3ra-931/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-931/23 2-22053842-01-3ra-13092023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I: Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 12 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Colodrovschi, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Colodrovschi împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Igor Colodrovschi și s-a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 15 aprilie 2022, Igor Colodrovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, solicitând anularea actelor administrative – decizia exprimată prin răspunsul nr. 34/3-1219 din 28 martie 2022, precum și decizia exprimată prin răspunsul nr. 34/3-C-1413/22 din 07 aprilie 2022 adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ favorabil solicitat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat, că la 17 ianuarie 2022 s-a adresat cu cerere în adresa Inspectoratului General al Poliției, fiind înregistrată cu nr. 675 în care a solicitat în temeiul pct. 3 lit. 1) din Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018, includerea în vechimea pentru determinarea categoriei de salarizare perioada de activitate realizată în ramura civilă înrudită cu specialitatea funcției deținute și anume perioada 21 februarie 2017 – 27 ianuarie 2020, activitate realizată în calitate de jurist la SRL „Softron”, justificată prin anexarea actelor confirmative: fișa de post, ordinul de angajare, contractul de muncă, extras din cont de la CNAS.

1 A comunicat că, urmare a examinării cererii menționate supra, pârâtul Inspectoratul General al Poliției a emis răspunsul nr. 34/3-1219 din 28 martie 2022, recepționat la aceeași dată, prin care i-a fost comunicat despre refuzul recunoașterii perioadei de activitate 21 februarie 2017 – 27 ianuarie 2020, care are vechime în muncă în ramura civilă înrudită cu specialitatea, funcția deținută. A informat că, nefiind de acord cu răspunsul recepționat, la 01 aprilie 2022 reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă, aceasta fiind înregistrată cu nr. C-1413/22, potrivit căreia reclamantul a solicitat admiterea acesteia cu emiterea actului administrativ favorabil.

A notat că, la 07 aprilie 2022, prin scrisoarea nr. 34/3-C-1413/22 a fost informat despre respingerea cererii prealabile ca fiind inadmisibilă, totodată cererea prealabilă și dosarul administrativ a fost transmis către Ministerul Afacerilor Interne care urmează să emită o decizie definitivă asupra cererii prealabile, decizie care poate fi contestată cu cerere de chemare în judecată în termen de 30 de zile de la data comunicării sau notificării. A invocat că, până la data depunerii prezentei acțiuni în contencios administrativ, nu a primit nici o decizie definitivă din partea Ministerului Afacerilor Interne. În fapt, reclamantul Igor Colodrovschi a menționat că în perioada anilor 2012 – 2020, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani și suplimentar neplătit de la 3 la 6 ani.

Ultimul concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani, în corespundere cu prevederile art.126 Codul Muncii i-a fost acordat prin Ordinul șefului IGP nr. 45 ef. din 08 februarie 2017 pentru perioada 21 februarie 2017 – 20 februarie 2020. A relevat că, în întreaga perioadă de concedii pentru îngrijirea copilului, a desfășurat activitatea de jurist la câteva întreprinderi, fapt confirmat prin extrasul din cont eliberat de către CNAS. Astfel, reclamantului nefiind cunoscut faptul că urmare adoptării în 2018 a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270, salariul acestuia este calculat potrivit unei modalități noi, nu a acordat o atenție acesteia.

Ulterior, informându-se a realizat că pârâtul, aplicând prevederile Legii menționate a calculat salariu stabilind treapta de salarizare fără a lua în considerare perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani. Reclamantul a reținut că examinând argumentele, motivele și temeiurile invocate în susținerea emiterii deciziei de refuz, a constatat că acestea s-au redus la faptul că în perioada vizată s-a aflat în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani în corespundere cu prevederile art. 126 Codul muncii, totodată, fiindu-i reamintit că una din condiții de a beneficia de concediul acordat este că „tatăl să se ocupe nemijlocit de îngrijirea copilului”.

De asemenea, se menționează că competențele stabilite în fișa postului de jurist în cadrul SRL „Softron” nu sunt similare cu atribuțiile stabilite în fișa postului pentru funcția de șef al Direcției prevenirea corupției. Astfel, a exprimat dezacordul cu motivele și temeiurile invocate precum și soluția pârâtului adoptată în cazul solicitării formulate, considerându-le neplauzibile și neîntemeiate din următoarele considerente. 2 Reclamantul a invocat că este angajat în cadrul MAI începând cu 14 iulie 1997 până în prezent, perioadă în care nu a avut întreruperi, prin urmare, prin prisma art.126 din Codul muncii vechimea în muncă neîntreruptă în cadrul MAI la data de 14 aprilie 2022 constituie 24 ani și 9 luni care, în opinia sa, ar urma să fie luată în calcul de către pârât și la stabilirea treptei de salarizare, nefiind necesară recunoașterea perioadei din ramura civilă înrudită.

Subsecvent a indicat că membrii comisiei de profil s-au limitat doar să menționeze că competențele din fișa de post în calitate de jurist nu sunt similare cu atribuțiile stabilite în fișa postului pentru funcția de șef al Direcției prevenirea corupției, fără a lua în considerare că o parte din acestea sunt înrudite cum ar fi: examinarea cererilor, efectuarea anchetelor de serviciu, elaborarea regulamentelor interne etc. Reclamantul a considerat că refuzul pârâtului expus în răspunsul nr. 34/3-1219 din 28 martie 2022 privind recunoașterea perioadei vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea funcției deținute și răspunsul nr. 34/3-C-1413/22 din 07 aprilie 2022 la cererea prealabilă din 01 aprilie 2022 sunt neîntemeiate și ilegale, iar pârâtul greșit calculează vechimea în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare, fapt care îi afectează reclamantului dreptul de a fi salarizat corespunzător, cauzându-i astfel prejudicii materiale.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Igor Colodrovschi împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 108, 112-119). La 21 noiembrie 2022, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Igor Colodrovschi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, privind admiterea acțiunii (f.d. 111, 126-128). Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Igor Colodrovschi și s-a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

141, 142-146). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că perioada de 21 februarie 2017 – 27 ianuarie 2020, nu poate fi inclusă la determinarea vechimii în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, or, Igor Colodrovschi nu se încadrează în nici o situație juridică indicată exhaustiv în pct. 3 al Regulamentului cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Instanța de apel a notat că, la determinarea vechimii în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, urmează a fi luate în calcul perioadele incluse în vechimea în muncă specială, care se încadrează în situațiile juridice prescrise la pct. 3 al Regulamentului cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. 3 Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că, în mod indubitabil, perioada aflării în concediu suplimentar plătit pentru îngrijirea copilului până la 6 ani fără suspendarea contractului individual de muncă, nu se regăsește în situațiile juridice la determinarea vechimii în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare.

La 26 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Igor Colodrovschi a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d. 149). Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul lui Igor Colodrovschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Igor Colodrovschi, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 21 martie 2023. Dispozitivul deciziei fiind notificat lui Igor Colodrovschi, prin intermediul poștei electronice la adresa igor2608@mail.ru, la data de 29 martie 2023, fapt confirmat prin extras din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la dosar (f.d. 147). La 26 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Igor Colodrovschi a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 martie 2023, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.

148-150). Ulterior, la 29 august 2023 Curtea de Apel Chișinău a notificat lui Igor Colodrovschi decizia motivată din 21 martie 2023, prin intermediul poștei electronice la adresa igor2608@mail.ru, fapt confirmat prin extras din poșta electronică a instanței de apel, anexat la dosar (f.d. 152). La data de 07 martie 2024, Igor Colodrovschi a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea în termen de depunere a recursului motivat, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu 4 emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d. 170-174).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Raportat la prevederile expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că până la 01 septembrie 2023, legislația în vigoare prevedea depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ, astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond.

Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la jurisdicția Curții Supreme de Justiție constituie de asemenea un factor de securitate juridică, conținută în regula de 30 de zile de la data notificării deciziei motivate și împiedică o permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată. Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 22 alin. (3) din Codul civil, notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un 5 efect întârziat. Potrivit art. 22 alin. (4) din Codul civil, notificarea se consideră ajunsă la destinatar: când este predată destinatarului; când este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau când este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întârziere.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (5) din Codul civil, notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi. În sensul art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Potrivit extrasului din poștă electronică a Curții de Apel Chișinău, copia deciziei motivate din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată lui Igor Colodrovschi la data de 29 august 2023, ora 10:48 la adresa igor2608@mail.ru (f.d. 152). Adresa respectivă a fost indicată de recurentul Igor Colodrovschi în cerere de chemare în judecată, cerere de apel și în cererea de recurs (f.d.

6, 126, 149 și 170). Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Igor Colodrovschi este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 30 august 2023, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 28 septembrie 2023, zi de joi. Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Igor Colodrovschi a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție la data de 07 martie 2024, fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege (f.d.

170). Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 30 august 2023 și 28 septembrie 2023, Igor Colodrovschi a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, 6 exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Prin urmare, instanța de recurs relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Cu referire la argumentul recurentului în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs, precum că a fost supus unei intervenții chirurgicale, după care a urmat mai multe proceduri de tratament, aflându-se în concediul medical începând cu 24 mai 2023 până în prezent, aceste circumstanțe nu constituie motiv de repunere în termen. Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Igor Colodrovschi urmând un tratament medical, a avut posibilitate obiectivă să angajeze un avocat în vederea întocmirii și depunerii cererii de recurs motivate la Curtea Supremă de Justiție, în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

Instanța de recurs remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Igor Colodrovschi, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Articolul 244 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art. 65 alin. (1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Astfel, reieșind din prevederile citate supra rezultă că Igor Colodrovschi nu a indicat motive independente de voința sa, care ar fi împiedicat la realizarea 7 corespunzătoare a dreptului său procedural. Instanța de recurs reține că, respectarea de către părți a termenelor legali, constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției. Admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție invocă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen și de a declara inadmisibil recursul depus de Igor Colodrovschi. În conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea lui Igor Colodrovschi de repunere în termen a recursului împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Recursul depus de Igor Colodrovschi se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8