3ra-931/23 — contestarea actului administrativ

3ra-931/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-931/23

2-22053842-01-3ra-13092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I: Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Colodrovschi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Colodrovschi împotriva Inspectoratului General al Poliției

al MAI privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Igor Colodrovschi și s-a menținut hotărârea din

18 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 15 aprilie 2022, Igor Colodrovschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, solicitând anularea actelor

administrative – decizia exprimată prin răspunsul nr. 34/3-1219 din 28 martie 2022,

precum și decizia exprimată prin răspunsul nr. 34/3-C-1413/22 din 07 aprilie 2022

adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

solicitat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat, că la 17 ianuarie 2022 s-a adresat

cu cerere în adresa Inspectoratului General al Poliției, fiind înregistrată cu nr. 675 în

care a solicitat în temeiul pct. 3 lit. 1) din Regulamentul cu privire la modul de

determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de

salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018,

includerea în vechimea pentru determinarea categoriei de salarizare perioada de

activitate realizată în ramura civilă înrudită cu specialitatea funcției deținute și

anume perioada 21 februarie 2017 – 27 ianuarie 2020, activitate realizată în calitate

de jurist la SRL „Softron”, justificată prin anexarea actelor confirmative: fișa de

post, ordinul de angajare, contractul de muncă, extras din cont de la CNAS.

1

A comunicat că, urmare a examinării cererii menționate supra, pârâtul

Inspectoratul General al Poliției a emis răspunsul nr. 34/3-1219 din 28 martie 2022,

recepționat la aceeași dată, prin care i-a fost comunicat despre refuzul recunoașterii

perioadei de activitate 21 februarie 2017 – 27 ianuarie 2020, care are vechime în

muncă în ramura civilă înrudită cu specialitatea, funcția deținută.

A informat că, nefiind de acord cu răspunsul recepționat, la 01 aprilie 2022

reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă, aceasta fiind înregistrată cu

nr. C-1413/22, potrivit căreia reclamantul a solicitat admiterea acesteia cu emiterea

actului administrativ favorabil.

A notat că, la 07 aprilie 2022, prin scrisoarea nr. 34/3-C-1413/22 a fost

informat despre respingerea cererii prealabile ca fiind inadmisibilă, totodată cererea

prealabilă și dosarul administrativ a fost transmis către Ministerul Afacerilor Interne

care urmează să emită o decizie definitivă asupra cererii prealabile, decizie care

poate fi contestată cu cerere de chemare în judecată în termen de 30 de zile de la

data comunicării sau notificării.

A invocat că, până la data depunerii prezentei acțiuni în contencios

administrativ, nu a primit nici o decizie definitivă din partea Ministerului Afacerilor

Interne.

În fapt, reclamantul Igor Colodrovschi a menționat că în perioada anilor 2012 –

2020, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani și

suplimentar neplătit de la 3 la 6 ani. Ultimul concediu suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani, în corespundere cu prevederile art.126

Codul Muncii i-a fost acordat prin Ordinul șefului IGP nr. 45 ef. din 08 februarie

2017 pentru perioada 21 februarie 2017 – 20 februarie 2020.

A relevat că, în întreaga perioadă de concedii pentru îngrijirea copilului, a

desfășurat activitatea de jurist la câteva întreprinderi, fapt confirmat prin extrasul

din cont eliberat de către CNAS.

Astfel, reclamantului nefiind cunoscut faptul că urmare adoptării în 2018 a

Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270, salariul

acestuia este calculat potrivit unei modalități noi, nu a acordat o atenție acesteia.

Ulterior, informându-se a realizat că pârâtul, aplicând prevederile Legii menționate

a calculat salariu stabilind treapta de salarizare fără a lua în considerare perioada

aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la

6 ani.

Reclamantul a reținut că examinând argumentele, motivele și temeiurile

invocate în susținerea emiterii deciziei de refuz, a constatat că acestea s-au redus la

faptul că în perioada vizată s-a aflat în concediu suplimentar neplătit pentru

îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani în corespundere cu prevederile art. 126

Codul muncii, totodată, fiindu-i reamintit că una din condiții de a beneficia de

concediul acordat este că „tatăl să se ocupe nemijlocit de îngrijirea copilului”. De

asemenea, se menționează că competențele stabilite în fișa postului de jurist în

cadrul SRL „Softron” nu sunt similare cu atribuțiile stabilite în fișa postului pentru

funcția de șef al Direcției prevenirea corupției.

Astfel, a exprimat dezacordul cu motivele și temeiurile invocate precum și

soluția pârâtului adoptată în cazul solicitării formulate, considerându-le neplauzibile

și neîntemeiate din următoarele considerente.

2

Reclamantul a invocat că este angajat în cadrul MAI începând cu 14 iulie 1997

până în prezent, perioadă în care nu a avut întreruperi, prin urmare, prin prisma

art.126 din Codul muncii vechimea în muncă neîntreruptă în cadrul MAI la data de

14 aprilie 2022 constituie 24 ani și 9 luni care, în opinia sa, ar urma să fie luată în

calcul de către pârât și la stabilirea treptei de salarizare, nefiind necesară

recunoașterea perioadei din ramura civilă înrudită.

Subsecvent a indicat că membrii comisiei de profil s-au limitat doar să

menționeze că competențele din fișa de post în calitate de jurist nu sunt similare cu

atribuțiile stabilite în fișa postului pentru funcția de șef al Direcției prevenirea

corupției, fără a lua în considerare că o parte din acestea sunt înrudite cum ar fi:

examinarea cererilor, efectuarea anchetelor de serviciu, elaborarea regulamentelor

interne etc.

Reclamantul a considerat că refuzul pârâtului expus în răspunsul nr. 34/3-1219

din 28 martie 2022 privind recunoașterea perioadei vechimii în muncă în ramurile

civile înrudite cu specialitatea funcției deținute și răspunsul nr. 34/3-C-1413/22 din

07 aprilie 2022 la cererea prealabilă din 01 aprilie 2022 sunt neîntemeiate și ilegale,

iar pârâtul greșit calculează vechimea în muncă pentru stabilirea treptei de

salarizare, fapt care îi afectează reclamantului dreptul de a fi salarizat corespunzător,

cauzându-i astfel prejudicii materiale.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Igor Colodrovschi împotriva

Inspectoratului General al Poliției al MAI privind contestarea actului administrativ

și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, s-a respins ca neîntemeiată

(f.d. 108, 112-119).

La 21 noiembrie 2022, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, Igor Colodrovschi a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, privind admiterea acțiunii (f.d. 111,

126-128).

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Igor Colodrovschi și s-a menținut hotărârea din 18 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 141, 142-146).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că perioada de 21 februarie

2017 – 27 ianuarie 2020, nu poate fi inclusă la determinarea vechimii în muncă

pentru stabilirea treptelor de salarizare, or, Igor Colodrovschi nu se încadrează în

nici o situație juridică indicată exhaustiv în pct. 3 al Regulamentului cu privire la

modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de

salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar.

Instanța de apel a notat că, la determinarea vechimii în muncă pentru stabilirea

treptelor de salarizare, urmează a fi luate în calcul perioadele incluse în vechimea în

muncă specială, care se încadrează în situațiile juridice prescrise la pct. 3 al

Regulamentului cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în

muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

3

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că, în mod indubitabil,

perioada aflării în concediu suplimentar plătit pentru îngrijirea copilului până la 6

ani fără suspendarea contractului individual de muncă, nu se regăsește în situațiile

juridice la determinarea vechimii în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare.

La 26 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Igor Colodrovschi a

depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată (f.d. 149).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul lui Igor

Colodrovschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Igor Colodrovschi, în

raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 21 martie 2023. Dispozitivul

deciziei fiind notificat lui Igor Colodrovschi, prin intermediul poștei electronice la

adresa igor2608@mail.ru, la data de 29 martie 2023, fapt confirmat prin extras din

poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, anexat la dosar (f.d. 147).

La 26 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Igor Colodrovschi a

depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 martie

2023, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de

chemare în judecată (f.d. 148-150).

Ulterior, la 29 august 2023 Curtea de Apel Chișinău a notificat lui Igor

Colodrovschi decizia motivată din 21 martie 2023, prin intermediul poștei

electronice la adresa igor2608@mail.ru, fapt confirmat prin extras din poșta

electronică a instanței de apel, anexat la dosar (f.d. 152).

La data de 07 martie 2024, Igor Colodrovschi a depus la Curtea de Apel

Chișinău recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat repunerea în termen de depunere a recursului motivat, admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

4

emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată

(f.d. 170-174).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Raportat la prevederile expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție subliniază că până la 01 septembrie 2023, legislația în vigoare prevedea

depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare

și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și

anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea

deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ, astfel

încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de

atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui termen de

valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea

securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la jurisdicția Curții

Supreme de Justiție constituie de asemenea un factor de securitate juridică,

conținută în regula de 30 de zile de la data notificării deciziei motivate și împiedică

o permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de

judecată.

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a

fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 22 alin. (3) din Codul civil, notificarea produce efecte din

momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un

5

efect întârziat.

Potrivit art. 22 alin. (4) din Codul civil, notificarea se consideră ajunsă la

destinatar: când este predată destinatarului; când este predată la adresa poștală

indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului

persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; în cazul unei

notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare

individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau când este pusă în orice alt

fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod

rezonabil accesul destinatarului, fără întârziere.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (5) din Codul civil, notificarea se

consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute

la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi.

În sensul art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit extrasului din poștă electronică a Curții de Apel Chișinău, copia

deciziei motivate din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată lui

Igor Colodrovschi la data de 29 august 2023, ora 10:48 la adresa igor2608@mail.ru

(f.d. 152).

Adresa respectivă a fost indicată de recurentul Igor Colodrovschi în cerere de

chemare în judecată, cerere de apel și în cererea de recurs (f.d. 6, 126, 149 și 170).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că începutul

curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Igor Colodrovschi

este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate a Curții

de Apel Chișinău, adică ziua de 30 august 2023, iar termenul limită de prezentare a

motivării recursului fiind data de 28 septembrie 2023, zi de joi.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Igor Colodrovschi a prezentat

motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție la data de 07 martie 2024, fapt ce

denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege (f.d. 170).

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

30 august 2023 și 28 septembrie 2023, Igor Colodrovschi a dispus de suficient timp

pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

6

exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că în cazul omiterii unui termen, legea

acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act

de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și

motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Cu referire la argumentul recurentului în susținerea cererii de repunere în

termenul de recurs, precum că a fost supus unei intervenții chirurgicale, după care a

urmat mai multe proceduri de tratament, aflându-se în concediul medical începând

cu 24 mai 2023 până în prezent, aceste circumstanțe nu constituie motiv de repunere

în termen.

Instanța de recurs învederează că, potrivit art. 45 alin. (1) din Codul

administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau

prin reprezentanții lor.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează că Igor Colodrovschi urmând un tratament medical, a avut posibilitate

obiectivă să angajeze un avocat în vederea întocmirii și depunerii cererii de recurs

motivate la Curtea Supremă de Justiție, în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

Instanța de recurs remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată

de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a

realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii

de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Igor

Colodrovschi, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Articolul 244 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile

art. 65 alin. (1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Astfel, reieșind din prevederile citate supra rezultă că Igor Colodrovschi nu a

indicat motive independente de voința sa, care ar fi împiedicat la realizarea

7

corespunzătoare a dreptului său procedural.

Instanța de recurs reține că, respectarea de către părți a termenelor legali,

constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a

justiției. Admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că o asemenea

soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a

actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție invocă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie

2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși

reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar

putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o

cale extraordinară de atac.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen și de a

declara inadmisibil recursul depus de Igor Colodrovschi.

În conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea lui Igor Colodrovschi de repunere în termen a recursului

împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Recursul depus de Igor Colodrovschi se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8