3ra-527/24 — anularea actului adminstrativ

La 5 decembrie 2022, Serghei Maftea a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: anularea Deciziei nr.92/2022/48564 a CTAS sect. Rîșcani privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă prin care s-a stabilit pensia în cuantum de 7 430,09 de lei, și a răspunsului CNAS nr.2279/22 din 24.11.2022; obligarea emiterii unei Decizii privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 02.10.2022, prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat, din salariul primit pentru 12 luni precedente concedierii din sumă totală de 247 358,13 de lei, reflectat în certificatul cu nr. 58 din 05.10.2022 (recalcularea pensiei cu includerea sumei primite pentru premiul anual - de 6396,13 lei, premiul unic - 1200,00 lei, înlocuirea funcției vacante - 54240,00 lei și pentru titlul științific - 7200,00 lei), pentru munca depusă în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al MAI; recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.

În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, la data de 01.10.2022 prin Extrasul din Ordin al Academiei „Ștefan cel Mare” al Ministerului Afacerilor Interne nr. 120 ef. din 30.09.2022 a încetat raportul de serviciu din cadrul instituției, Serghei Maftea, comisar principal, Conferențiar universitar al Catedrei procedură penală, criminalistică și securitate informațională a Facultății de drept, administrație, ordine și securitate publică și din funcția de comisar principal, Lector universitar a (prin cumul pe 0,5 salariu) al Catedrei procedură penală, criminalistică și securitate informațională a Facultății de drept, administrație, ordine și securitate publică catedrei, conform art. 38, alin. 1, lit. a) (prin demisie) și c) (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit calculului vechimii în serviciu emis de către Academia „Ștefan cel Mare” al MAI nr. de ieșire A/19-1715 din 05.10.2022, vechimea realizată în serviciu ce acordă dreptul la pensie, constituie 25 ani 01 lună 29 zile.

Astfel, la 05.10.2022 a depus cererea nr.92/2022/6687 și toate documentele necesare pentru calcularea pensiei la Casa Teritorială de 1 Asigurări Sociale, sect. Rîșcani, mun. Chișinău (în continuare CTAS sect. Rîșcani) - certificatul de salariu pentru 12 luni precedente concedierii, care reflectă suma totală primită de 247358,13 lei (pentru perioada 01.10.2021 - 30.09.2022) cu nr. 58 din 05.10.2022, buletinul de identitate, calculul cu privire la vechimea în serviciu, extrasul din ordin cu privire la încetarea raportului de serviciu, prin care certifică încetarea raportului de serviciu după acumularea vechimii în serviciu și alte documente confirmative.

A relatat că, în baza Deciziei privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 i-a fost acordată pensia în mărime de 7430,09 lei, începând cu data de 2.10.2022.

A susținut că, nu s-au luat în considerație sumele bănești obținute pentru perioada reflectată în certificatul de soldă, din salariul primit pentru 12 luni precedente concedierii și anume nu s-a calculat pensia din sumă totală de 247358,13 lei (primit în perioada 10.2021 - 09.2022, a sumei primite pentru premiul anual, premiul unic, înlocuirea funcției vacante, titlul științific).

Consideră că, Decizia CTAS sect. Rîșcani nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 este ilegală și determinarea cuantumului pensiei a fost bazat pe o apreciere subiectivă și unilaterală, lipsit de suport juridic, din care considerente constată că, i s-a micșorat ilegal cuantumul pensiei stabilite, în baza soldei bănești precedente eliberării din serviciu, emis de către instituția de forță.

A solicitat recalcularea pensiei în cuantum de 10306,58 lei, cu includerea următoarelor sume primite în perioada de 12 luni precedente concedierii: sumei primite pentru premiul anual - de 6396,13 lei, premiul unic - 1200,00 lei, înlocuirea funcției vacante - 54240,00 lei și pentru titlul științific -7200,00 lei.

În continuare a menționat că, la data de 17.11.2022, conform prevederilor art.162-169 Codul Administrativ a depus cererea prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale. La data de 25.11.2022 a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2279/22 din 24.11.2022, pe care îl consideră ilegal, deoarece s-a refuzat cerințele înaintate în cererea prealabilă de către Serghei Maftea. Drept urmare, CNAS a indicat „Prezenta decizie este pasibilă contestării în instanța de contencios administrativ, în termen de 30 zile de la notificare, la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, situată pe str. Kiev, 3, mun. Chișinău”.

Reclamantul a relatat că la stabilirea mărimii pensiei în sumă de 7430,09 lei, în baza deciziei nr. 92/2022/48564 privind stabilirea pensiei nu s-au luat în calcul, sumele bănești obținute pe perioada precedentă de 12 luni înainte de concediere, din care au fost reținute contribuții individuale de stat obligatorii. Respectiv, pensia pentru vechime în muncă în baza prevederilor menționate mai sus, urma a fi determinată începând cu data de 2.10.2022 în mărime de 10306,58 lei lunar, după următoarea formulă: solda primită pentru 12 luni precedentă demisiei de 247358,13 :12 x 50% pentru vechimea 2 muncită de 25 ani = 10306,58 lei pensia lunară. Suplimentar a achitat contribuții de asigurări sociale de stat din toată suma primită în ultimele 12 luni precedente lunii concedierii.

Or, dreptul la stabilirea pensiei este garantat de legislația națională, de art.47 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, cât și de art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale din 20.03.1952 la Paris.

Prin urmare, nu trebuie ignorate normele constituționale sau ale altor legi organice. În speță este vorba de art. 53 din Constituția Republicii Moldova, care prevede că persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

A menționat reclamantul și prevederile Codului civil, care expres prevede că prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. (...) Articolul 2006. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcție de răspundere. (1) Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin.(1).

Prin hotărârea din 19 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Serghei Maftea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea actului administrativ – Decizia CTAS Rîșcani nr.92/2022/48564 din 19.10.2022, precum și Decizia CNAS nr. 2279/22 din 24.11.2022 adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil – Decizie de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă (f.d.46, 58-62).

La data de 28 iunie 2023, Serghei Maftea a declarat apel împotriva hotărîrii instanței de fond solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iunie 2023, cu emiterea unei noi dezicii de admitere a acțiunii. 3

Prin încheierea din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, plățile efectuate în beneficiul apelantului pentru orele de activitate în cadrul Academiei MAI ”Ștefan cel Mare” nu poartă un caracter compensatoriu, deoarece acestea nu au fost efectuate întru compensarea vreunei facilități, astfel încât sumele respective se atribuie la categoria drepturilor salariale în interpretarea oferită de art. 128 alin. (1) Codul muncii și art. 2 al Legii salarizării, constituind salariu tarifar pe unitate de timp.

Prin urmare, s-a constatat că plățile efectuate apelantului pentru înlocuirea funcției temporar vacante fără a fi eliberat acesta de la exercitarea obligațiilor de bază, constituie salariu tarifar și, astfel, această plată nu constituie o compensație, motiv pentru care, deoarece pensia apelantului se calculează, potrivit exigențelor legale, din solda acesteia, în care se includ, potrivit legislației pertinente, și alte plăți salariale ce țin de onorarea obligațiunilor funcționale, specifice ofițerului care se pensionează, Completul a apreciat ca fiind nefondată poziția procedurală a intimatei, aceasta fiind axată pe interpretarea și aplicarea eronată a cadrului normativ ce reglementează raportul juridic dedus judecății.

Instanța de apel a stabilit că, plățile efectuate în legătură cu deținerea de Serghei Maftea prin cumul a 0,5 salariu, a funcției de lector universitar a Academiei “Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al RM, 4 reprezintă plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări ocazionale, ci ca salariu.

De asemenea, Curtea de Apel a reținut ca fiind neîntemeiat și refuzul intimatului de a include în plata pensiei și plata indicată la poziția “Titlul științific” în mărime de 54240 lei din certificatul nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, or aceasta potrivit 10 alin.(1) lit. a) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr.270 din 23.11.2018, salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: salariul de bază; sporul lunar în valoare fixă; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic. Drept urmare, plățile pentru deținerea titlului științific este o parte fixa a salariului, fapt care reprezintă plăți permanente, care nu pot fi identificate drept achitări ocazionale.

Curtea de Apel Centru a mai remarcat că, din moment ce intimatul a contribuit din venitul realizat la bugetul de asigurări sociale de stat, acesta în mod direct este îndreptățit de a beneficia de dreptul de a primi pensie cu includerea în calcul a tuturor veniturilor realizate și prevăzute de lege, inclusiv veniturile din care au fost calculate și achitate contribuții de asigurări sociale de stat, iar refuzul apelantului este unul ilegal și neîntemeiat, or potrivit prevederilor art.2 alin.(3) al Legii nr. 156/1998 privind sistemul de pensii, dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial, cum de fapt nu poate fi limitat decât în mod legal și potrivit prevederilor legale.

A mai indicat instanța de apel că potrivit constatărilor Curții Constituționale în Hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați a statuat cu titlu de principiu că, un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică. Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei.

A constatat Curtea de Apel că, la emiterea Deciziei nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 și răspunsul nr.2279/22 din 24.11.2022, în partea neincluderii în calculul pensiei a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, intimatul nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale, iar ca urmare aceasta duce la anularea actelor în această parte.

Cu referire la plățile în mărime de 6396,13 lei, indicate la poziția „premiu anual“ și plățile în mărime de 1200 lei, indicate la poziția „premiul 5 cu caracter unic” din certificatul nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, acestea constituie plăți care se consideră compensatorii, or pct.3 al Hotărîrii de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994, expres prevede că, se consideră plăți compensatorii: plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv premiile), acordate cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă. Prin urmare instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia de a respingea acțiunea înaintată de Serghei Maftea în această parte.

A concluzionat Curtea de apel Centru că urmează a fi admis apelul declarat de Sergehi Maftea, cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe și va emite o nouă decizie în partea casată prin care va admite pretenția cum a fost formulată, cu anularea actelor administrative contestate, în partea neincluderii în calculul pensiei a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, cu obligarea intimatului să emită actul administrativ favorabil prin care să modifice mărimea pensiei stabilite lui Serghei Maftea prin Decizia nr.92/2022/48564 din 19.10.2022 a CTAS sect. Rîșcani, mun. Chișinău, prin includerea suplimentară în baza de calcul a mărimii pensiei a sumelor bănești primite de Serghei Maftea a plăților pentru înlocuirea funcției temporar vacante și a plăților pentru titlul științific conform certificatului nr.58 din 05.10.2022 emis de Academia ”Ștefan cel Mare” a MAI, cu stabilirea și achitarea pensiei lunare începând cu 02.10.2022. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

În motivarea recursului a invocat că, că soluția instanței ierarhic inferioare este eronată, deoarece în consecutivitate cu solicitările înaintate în cererea de chemare în judecată, recurenta va relata succesiv temeiul de fapt și de drept care confirmă netemeinicia pretențiilor invocate de către acesta.

Din pretențiile înaintate în cererea de chemare în judecată, se constată că litigiul dedus judecății este obligarea CNAS de a stabili și achita pensia pentru vechime în muncă prin includerea suplimentară în baza de calcul a plăților cu caracter temporar.

A menționat recurenta că potrivit art.143 alin. (3) din Codul administrativ, condițiile retragerii unui act administrativ individual și anume dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat 6 prestații sociale corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

Prin urmare, având în vedere că plățile solicitate de intimat de a fi incluse în calculul pensiei sunt plăți care nu sunt acordate permanent, respectiv nu pot fi incluse în calculul pensiei pentru vechime în muncă.

Astfel, se constată cu certitudine că instanța de apel contrar prevederilor legale și fără o argumentare probată, obligă organul de asigurări sociale de a include în pensia pentru vechime în muncă a intimatului plățile cu caracter temporar, or, soluția instanței ierarhic inferioară este absolut subiectivă.

Recurenta a mai reținut că noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Astfel, s-a constatat cu certitudine că pretențiile invocate de intimat în acțiunea înaintată, sunt absolut nefondate având un caracter ambiguu. Or, Casa Națională de Asigurări Sociale susține integral Hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 19.06.2023 ca fiind legală și motivată iar Decizia Curții de apel Chișinău din 27.03.2024 fiind una subiectivă și contrară prevederilor legale în vigoare.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. 7 (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Maftei Serghei, a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 8

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10