3rh-18/25 — Anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii revizuirii. Circumstantele invocate nu cad sub incidenta art. 449 lit. b CPC
3rh-18/25 — Anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea, ca fiind inadmisibilă, a cererii de revizuire depuse
de avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai,
în cauza de contencios administrativ, intentată de către Valentina Șalamai
împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare,
împotriva deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție,
(Dosarul nr. 3rh-18/25
NR. PIGD 2-21033079-01-3rh-23072025)
Temeiurile declarării revizuirii. Circumstanțele invocate nu cad sub incidența art.449
lit.b) din Codul de procedură civilă. Modificarea ulterioară a legii aplicate la judecarea
unei cauze civile, nu constituie temei de revizuire a unei hotărâri irevocabile.
Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: Gr. Cazacu
Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
Instanța de recurs - Curtea Supremă de Justiție: S. Procopciuc. I. Malanciuc, D. Stănilă
Instanța de revizuire - Curtea Supremă de Justiție: S. Procopciuc. I. Malanciuc, D. Stănilă
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de avocatul
Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 martie 2021, avocatul Natalia Bayram în interesele lui Valentina Șalamai
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate,
prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2021.
Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Valentina Șalamai
împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare
nr. 30/15 din 10 februarie 2021.
La 29 octombrie 2021, avocatul Natalia Bayram în interesele lui Valentina
Șalamai a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Iar la 16 februarie 2022, Valentina Șalamai
a depus cerere de apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din
12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi
decizii de admitere a acțiunii și anularea actului de constatare nr. 30/15 din 10
februarie 2021.
Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de către Valentina Șalamai, s-a casat hotărârea din 12 octombrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a
admis acțiunea înaintată de Valentina Șalamai, S-a anulat actul de constatare nr.
30/15 din 10 februarie 2021 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în
privința Valentinei Șalamai.
La 17 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 28 septembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată înaintată de Valentina Șalamai să fie respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate. Casată decizia din 28
septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii prin care s-
a menținut hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 27 ianuarie 2025, Valentina Șalamai a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat
1
admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 20
decembrie 2024 și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs.
Prin încheierea din 2 aprilie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Șalamai, împotriva deciziei
din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios
administrativ, intentată de către Valentina Șalamai împotriva Autorității Naționale
de Integritate privind anularea actului de constatare.
La 23 iulie 2025, avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai
a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții
Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea
deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024 și rejudecarea cauzei de
către instanța de recurs.
În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)
din Codul de procedură civilă, susținând că, la 29 octombrie 2022 și la 27 martie
2025 au intrat în vigoare completări la art.39 al Legii nr. 132/2016, care prevăd
următoarele: (2) Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate
la alin.(l) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura
abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior,
de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută.
Notează că, din oficiu Autoritatea Națională de Integritate, la data de 17 iunie
2025 a constatat anumite fapte, care au condus la modificarea sancțiunilor impuse
prin actul de constatare din 10 februarie 2020. Astfel, intimatul Autoritatea
Națională de Integritate emite actul de constatare nr. 55 și constată că:
- sancțiunile privind încetarea mandatului și interdicția aplicată dnei Valentina Șalamai prin
pct. 3 și 4 din Actul de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020 nu sunt justificate
conform art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate în interpretarea modificărilor operate prin Legea nr. 34/2025.
- Anulează pct. 3 și 4 din Actul de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020.
- Se radiază din Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție ce
derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorității Naționale de Integritate interdicția
aplicată dnei Valentina Șalamai.
Indică că, din conținutul actului administrativ emis la data de 17 iunie 2025,
care a îmbrăcat puterea lucrului decis, au apărut fapte esențiale ale cauzei și anume:
”Sancțiunile privind încetarea mandatului și interdicția aplicată dnei Valentina
Șalamai prin pct. 3 și 4 din Actul de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020 nu
sunt justificate conform art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate”.
În consecință constatărilor, în conformitate cu prevederile art. 145 CA, actul
administrativ individual defavorabil a fost revocat în parte cu efect pentru viitor chiar
și după ce a devenit incontestabil. Cu toate acestea există actul judecătoresc, care
2
prevede menținerea sancțiunilor - Decizia Curții Supreme de Justiție din 20
decembrie 2024.
Subliniază că, temeiul invocat în cererea de revizuire, art. 449 lit. b) CPC, sunt
fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
au importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, și sunt confirmate
prin prezentarea probelor concludente și pertinente - actul de constatare din 17 iunie
2025.
Relevă că, actul de constatare din 17 iunie 2025 a fost emis/ descoperit după
ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.
Astfel, circumstanțele nou-descoperite reprezintă a totalitate de fapte juridice
(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și
obligațiilor civile, au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,
totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, circumstanțe
care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul
pronunțării hotărârii (legea prevederea modificarea sancțiunii începând cu 29
octombrie 2022).
Mai menționează că, pe soluția adoptată în decizia din 20 decembrie 2024
revizuirea se justifica, prin aceea că, involuntar, instanța a săvârșit o eroare în
legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată, iar faptele invocate au putere
decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată.
De asemenea notează că, decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie
2024 a fost contestata la CEDO aflându-se în procedura Curții, iar revizuirea va
constitui și o soluționare amicală.
Învederează că, instanțele de judecată naționale au obligația sa întreprindă
orice tentativă de a aplica în mod coerent și consecvent legislația națională în limitele
standardelor impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În speță, prin cererea de revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite,
pentru neregularități ce s-au săvârșit din motivul nerespectării legii de către
Autoritatea Națională de Integritate. Revizuirea este o cale de atac de retractare, care
presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta
nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii
de revizuire, ceea ce prezumă existență temeiurilor în acest sens.
În concluzie indică că, este în prezența tuturor condițiilor de intervenție a unei
nulități a deciziei din 20 decembrie 2024, iar revizuirea, acordă posibilitatea
remedierii încălcării admise prin refacerea actului în condițiile legale, în
conformitate cu prevederile art. 449 alin. (1) lit. b), art. 450 lit. b), art. 453 alin. (1)
lit. b) CPC.
3
La 14 august 2025, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință la
cerere de revizuire înaintată de Valentina Șalamai, solicitând respingerea ca
inadmisibilă a cererii de revizuire depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ stipulează:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor
instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se
respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești
care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun
revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de
atac.”
Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare
se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei
hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o
nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă
hotărâre”.
Art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește
că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei”
Art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție:
a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”
Art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă
„Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a
luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-
i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,
încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b)”.
Art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă
„Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în
mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă”.
Art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă:
„Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a
instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța
4
care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta
dispune înștiințarea lor.
Art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă,:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii
de revizuire ca fiind inadmisibilă”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând materialele cauzei deduse judecății, în coroborare cu cadrul
normativ pertinent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
cererea de revizuire depusă de avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina
Șalamai, urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibilă, din considerentele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
principiului autorității de lucru judecat (res judicata), atunci când instanțele
judecătorești au oferit o soluție definitivă asupra unei chestiuni litigioase, aceasta nu
mai poate fi repusă în discuție. Însă, acest principiu nu are un caracter absolut și
poate admite derogări doar în prezența unor circumstanțe esențiale și convingătoare,
care justifică redeschiderea procesului.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac cu caracter de retractare, permite
desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă unor
condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres și
exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.
În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia avocatul
Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai a întemeiat cererea de revizuire,
temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că
au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.
În interpretarea acestei norme, Completul de judecată reiterează că prin
„circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante
(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori
obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată în
cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii
irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici
accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.
În consecință, invocarea temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale: (i)
circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (ii) să fi devenit
cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.
Analizând temeiurile cererii de revizuire, Completul de judecată constată că
avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai a invocat, în calitate de
circumstanță nou-descoperită, faptul că la 29 octombrie 2022 și la 27 martie 2025
5
au intrat în vigoare completări la art. 39 al Legii nr. 132/2016 și emiterea de către
Autoritatea Națională de Integritate la 17 iunie 2025 a actului de constatare nr. 55.
Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție reține că, modificarea legii care
ar guverna raportul juridic în baza căreia a fost emisă o hotărâre judecătorească, după
rămânerea irevocabilă a acesteia nu reprezintă un temei de revizuire în sensul art.
449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Aceasta deoarece modificarea legislației
ulterioară pronunțării unei hotărâri rămasă irevocabilă reprezintă o schimbare a
cadrului juridic aplicabil, și nu o „circumstanță de fapt” în sensul avut în vedere de
art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată subliniază că instanța nu poate fi chemată, prin
intermediul unei cereri de revizuire, să reevalueze o hotărâre irevocabilă doar pentru
faptul că, ulterior, a intervenit o nouă reglementare legală. O atare abordare ar
transforma calea extraordinară de atac într-un mecanism de adaptare a hotărârilor
judecătorești la realitățile normative în continuă schimbare, ceea ce ar contraveni
scopului și caracterului excepțional al revizuirii.
Referitor la invocarea actului de constatare nr. 55 din 17 iunie 2025 emis de
Autoritatea Națională de Integritate, Completul Curții Supreme de Justiție
precizează că actul de constatare invocat nu poate constitui o circumstanță nou-
descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât a fost
întocmit la o dată mult ulterioară pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție din
20 decembrie 2024. Or, una dintre condițiile esențiale prevăzute de lege pentru
admisibilitatea revizuirii pe acest temei este ca fapta sau circumstanța invocată să fi
existat înainte de pronunțarea hotărârii, cerință care, în speță, nu este îndeplinită.
Actul de constatare nr. 55 din 17 iunie 2025 nu poate fi calificat drept o
circumstanță esențială și nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă, deoarece nu este o faptă sau o împrejurare care a existat anterior
pronunțării hotărârii, motiv pentru care nu poate fi considerat un temei valabil de
revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție.
Mai mult, actul de constatare nr. 55 din 17 iunie 2025 nu reflectă o realitate
care ar fi existat înainte de 24 decembrie 2024, ci este rezultatul al modificării Legii
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Această împrejurare exclude
posibilitatea încadrării actului în noțiunea de „circumstanță nou-descoperită”,
întrucât nu corespunde cerinței obiective de temporalitate instituită de lege: aceea ca
fapta să fi existat anterior hotărârii, dar să fi fost necunoscută și imposibil de aflat în
mod rezonabil în cursul procesului inițial.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele
invocate de avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai în cererea
de revizuire depusă împotriva deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de
Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Ținând cont de art. 195 Cod administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a)
Codul de procedură civilă,
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Veronica
Pascal în interesele lui Valentina Șalamai, împotriva deciziei din 20 decembrie 2024
a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată de către
Valentina Șalamai împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea
actului de constatare.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7