3ra-379/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-379/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Zlatin Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, privind anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-379/24

NR. PIGD 2-21076613-01-3ra-26042024)

Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu privire la momentul

de când urmează a fi achitată pensia recalculată

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

răspunsului și obligarea autorității publice de a calcula diferența la calcularea

pensiei.

interne, activând inclusiv în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al IGP al

MAI, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Până la reforma MAI din anul

2013, angajatorul său direct era Ministerul Afacerilor Interne, iar după reformă

- Inspectoratul General de Poliție al MAI.

prin care a solicitat să-i fie achitate toate sumele bănești, pensiile, indemnizații,

compensații, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16 octombrie

2020, luând în considerare faptul că i-a fost achitată pensia pentru activitate în

cadrul organelor afacerilor interne, pentru vechimea în muncă cu tot cu

avantaje, doar pentru un an de zile, dar nu pe toată perioada de timp de la

momentul eliberării, conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie

2021.

refuză în admiterea solicitărilor înaintate. Nefiind de acord cu răspunsul dat, la

12 martie 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă către CNAS, care prin răspunsul

din 14 aprilie 2021 a fost respinsă. La 25 aprilie 2021 s-a adresat cu cerere

prealabilă către CNAS. Iar la 12 mai 2021, a primit răspunsul CNAS prin care

cererea prealabilă a fost respinsă.

pârâte. În opinia sa, nu s-au luat și nu se iau în considerare dispozițiile Hotărârii

de Guvern nr. 78 din 21.02.1994, art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la sistemul

penitenciar nr.1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008.

ca diferență neachitată, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16

1

octombrie 2019. Mai ales că, acest drept al său este confirmat prin deciziile

judiciare, prin care i s-a confirmat vechimea în muncă cu avantaje.

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției

și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21.03.2008), vechimea în

muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se

calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de

tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care

persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici.

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilirea și plata pensiilor și îndemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului

penitenciar.

penală izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea

și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub

2

incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994.

sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, odată ce dreptul la pensie

este imprescriptibil, atât cât persistă acest drept, titularul are posibilitatea de a

iniția acțiune imprescriptibilă în vederea ajustării avantajelor ce rezultă din acest

drept la normele de drept în vigoare și la situația actuală. Caracterul

imprescriptibil al dreptului la recalcularea vechimii în muncă se relevă prin

aceea că acesta este un drept personal, astfel exercițiul său nu poate fi limitat în

timp și nu este susceptibil de a fi pierdut prin neuz.

mai 2021, prin care s-a refuzat în satisfacerea cererii cet. Zlatin Eduard, privind

achitarea sumelor bănești, ca diferență de la momentul eliberării la pensie și

până la data de 16 octombrie 2019, ca rezultat al calculării vechimii în muncă

cu avantaje pentru colaboratorii instituțiilor penitenciarelor; a obliga CNAS să

achitate lui Zlatin Eduard sumele bănești ca diferență al neachitării pensiei în

cuantum deplin, de la momentul eliberării la pensie și până la data de 16

octombrie 2019, luând în considerare vechimea în muncă de 38 ani și 4 luni de

activitate în cadrul organelor afacerilor interne.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani), a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de

Eduard Zlatin către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea

răspunsului și obligarea autorității publice de a calcula diferența la calcularea

pensiei. S-a anulat decizia nr. Z-845/21 din 12 mai 2021, nr. Z-528/21 din 14

aprilie 2021 și nr. 1723 din 03 martie 2021. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual

favorabil prin care să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Eduard

Zlatin, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu data survenirii dreptului,

luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr.

15980 din 08.10.2018.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 aprilie 2023, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

respinsă acțiunea.

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 27 aprilie 2023 A Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

Afacerilor Interne, eronat a stabilit vechimea în muncă a lui Zlatin Eduard , fără

a calcula înlesnirile pentru perioada activității în cadrul Batalionului serviciului

escortă și pază al CGP, mun. Chișinău de la 08 august 1989 până la 07 februarie

1995, precum și pentru perioada activității în Izolatorul de detenție preventivă

al CGP mun. Chișinău de la 07 februarie 1995 până la 28 septembrie 2007.

Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Eduard Zlatin, s-a casat hotărârea

din data de 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cu emiterea

unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a

obligat MAI să efectueze recalcularea vechimii în muncă a lui Eduard Zlatin cu

includerea avantajelor a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

pentru perioada activității în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al

CGP, mun. Chișinău de la 08 august 1989 până la 07 februarie 1995, precum și

pentru perioada activității în Izolatorul de detenție preventivă al CGP mun.

Chișinău de la 07 februarie 1995 până la 28 septembrie 2007.

pensiei a condus la situația în care reclamantului/intimat Zlatin Eduard,

începând cu data stabilirii pensiei și până în prezent, i-a fost achitată o pensie

mai mică decât cea cuvenită, eroare ce urma a fi corectată de către Casa

Națională de Asigurări Sociale odată cu executarea deciziei instanței de judecată

menționate supra.

recalcularea pensiei reieșind din vechimea în muncă stabilită în baza deciziei

Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1001/18 din 09.10.2018, începând cu data de

09.10.2018, dar nu din data stabilirii pensiei - 28.09.2007. Respectiv, achitarea

diferenței pensiei a fost dispusă din data de 09.10.2018.

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, care prevăd că,

(...). Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau

care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. Or,

în situația în care persoana nu a primit la timp suma cuvenită a pensiei din vina

organului care a stabilit pensia, aceasta are dreptul de a pretinde la achitarea

diferenței de pensie neplătită pentru perioada precedentă, fără limită de timp.

4

Legea nr. 1544 din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pensiile

militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de

Guvern.

abilitată cu competente de stabilire și achitare a pensiilor militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

este Casa Națională de Asigurări Sociale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs împotriva deciziei din 20

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii

ARGUMENTELE RECURSULUI

este neîntemeiată, ce rezultă din aplicarea eronată a legii materiale aplicabile la

caz, soluția instanței de apel fiind eronată.

de Ministerul Afacerilor Interne, începând cu data de 28.09.2007, în temeiul

Legii nr. 1544/1993, calculată în cuantum de 50% din suma soldei și o vechime

în muncă totală de 20 ani.

muncă și a actelor suplimentare, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru a

emis actul administrativ individual favorabil prin care a recalculat pensia pentru

vechime în muncă în conformitate cu art.art. 51,61 din Legea nr. 1544/1993, în

cuantum de 75% din suma soldei și o vechime în muncă de 38 ani 04 luni,

actualizând pensia prin indexare pentru fiecare an până la data depunerii cererii

de recalculare a pensiei' cu achitarea noilor drepturi la pensie începând cu luna

următoare depunerii actelor suplimentare.

5

se menționează că intimatul întrunește condițiile legale pentru recalcularea

pensiei prevăzute la art. 54 din Legea nr. 1544/1993, respectiv, Casa Națională

de Asigurări Sociale este obligată să recalculeze și să achite diferența pensiei

recalculate începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, 28.09.2007.

de apel care în lipsa unui suport probatoriu concludent, argumente certe, a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Zlatin Eduard diferența

pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioadă anterioară,

începând cu data stabilirii inițiale a pensiei.

a conchis că în situația din speță sunt aplicabile prevederile art. 54 din Legea nr.

1544/1993, or, în speța dedusă judecății este cert faptul că recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă a intimatului urmează a fi efectuată în corespundere

cu art. 51 din norma menționată, care prevede expres modalitatea de recalculare

și achitarea diferenței la pensie.

informând-o despre posibilitatea depunerii unei referințe la recurs.

Pîcălău, au depus referință la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea

cererii de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

6

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,

completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să

fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)

lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru

a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs”.

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„(1)Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte

cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.”

„(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile

– de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.”

„(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale

legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi

incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare,

atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în

parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ se

bazează în esență pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a prezentat

intenționat sau din neglijență gravă.”

„(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru o

perioadă de cel mult 3 ani pînă la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea

7

perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul depunerii

cererii.”

„(5) Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sînt întrunite

condițiile stabilite la art.147 alin.(3).”

„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rîndurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru

perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele

pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc

pentru perioada precedentă fără limite în timp”

„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special

din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă

pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,

recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia contestată a fost notificată recurentului, în mod electronic, la

28 martie 2024 (f.d.100), iar, recursul a fost depus anterior, la data de 19 aprilie

2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

răspunsului CNAS din 12 mai 2021 și obligarea CNAS să achitate lui Zlatin

Eduard sumele bănești ca diferență al neachitării pensiei în cuantum deplin, de

la momentul eliberării la pensie și până la data de 16 octombrie 2019, luând în

considerare vechimea în muncă de 38 ani și 4 luni de activitate în cadrul

organelor afacerilor interne.

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a admisă acțiunea în contencios

administrativ formulată de Eduard Zlatin către Casa Națională de Asigurări

8

Sociale cu privire la anularea răspunsului și obligarea autorității publice de a

calcula diferența la calcularea pensiei. A anulat decizia nr. Z-845/21 din 12 mai

2021, nr. Z-528/21 din 14 aprilie 2021 și nr. 1723 din 03 martie 2021. A obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ

individual favorabil prin care să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui

Eduard Zlatin, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu data survenirii

dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău

cu nr. 15980 din 08.10.2018.

Chișinău, a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a

menținut hotărârea din 27 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza deficiențelor în

motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară cu

privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lui Zlatin

Eduard pensia pentru vechime în serviciu, recalculată, începând cu data

survenirii dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP

Chișinău cu nr. 15980 din 08.10.2018.

reclamantului cu privire la achitarea pensiei începând cu data survenirii

dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău

cu nr. 15980 din 08.10.2018.

de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita pensia cu

înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de

recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod corespunzător

aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări sociale care stabilește

sau plătește pensia.

Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri începând cu data survenirii

dreptului, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău

cu nr. 15980 din 08.10.2018. Or, conform legislației, suma pensiei calculate și

neachitate la timp trebuie acordată pentru perioada precedentă, dar nu pentru

mai mult de trei ani înainte de data solicitării pensiei. În acest sens, se mențin

prevederile stipulate la pct. 41 din prezenta decizie.

aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei

9

motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței

și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

decizie, recalcularea pensiilor se face pe baza documentelor disponibile la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă reclamantul prezintă

ulterior acte suplimentare care ar putea majora pensia, recalcularea se va face

pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea

acestor acte și nu înainte de data punerii în aplicare a legii relevante.

menționează că existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de

anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de

asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia.

de a recalcula și încasa pensia intimatului începând cu data survenirii dreptului,

luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nr.

15980 din 08.10.2018, situația în care normele citate supra prevăd o perioadă

de cel mult 3 ani sau o perioadă de 12 luni.

organului de asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru

perioada menționată de reclamant.

instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de

apel este nemotivată, deorece, conform prevederilor art. 239 din Codul

procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit

de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele

cauzei și probele prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele

constatate de către instanța de fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din

Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea

este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își

expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

10

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces

echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune

în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate

de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs.

Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur

și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță,

lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător

să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de

atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în

pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente

pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul

în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în

cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea

de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va

considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,

instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța

de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu

încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces

liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat

de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală

a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei.

să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând

cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

11

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Casează integral decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Zlatin Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, privind anularea răspunsului și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil și restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12