, în baza Deciziei privind stabilirea pensiei pentru
vechimea în muncă nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 i-a fost acordată
pensia în mărime de 7430,09 lei, începând cu data de 2.10.2022.
A susținut că, nu s-au luat în considerație sumele bănești obținute
pentru perioada reflectată în certificatul de soldă, din salariul primit pentru
12 luni precedente concedierii și anume nu s-a calculat pensia din sumă totală
de 247358,13 lei (primit în perioada 10.2021 - 09.2022, a sumei primite
pentru premiul anual, premiul unic, înlocuirea funcției vacante, titlul
științific).
Consideră că, Decizia CTAS sect. Rîșcani nr.92/2022/48564 din
19.10.2022 este ilegală și determinarea cuantumului pensiei a fost bazat pe
o apreciere subiectivă și unilaterală, lipsit de suport juridic, din care
considerente constată că, i s-a micșorat ilegal cuantumul pensiei stabilite, în
baza soldei bănești precedente eliberării din serviciu, emis de către instituția
de forță.
A solicitat recalcularea pensiei în cuantum de 10306,58 lei, cu
includerea următoarelor sume primite în perioada de 12 luni precedente
concedierii: sumei primite pentru premiul anual - de 6396,13 lei, premiul
unic - 1200,00 lei, înlocuirea funcției vacante - 54240,00 lei și pentru titlul
științific -7200,00 lei.
În continuare a menționat că, la data de 17.11.2022, conform
prevederilor art.162-169 Codul Administrativ a depus cererea prealabilă în
adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale. La data de 25.11.2022 a
recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2279/22 din
24.11.2022, pe care îl consideră ilegal, deoarece s-a refuzat cerințele
înaintate în cererea prealabilă de către Serghei Maftea. Drept urmare, CNAS
a indicat „Prezenta decizie este pasibilă contestării în instanța de contencios
administrativ, în termen de 30 zile de la notificare, la Judecătoria Chișinău
sediul Rîșcani, situată pe str. Kiev, 3, mun. Chișinău”.
Reclamantul a relatat că la stabilirea mărimii pensiei în sumă de
7430,09 lei, în baza deciziei nr. 92/2022/48564 privind stabilirea pensiei nu
s-au luat în calcul, sumele bănești obținute pe perioada precedentă de 12 luni
înainte de concediere, din care au fost reținute contribuții individuale de stat
obligatorii. Respectiv, pensia pentru vechime în muncă în baza prevederilor
menționate mai sus, urma a fi determinată începând cu data de 2.10.2022 în
mărime de 10306,58 lei lunar, după următoarea formulă: solda primită pentru
12 luni precedentă demisiei de 247358,13 :12 x 50% pentru vechimea
2
muncită de 25 ani = 10306,58 lei pensia lunară. Suplimentar a achitat
contribuții de asigurări sociale de stat din toată suma primită în ultimele 12
luni precedente lunii concedierii.
Or, dreptul la stabilirea pensiei este garantat de legislația națională,
de art.47 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, cât și de art.1 din
Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale din 20.03.1952 la Paris.
Prin urmare, nu trebuie ignorate normele constituționale sau ale altor
legi organice. În speță este vorba de art. 53 din Constituția Republicii
Moldova, care prevede că persoana vătămată într-un drept al său de o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea
dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
A menționat reclamantul și prevederile Codului civil, care expres
prevede că prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau
nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau
de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral
de autoritatea publică. (...) Articolul 2006. Răspunderea pentru prejudiciul
cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcție de răspundere. (1)
Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în
termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană
cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea
publică. Persoana cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul
intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea
prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin.(1).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 19 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Serghei Maftea
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului
administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei.
Prin hotărârea din 19 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Serghei Maftea împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea actului administrativ –
Decizia CTAS Rîșcani nr.92/2022/48564 din 19.10.2022, precum și Decizia
CNAS nr. 2279/22 din 24.11.2022 adoptată în procedura prealabilă,
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil – Decizie de
recalculare a pensiei pentru vechime în muncă (f.d.46, 58-62).
La data de 28 iunie 2023, Serghei Maftea a declarat apel împotriva
hotărîrii instanței de fond solicitînd admiterea cererii de apel, casarea
hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iunie 2023, cu emiterea
unei noi dezicii de admitere a acțiunii.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admisă cererea de apel înaintată de Serghei Maftea. Casată parțial hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iunie 2023 și se emisă o nouă
decizie în partea casată prin care: S-a admis parțial acțiunea depusă de
Serghei Maftea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a anulat
Decizia nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 a CTAS sect. Rîșcani privind
stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă și răspunsul Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr.2279/22 din 24.11.2022, în partea neincluderii în
calculul pensiei a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a
plăților pentru titlul științific conform certificatului nr. 58 din 05.10.2022
emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, ca fiind ilegale. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil
prin care să modifice mărimea pensiei stabilite lui Serghei Maftea prin
Decizia nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 a CTAS sect. Rîșcani, mun.
Chișinău, prin includerea suplimentară în baza de calcul a mărimii pensiei a
sumelor bănești primite de Serghei Maftea, a plăților pentru înlocuirea
funcției temporar vacante și a plăților pentru titlul științific conform
certificatului nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a
MAI, cu stabilirea și achitarea pensiei lunare începând cu 05.10.2022.
Prin încheierea din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
corectat eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, plățile efectuate
în beneficiul apelantului pentru orele de activitate în cadrul Academiei MAI
”Ștefan cel Mare” nu poartă un caracter compensatoriu, deoarece acestea nu
au fost efectuate întru compensarea vreunei facilități, astfel încât sumele
respective se atribuie la categoria drepturilor salariale în interpretarea oferită
de art. 128 alin. (1) Codul muncii și art. 2 al Legii salarizării, constituind
salariu tarifar pe unitate de timp.
Prin urmare, s-a constatat că plățile efectuate apelantului pentru
înlocuirea funcției temporar vacante fără a fi eliberat acesta de la exercitarea
obligațiilor de bază, constituie salariu tarifar și, astfel, această plată nu
constituie o compensație, motiv pentru care, deoarece pensia apelantului se
calculează, potrivit exigențelor legale, din solda acesteia, în care se includ,
potrivit legislației pertinente, și alte plăți salariale ce țin de onorarea
obligațiunilor funcționale, specifice ofițerului care se pensionează,
Completul a apreciat ca fiind nefondată poziția procedurală a intimatei,
aceasta fiind axată pe interpretarea și aplicarea eronată a cadrului normativ
ce reglementează raportul juridic dedus judecății.
Instanța de apel a stabilit că, plățile efectuate în legătură cu deținerea
de Serghei Maftea prin cumul a 0,5 salariu, a funcției de lector universitar
a Academiei “Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al RM,
4
reprezintă plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări
ocazionale, ci ca salariu.
De asemenea, Curtea de Apel a reținut ca fiind neîntemeiat și refuzul
intimatului de a include în plata pensiei și plata indicată la poziția “Titlul
științific” în mărime de 54240 lei din certificatul nr.58 din 05.10.2022 emis
de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, or aceasta potrivit 10 alin.(1) lit. a)
din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr.270 din
23.11.2018, salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru
activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege
este constituit din: a) partea fixă, compusă din: salariul de bază; sporul lunar
în valoare fixă; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru
deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic. Drept urmare, plățile
pentru deținerea titlului științific este o parte fixa a salariului, fapt care
reprezintă plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări
ocazionale.
Curtea de Apel Centru a mai remarcat că, din moment ce intimatul a
contribuit din venitul realizat la bugetul de asigurări sociale de stat, acesta în
mod direct este îndreptățit de a beneficia de dreptul de a primi pensie cu
includerea în calcul a tuturor veniturilor realizate și prevăzute de lege,
inclusiv veniturile din care au fost calculate și achitate contribuții de
asigurări sociale de stat, iar refuzul apelantului este unul ilegal și
neîntemeiat, or potrivit prevederilor art.2 alin.(3) al Legii nr. 156/1998
privind sistemul de pensii, dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau
parțial, cum de fapt nu poate fi limitat decât în mod legal și potrivit
prevederilor legale.
A mai indicat instanța de apel că potrivit constatărilor Curții
Constituționale în Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011 privind controlul
constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii
și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați a statuat cu titlu de
principiu că, un drept social poate fi obiectul protecției constituționale
garantate de art. 46 și, respectiv, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are
o valoare economică. Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial
dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o
valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei.
A constatat Curtea de Apel că, la emiterea Deciziei nr.92/2022/48564
din 19.10.2022 și răspunsul nr.2279/22 din 24.11.2022, în partea neincluderii
în calculul pensiei a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a
plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din 05.10.2022
emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, intimatul nu și-a exercitat
dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale, iar ca urmare
aceasta duce la anularea actelor în această parte.
Cu referire la plățile în mărime de 6396,13 lei, indicate la poziția
„premiu anual“ și plățile în mărime de 1200 lei, indicate la poziția „premiul
5
cu caracter unic” din certificatul nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia
”Ștefan cel Mare” a MAI, acestea constituie plăți care se consideră
compensatorii, or pct.3 al Hotărîrii de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994,
expres prevede că, se consideră plăți compensatorii: plățile stimulatorii cu
caracter unic (inclusiv premiile), acordate cu prilejul jubileelor și pentru
muncă sârguincioasă. Prin urmare instanța de fond întemeiat a ajuns la
concluzia de a respingea acțiunea înaintată de Serghei Maftea în această
parte.
A concluzionat Curtea de apel Centru că urmează a fi admis apelul
declarat de Sergehi Maftea, cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe și
va emite o nouă decizie în partea casată prin care va admite pretenția cum a
fost formulată, cu anularea actelor administrative contestate, în partea
neincluderii în calculul pensiei a plăților pentru înlocuirea funcției temporar
vacante și a plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din
05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, cu obligarea
intimatului să emită actul administrativ favorabil prin care să modifice
mărimea pensiei stabilite lui Serghei Maftea prin Decizia nr.92/2022/48564
din 19.10.2022 a CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău, prin includerea
suplimentară în baza de calcul a mărimii pensiei a sumelor bănești primite
de Serghei Maftea a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a
plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din 05.10.2022
emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, cu stabilirea și achitarea pensiei
lunare începând cu 02.10.2022. În rest, hotărârea primei instanțe a fost
menținută.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 3 iunie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi prin
care să fie menținută hotărârea instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că, că soluția instanței ierarhic
inferioare este eronată, deoarece în consecutivitate cu solicitările înaintate în
cererea de chemare în judecată, recurenta va relata succesiv temeiul de fapt
și de drept care confirmă netemeinicia pretențiilor invocate de către acesta.
Din pretențiile înaintate în cererea de chemare în judecată, se constată
că litigiul dedus judecății este obligarea CNAS de a stabili și achita pensia
pentru vechime în muncă prin includerea suplimentară în baza de calcul a
plăților cu caracter temporar.
A menționat recurenta că potrivit art.143 alin. (3) din Codul
administrativ, condițiile retragerii unui act administrativ individual și anume
dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor
sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt
care s-a dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat
6
prestații sociale corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce
a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut
sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se bazează în
esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a
prezentat intenționat sau din neglijență gravă.
Prin urmare, având în vedere că plățile solicitate de intimat de a fi
incluse în calculul pensiei sunt plăți care nu sunt acordate permanent,
respectiv nu pot fi incluse în calculul pensiei pentru vechime în muncă.
Astfel, se constată cu certitudine că instanța de apel contrar
prevederilor legale și fără o argumentare probată, obligă organul de asigurări
sociale de a include în pensia pentru vechime în muncă a intimatului plățile
cu caracter temporar, or, soluția instanței ierarhic inferioară este absolut
subiectivă.
Recurenta a mai reținut că noțiunea de proces echitabil impune ca
instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să
examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu
se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre
părți.
Astfel, s-a constatat cu certitudine că pretențiile invocate de intimat
în acțiunea înaintată, sunt absolut nefondate având un caracter ambiguu. Or,
Casa Națională de Asigurări Sociale susține integral Hotărârea Judecătoriei
Chișinău sediul Râșcani din 19.06.2023 ca fiind legală și motivată iar
Decizia Curții de apel Chișinău din 27.03.2024 fiind una subiectivă și
contrară prevederilor legale în vigoare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
7
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 14 mai 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
dosar (f.d.113). Cererea de recurs a fost depusă la data de 03 iunie 2024.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că
recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Maftei Serghei, a depus referință, prin care a solicitat declararea
recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
8
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care
au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
9
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10