3ra-335/24 — contestarea actelor administrative

3ra-335/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vasilișin

Nicolae,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vasilișin Nicolae împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General al Poliției

privind contestarea actelor administrative defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-335/24

PIGD 2-22135013-01-3ra-11042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Vasilișin Nicolae,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

instanță cu o acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale (CNAS), terț Inspectoratul General al Poliției solicitând anularea

deciziilor administrative defavorabile și obligarea emiterii unui act administrativ

individual favorabil.

depus la CNAS o cerere pentru stabilirea pensiei, după acumularea vechimii în

muncă necesare pentru obținerea acestui drept, reieșind din nivelul venitului

realizat în ultimul an de serviciu. Cererea sa a avut la bază prevederile Legii nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor, precum și ale

Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, anexând documentele necesare și

primind dovada recepționării cererii cu nr. 91/2022/3820.

de refuz în recalcularea pensiei, invocând că el beneficia deja de pensie pentru

vechime în muncă stabilită la 1 octombrie 2010 și că Legea nr. 1544/1993 nu

prevedea recalcularea pensiei după o eventuală angajare în serviciul militar.

Considerând decizia cu nr. 91/2022/32306 din 29 iulie 2022 ca fiind nejustificată,

reclamantul a contestat-o printr-o cerere prealabilă în care a solicitat recalcularea

pensiei conform venitului realizat în ultimul an de serviciu și în baza ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 31 c/ef.

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fără întrerupere, în perioada 26 august 1991

- 01 octombrie 2010, și ulterior între 17 iunie 2015 - 25 mai 2022. A arătat că pentru

anumite perioade de activitate beneficia de calcul cu înlesniri, conform cărora o

lună de muncă echivala cu o lună și jumătate pentru stabilirea pensiei.

Poliției din 25 mai 2022, privind încetarea raportului său de serviciu, fusese emis

fără solicitarea sa, aplicându-se prevederile art. 38 din Legea nr. 288/2016, deși el

nu atinsese limita de vârstă prevăzută de lege pentru funcțiile publice cu statut

1

special. În opinia sa, acest fapt, coroborat cu contribuțiile sale continue la sistemul

public de pensii între 2015 și 2022, justifica recalcularea pensiei sale.

din 1 septembrie 2022 cu nr. V-1770/22 erau nejustificate și ilegale. A menționat

că decizia CNAS fusese șablonată, prezentând greșeli tehnice, și că aceasta reflecta

o practică sistematică a CNAS de a respinge cererile similare de recalculare a

pensiilor în cazul persoanelor vizate de Legea nr. 1544-XII.

i dreptul la muncă și la un viitor asigurat. A solicitat anularea deciziilor CNAS cu

nr. 91/2022/32306 și nr. V-1770/22, precum și obligarea CNAS de a recalcula și

achita pensia sa începând cu data de 7 iulie 2022, reieșind din nivelul venitului

realizat în ultimul an de serviciu.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vasilișin Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

data de 24 februarie 2023 apel motivat. Prin acesta, a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Vasilișin Nicolae împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 13 februarie 2023.

expres momentul apariției dreptului la pensie pentru militari și pentru persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. În acest sens,

instanța a constatat că Vasilișin Nicolae beneficia, începând cu 1 octombrie 2010,

de dreptul la pensie pentru vechime în muncă, calculată și stabilită conform Legii

nr. 1544/1993.

în serviciu prin contract, această circumstanță nu putea constitui un temei pentru

stabilirea sau recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă. Instanța a

2

concluzionat că dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o singură dată,

respectiv după eliberarea din serviciu, iar recalcularea putea fi realizată doar în

condițiile prevăzute de lege.

1544-XII din 23 iunie 1993 puteau fi recalculate doar în temeiul art. 61 din aceeași

lege. Normele invocate de Vasilișin Nicolae în cererea de chemare în judecată și în

apel, pentru susținerea pretențiilor de stabilire repetată a mărimii pensiei pentru

vechimea în muncă, nu erau aplicabile în cazul său, deoarece se refereau la

condițiile de stabilire a pensiei la eliberarea inițială din serviciu.

din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului

asimilase dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate (conform art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție), se impunea analizarea temeiurilor de recalculare a

pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1544/1993.

Aceasta prevedea că recalcularea pensiilor stabilite anterior putea fi efectuată în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul prezenta ulterior acte suplimentare care justificau majorarea

pensiei, recalcularea se putea efectua pentru perioada precedentă, dar nu mai mult

de 12 luni de la data depunerii actelor și nu mai devreme de data punerii în aplicare

a legii.

articolelor 13 și 14 din Legea nr. 1544/1993, invocate ca temei pentru recalcularea

pensiei. De asemenea, nici art. 61 din aceeași lege nu prevedea stabilirea repetată a

dreptului la pensie pentru vechimea în muncă după reangajare. Instanța a subliniat

că din sensul Legii nr. 1544/1993 nu rezulta că militarii și persoanele din corpul de

comandă aveau dreptul la stabilirea repetată a pensiei în cazul în care acumulau o

nouă vechime în muncă, întrucât acest lucru ar fi permis, teoretic, nenumărate

recalculări ale pensiei.

stabilirea unei noi mărimi a pensiei doar dacă ar fi avut dreptul la o pensie diferită.

În cazul de față, o astfel de situație nu se constatase, deoarece reclamantul

pretinsese în mod repetat recalcularea aceleiași categorii de pensie, de care

beneficia din 1 octombrie 2010.

sistemul public de pensii excludea posibilitatea stabilirii din nou a aceleiași

categorii de pensie. În consecință, decizia CNAS cu nr. 91/2022/32306 din 29 iulie

2022, prin care fusese respinsă cererea de recalculare a pensiei, era legală, iar

temeiuri pentru anularea acesteia nu existau. Instanța a subliniat că obligarea

CNAS de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei ar fi încălcat prevederile

3

legale, conform cărora recalcularea pensiilor se efectua în temeiul documentelor

existente la momentul recalculării.

reclamantului conform cărora instanța de fond ar fi examinat superficial litigiul.

Instanța a considerat că prima instanță exercitase un rol activ, analizase toate

circumstanțele cauzei și asigurase părților condiții echitabile pentru exercitarea

drepturilor și obligațiilor procedurale, respectând astfel dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

de drept deja expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

din 29 noiembrie 2023 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13

februarie 2023 au fost arbitrare și s-au bazat pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor.

de respingere a acțiunii în contencios administrativ depuse de către Nicolae

Vasilișin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care acesta solicitase

anularea deciziei CNAS nr. 91/2022/32306 din 29 iulie 2022 și a actului

administrativ individual CNAS nr. V-1770/22 din 1 septembrie 2022. Recurentul

a susținut că instanțele nu au examinat imparțial și complet materialele dosarului

administrativ (excepție fiind judecătorul Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel

Chișinău). Totodată, actele transmise la CNAS de către recurent și

intervenientul/persoana terță (Inspectoratul General al Poliției) pentru perioada de

activitate 17 iunie 2015 – 25 mai 2022 nu au fost analizate corespunzător. Instanțele

nu au constatat și elucidat dovezile suplimentare privind vechimea în muncă și

venitul salarial care ar fi acordat dreptul la majorarea pensiei.

probe veridice și suficiente, iar CNAS nu prezentase probe care să demonstreze că

recurentul nu avea dreptul la majorarea pensiei în baza vechimii de muncă obținute

suplimentar. Recurentul a subliniat că instanțele s-au bazat pe o apreciere

nerezonabilă a probelor și nu i-au adus la cunoștință probele pe care le-au

4

considerat constatate. Deciziile s-au bazat doar pe copii ale unor acte extrase din

dosarul de pensionare al recurentului din 2010, transmise de CNAS, care ar fi indus

în eroare instanțele.

contestase actul administrativ emis de către Inspectoratul General al Poliției –

angajatorul lui Nicolae Vasilișin – prin care se stabilise și se confirmase calculul

vechimii în serviciu, inclusiv venitul realizat de recurent în ultimul an de activitate.

Recurentul a argumentat că, în lipsa unei contestații din partea CNAS, acest act

trebuia considerat obligatoriu pentru instituție, iar recalcularea vechimii nu putea

fi respinsă.

atât de art. 47 din Constituție, cât și de art. 46, care protejează dreptul de proprietate,

precum și de art. 1 din Protocolul I la CEDO. Acesta a subliniat că deciziile

instanțelor inferioare încălcau aceste drepturi fundamentale, protejate și prin

instrumente internaționale precum Declarația Universală a Drepturilor Omului,

Carta Socială Europeană și Pactul Internațional privind Drepturile Economice,

Sociale și Culturale.

POZIȚIA INTIMATULUI

Poliției a menționat că având în vedere că prin acțiunea în contencios administrativ

nu au fost formulate pretenții împotriva sa și că niciun act administrativ sau

procedură administrativă întocmită ori desfășurată de către Inspectoratul General

al Poliției sau subdiviziunile acestuia în privința recurentului Vasilișin Nicolae nu

a fost contestată, acesta consideră că nu are competența legală și materială de a se

pronunța asupra procedurilor administrative desfășurate de alte instituții publice.

Sociale nu a prezentat o referință prin care să își exprime opinia cu privire la

temeinicia recursului formulat de Vasilișin Nicolae.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

5

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată lui Vasilișin Nicolae la data de 11 martie 2024, prin intermediul oficiului

poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 124).

legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile

art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

6

Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

7

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vasilișin Nicolae.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8