3ra-379/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Instanta de apel nu a furnizat o motivare clara, cu privire la momentul de cind urmeaza a fi achitata pensia
3ra-379/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Zlatin Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, privind anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ
favorabil,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-379/24
NR. PIGD 2-21076613-01-3ra-26042024)
Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la momentul
de când urmează a fi achitată pensia recalculată
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa Națională
de Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 mai 2021, Zlatin Eduard a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea
răspunsului și obligarea autorității publice de a calcula diferența la calcularea
pensiei.
În motivarea acțiunii a indicat că, a fost angajat al organelor afacerilor
interne, activând inclusiv în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al IGP al
MAI, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Până la reforma MAI din anul
2013, angajatorul său direct era Ministerul Afacerilor Interne, iar după reformă
- Inspectoratul General de Poliție al MAI.
A invocat că, la 05 februarie 2021, a înaintat o cerere către CTAS Centru,
prin care a solicitat să-i fie achitate toate sumele bănești, pensiile, indemnizații,
compensații, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16 octombrie
2020, luând în considerare faptul că i-a fost achitată pensia pentru activitate în
cadrul organelor afacerilor interne, pentru vechimea în muncă cu tot cu
avantaje, doar pentru un an de zile, dar nu pe toată perioada de timp de la
momentul eliberării, conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie
2021.
La 03 martie 2021, a primit răspuns de la CTAS Centru precum că i se
refuză în admiterea solicitărilor înaintate. Nefiind de acord cu răspunsul dat, la
12 martie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă către CNAS, care prin răspunsul
din 14 aprilie 2021 a fost respinsă. La 25 aprilie 2021 s-a adresat cu cerere
prealabilă către CNAS. Iar la 12 mai 2021, a primit răspunsul CNAS prin care
cererea prealabilă a fost respinsă.
Reclamantul a susținut că, nu este de acord cu decizia autorității publice
pârâte. În opinia sa, nu s-au luat și nu se iau în considerare dispozițiile Hotărârii
de Guvern nr. 78 din 21.02.1994, art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la sistemul
penitenciar nr.1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008.
A remarcat că, CNAS urma și urmează să-i achite toate sumele bănești
ca diferență neachitată, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16
1
octombrie 2019. Mai ales că, acest drept al său este confirmat prin deciziile
judiciare, prin care i s-a confirmat vechimea în muncă cu avantaje.
A relatat că, în conformitate cu prevederile punctului (8) lit. d) al
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției
și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună
de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire
penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși
și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.
1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21.03.2008), vechimea în
muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se
calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de
tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la
lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.
A relatat că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate
este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care
persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în
închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici.
A notat reclamantul că, colaboratorii care efectuează serviciului de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire
penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea
vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilirea și plata pensiilor și îndemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor
Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului
penitenciar.
A mai indicat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire
penală izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea
și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub
2
incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994.
Astfel, conform art. 10 alin. (3) al Legii privind pensiile de asigurări
sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, odată ce dreptul la pensie
este imprescriptibil, atât cât persistă acest drept, titularul are posibilitatea de a
iniția acțiune imprescriptibilă în vederea ajustării avantajelor ce rezultă din acest
drept la normele de drept în vigoare și la situația actuală. Caracterul
imprescriptibil al dreptului la recalcularea vechimii în muncă se relevă prin
aceea că acesta este un drept personal, astfel exercițiul său nu poate fi limitat în
timp și nu este susceptibil de a fi pierdut prin neuz.
A solicitat reclamantul de a considera nelegitim răspunsul CNAS din 12
mai 2021, prin care s-a refuzat în satisfacerea cererii cet. Zlatin Eduard, privind
achitarea sumelor bănești, ca diferență de la momentul eliberării la pensie și
până la data de 16 octombrie 2019, ca rezultat al calculării vechimii în muncă
cu avantaje pentru colaboratorii instituțiilor penitenciarelor; a obliga CNAS să
achitate lui Zlatin Eduard sumele bănești ca diferență al neachitării pensiei în
cuantum deplin, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16
octombrie 2019, luând în considerare vechimea în muncă de 38 ani și 4 luni de
activitate în cadrul organelor afacerilor interne.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani), a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de
Eduard Zlatin către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea
răspunsului și obligarea autorității publice de a calcula diferența la calcularea
pensiei. S-a anulat decizia nr. Z-845/21 din 12 mai 2021, nr. Z-528/21 din 14
aprilie 2021 și nr. 1723 din 03 martie 2021. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual
favorabil prin care să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Eduard
Zlatin, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu data survenirii dreptului,
luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr.
15980 din 08.10.2018.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 mai 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale declarat apel asupra
hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 aprilie 2023, solicitând
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
respinsă acțiunea.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 27 aprilie 2023 A Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, Ministerul
Afacerilor Interne, eronat a stabilit vechimea în muncă a lui Zlatin Eduard , fără
a calcula înlesnirile pentru perioada activității în cadrul Batalionului serviciului
escortă și pază al CGP, mun. Chișinău de la 08 august 1989 până la 07 februarie
1995, precum și pentru perioada activității în Izolatorul de detenție preventivă
al CGP mun. Chișinău de la 07 februarie 1995 până la 28 septembrie 2007.
Drept urmare prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Eduard Zlatin, s-a casat hotărârea
din data de 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cu emiterea
unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a
obligat MAI să efectueze recalcularea vechimii în muncă a lui Eduard Zlatin cu
includerea avantajelor a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
pentru perioada activității în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al
CGP, mun. Chișinău de la 08 august 1989 până la 07 februarie 1995, precum și
pentru perioada activității în Izolatorul de detenție preventivă al CGP mun.
Chișinău de la 07 februarie 1995 până la 28 septembrie 2007.
A relatat că, eroarea organului cu atribuții de stabilire și calculare a
pensiei a condus la situația în care reclamantului/intimat Zlatin Eduard,
începând cu data stabilirii pensiei și până în prezent, i-a fost achitată o pensie
mai mică decât cea cuvenită, eroare ce urma a fi corectată de către Casa
Națională de Asigurări Sociale odată cu executarea deciziei instanței de judecată
menționate supra.
De asemenea a remarcat instanța de apel că, autoritatea publică a efectuat
recalcularea pensiei reieșind din vechimea în muncă stabilită în baza deciziei
Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1001/18 din 09.10.2018, începând cu data de
09.10.2018, dar nu din data stabilirii pensiei - 28.09.2007. Respectiv, achitarea
diferenței pensiei a fost dispusă din data de 09.10.2018.
A subliniat că prezentei spețe sunt aplicabile prevederile art.54 din Legea
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, care prevăd că,
(...). Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau
care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. Or,
în situația în care persoana nu a primit la timp suma cuvenită a pensiei din vina
organului care a stabilit pensia, aceasta are dreptul de a pretinde la achitarea
diferenței de pensie neplătită pentru perioada precedentă, fără limită de timp.
4
De asemenea, a menționat că în concordanță cu prevederile art.48 din
Legea nr. 1544 din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pensiile
militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității
statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se
stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de
Guvern.
Drept urmare rezultă că, începând cu 01 ianuarie 2017, unica instituție
abilitată cu competente de stabilire și achitare a pensiilor militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
este Casa Națională de Asigurări Sociale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.105), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs împotriva deciziei din 20
februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurenta a invocat că decizia instanței de apel
este neîntemeiată, ce rezultă din aplicarea eronată a legii materiale aplicabile la
caz, soluția instanței de apel fiind eronată.
Relatează că pensia pentru vechime în muncă a intimatului a fost stabilită
de Ministerul Afacerilor Interne, începând cu data de 28.09.2007, în temeiul
Legii nr. 1544/1993, calculată în cuantum de 50% din suma soldei și o vechime
în muncă totală de 20 ani.
Urmare a depunerii cererii de recalculare a pensiei pentru vechime în
muncă și a actelor suplimentare, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru a
emis actul administrativ individual favorabil prin care a recalculat pensia pentru
vechime în muncă în conformitate cu art.art. 51,61 din Legea nr. 1544/1993, în
cuantum de 75% din suma soldei și o vechime în muncă de 38 ani 04 luni,
actualizând pensia prin indexare pentru fiecare an până la data depunerii cererii
de recalculare a pensiei' cu achitarea noilor drepturi la pensie începând cu luna
următoare depunerii actelor suplimentare.
5
Susține recurenta că, în motivarea temeiniciei deciziei instanței de apel,
se menționează că intimatul întrunește condițiile legale pentru recalcularea
pensiei prevăzute la art. 54 din Legea nr. 1544/1993, respectiv, Casa Națională
de Asigurări Sociale este obligată să recalculeze și să achite diferența pensiei
recalculate începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, 28.09.2007.
Menționează recurenta că apreciază critic și nemotivată soluția instanței
de apel care în lipsa unui suport probatoriu concludent, argumente certe, a
obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Zlatin Eduard diferența
pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioadă anterioară,
începând cu data stabilirii inițiale a pensiei.
A concluzionat recurenta că instanța de apel cât și instanța de fond eronat
a conchis că în situația din speță sunt aplicabile prevederile art. 54 din Legea nr.
1544/1993, or, în speța dedusă judecății este cert faptul că recalcularea pensiei
pentru vechime în muncă a intimatului urmează a fi efectuată în corespundere
cu art. 51 din norma menționată, care prevede expres modalitatea de recalculare
și achitarea diferenței la pensie.
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de recurs,
informând-o despre posibilitatea depunerii unei referințe la recurs.
La data de 14 mai 2024 Zlatin Eduard și avocatul acestuia, Dorian
Pîcălău, au depus referință la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea
cererii de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
6
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,
completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să
fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin
vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)
lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs”.
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 143 din Codul administrativ:
„(1)Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte
cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.”
„(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în
funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile
– de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.”
„(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale
legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi
incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare,
atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în
parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se
bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a prezentat
intenționat sau din neglijență gravă.”
„(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru
trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru o
perioadă de cel mult 3 ani pînă la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea
7
perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul depunerii
cererii.”
„(5) Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sînt întrunite
condițiile stabilite la art.147 alin.(3).”
Art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rîndurile militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului
General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru
perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele
pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc
pentru perioada precedentă fără limite în timp”
Art. 61, alin.(1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în
temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă
pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,
recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data
depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia contestată a fost notificată recurentului, în mod electronic, la
28 martie 2024 (f.d.100), iar, recursul a fost depus anterior, la data de 19 aprilie
2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Materialele cauzei atestă că la 24 mai 2021, Zlatin Eduard, a depus
acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea
răspunsului CNAS din 12 mai 2021 și obligarea CNAS să achitate lui Zlatin
Eduard sumele bănești ca diferență al neachitării pensiei în cuantum deplin, de
la momentul eliberării la pensie și până la data de 16 octombrie 2019, luând în
considerare vechimea în muncă de 38 ani și 4 luni de activitate în cadrul
organelor afacerilor interne.
Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 27 aprilie 2023 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a admisă acțiunea în contencios
administrativ formulată de Eduard Zlatin către Casa Națională de Asigurări
8
Sociale cu privire la anularea răspunsului și obligarea autorității publice de a
calcula diferența la calcularea pensiei. A anulat decizia nr. Z-845/21 din 12 mai
2021, nr. Z-528/21 din 14 aprilie 2021 și nr. 1723 din 03 martie 2021. A obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ
individual favorabil prin care să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui
Eduard Zlatin, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu data survenirii
dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău
cu nr. 15980 din 08.10.2018.
Instanța de apel, prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a
menținut hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că
decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în
motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu
privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lui Zlatin
Eduard pensia pentru vechime în serviciu, recalculată, începând cu data
survenirii dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP
Chișinău cu nr. 15980 din 08.10.2018.
În decizia sa instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției
reclamantului cu privire la achitarea pensiei începând cu data survenirii
dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău
cu nr. 15980 din 08.10.2018.
Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și instanța
de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita pensia cu
înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de
recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod corespunzător
aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări sociale care stabilește
sau plătește pensia.
Aceste concluzii nu aduc în discuție responsabilitatea Casei Naționale de
Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri începând cu data survenirii
dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău
cu nr. 15980 din 08.10.2018. Or, conform legislației, suma pensiei calculate și
neachitate la timp trebuie acordată pentru perioada precedentă, dar nu pentru
mai mult de trei ani înainte de data solicitării pensiei. În acest sens, se mențin
prevederile stipulate la pct. 41 din prezenta decizie.
Astfel, instanțele de judecată nu au motivat aspectul menționat, iar
aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei
9
motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței
și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.
De asemenea, conform prevederii legale reținute la pct. 42 din prezenta
decizie, recalcularea pensiilor se face pe baza documentelor disponibile la
momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă reclamantul prezintă
ulterior acte suplimentare care ar putea majora pensia, recalcularea se va face
pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea
acestor acte și nu înainte de data punerii în aplicare a legii relevante.
În contextul prevederilor menționate la pct. 40 Completul de judecată
menționează că existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de
anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de
asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia.
Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel concluzia
de a recalcula și încasa pensia intimatului începând cu data survenirii dreptului,
luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr.
15980 din 08.10.2018, situația în care normele citate supra prevăd o perioadă
de cel mult 3 ani sau o perioadă de 12 luni.
Prin urmare, este esențial ca instanța să examineze responsabilitatea
organului de asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru
perioada menționată de reclamant.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate anterior,
instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de
apel este nemotivată, deorece, conform prevederilor art. 239 din Codul
procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.
Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit
de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
Drept urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele
cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele
constatate de către instanța de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din
Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra
tuturor motivelor invocate în apel.
Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de
art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea
este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își
expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.
10
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces
echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune
în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate
de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs.
Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de
drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur
și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță,
lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,
justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător
să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de
atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în
pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul
în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în
cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea
de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va
considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența
CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,
instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța
de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu
încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces
liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat
de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.
În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de
judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală
a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,
să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând
cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al
participanților la proces la un proces echitabil.
Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
11
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează integral decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Zlatin Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, privind anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ
favorabil și restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
12