3ra-1028/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1028/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1028/22

2-20128034-01-3ra-05102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

28 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

examinând în ședință publică recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Valentin Guțu, împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2020, Grigore Munteanu, fiind reprezentat de avocatul

Valentin Guțu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale

de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr.220/11 din 24 septembrie

2020.

La 03 februarie 2021, avocatul Guțu Valentin în interesele reclamantului

Munteanu Grigore, a depus cerere de concretizare a acțiunii.

În motivarea acțiunii, a susținut că inspectorul superior de integritate al

Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, Alexandru

Stavinschi, examinând materialele dosarului de control al averii și intereselor

personale, inițiat în privința lui Munteanu Grigore, domiciliat în satul Negureni,

raionul Telenești, ex-primar al comunei Negureni, în temeiul art. 35 din Legea nr.

132 /2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, la 24 septembrie 2020 a

întocmit actul de constatare nr. 220/11, prin care s-a constată existența diferenței

substanțiale, în mărime de 902 750 lei între averea dobândită și veniturile obținute

1

de către Munteanu Grigore, ex-primar al comunei Negureni, raionul Telenești, soției

acestuia, Munteanu Maria, precum și persoanelor aflate la întreținere Botnari

Iuvilina și Botnri Octavian, pe parcursul exercitării mandatelor de primar, în

perioada 01 ianuarie 2012 – 28 septembrie 2019, precum și caracterul nejustificat al

deținerii acestei averi; s-a transmis cauza în instanța de judecată competentă spre

examinare in vederea dispunerii confiscării averii nejustificate; s-a decăzut

Munteanu Grigore, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică și mandatul de primar, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării

sau destituirii din funcție sau din data la care averea lui Muntenii Grigore va fi

constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărâre

judecătorească definitivă; s-a înscris Munteanu Grigore în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică,

de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data la care averea lui Munteanu

Grigore va fi constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o

hotărâre judecătorească definitivă; s-a notificat Munteanu Grigore, despre

obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și interese personale anuale pentru

anii 2017-2018 rectificate în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a

actului de constatare; s-a adus la cunosțință lui Munteanu Grigore actul de constatare

și s-a informat despre dreptul de a-1 contesta, în termen de 15 zile de la primirea

acestuia la judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Totodată, inspectorul superior de integritate din cadrul Inspectoratului de

Integritate a Autorității Naționale de Integritate, Alexandru Stavinschi a depus un

denunț organului de urmărire penală al Direcției Generale Teritoriale Nord a

Centrului Național Anticorupție, privind pretinsele fapte de îmbogățire ilicită comise

de către primarul com. Negureni, r-nu1 Telenești, Munteanu Grigore.

Reprezentantul reclamantului a menționat că a luat cunoștință cu actul de

constatare nr. 220/11 din 24 septembrie 2020 la data de 28 septembrie 2020, fapt

confirmat prin copia plicului poștal anexat anterior la materialele cauzei. Din acest

motiv consideră că contestația a fost depusă în termen.

A invocat că nu este de acord cu actul de constatare nr. 220/11 din 24

septembrie 2020, îl consideră neîntemeiat și nefondat.

În context, a indicat că Autoritatea Națională de Integritate a examinat

superficial materialele dosarului de control al averii și intereselor personale inițiat în

privința lui Munteanu Grigore, nu a verificat obiectiv și în mod legal toate veniturile

și cheltuielile familiei lui Munteanu Grigore pe perioada mandatelor sale de primar

și ca rezultat, nelegitim a emis actul de constatare nr. 220/11 din 24 septembrie 2020.

Ca urmare a verificărilor efectuate, DGT Nord al CNA a înaintat un raport

Oficiului Nord al Procuraturii Anticorupție cu propunerea de a refuza în pornirea

urmăririi penale pe cazul examinat și clasarea procesului penal inițiat pe motiv că

fapta lui Munteanu Grigore nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Examinând acest Raport și materialele procesului penal. Procurorul în Oficiul

Nord al Procuratura Anticorupție, Iulian Diaconii, la 01 decembrie 2020 a emis o

ordonanță prin care a refuzat în pornirea urmăririi penale în privința lui Munteanu

Grigore și a clasat procesul penal din motiv că fapta ultimului nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 3302 alin. (2) Cod penal.

2

Astfel în cadrul controlului efectuat de DGT Nord al CNA, temeiul aflării la

întreținerea lui Munteanu Grigore a lui Botnari Iuvilina și a lui Botnari Octavian nu

s-a confirmat și astfel, veniturile acestora, adică a lui Munteanu Grigore, a soției sale

Munteanu Maria și a soților Botnari Iuvilina și Octavian, nelegitim au fost calculate

sumar pentru toate 4 persoane, la fel și cheltuielile au fost calculate sumar pentru

toate 4 persoane, constatându-se diferența în mărime de 902 750 lei.

Organul de urmărire penală a constatat că Botnari Octavian în luna octombrie

2012 s-a căsătorit cu Rusu Iuvilina Alexei (numele la moment Botnari) care de mic

copil era întreținută și educată de către soții Munteanu Grigore și Munteanu Maria.

Până la căsătorie, Botnari Octavian a fost timp de aproximativ 4 ani peste

hotarele țării unde a câștigat bani din care și-a cumpărat un automobil de model

„BMW”, pe care ulterior l-a schimbat și și-a făcut careva rezerve în bani, suficient

pentru un trai decent.

La fel, mama sa Botnari Galina a fost timp de aproximativ 19 ani peste hotarele

țării și la fel îl ajuta cu bani. Împreună cu Botnari Iuvilina sunt apți de muncă și din

anul 2015 sunt angajați la SRL „Albmunt Agro” cu genul de activitate în agricultură,

care este fondată de către Munteanu Grigore, de unde primesc salariu flexibil, în

dependență de volumul muncii prestate și sezoanele agricole, recolte, etc.

Aproximativ în anul 2012 sau la începutul anului 2013, împreună cu Iuvilina

au procurat, cu o parte din banii câștigați la nuntă, un automobil de model „Mercedes

E250” anul fabricării 2010, pe care l-au înstrăinat în 2017. Din anul 2012 împreună

cu Iuvilina locuiesc în com. Negureni, r-nul Telenești, într-o ogradă cu Munteanu

Grigore și Munteanu Maria. Aceștia le sunt ca părinți și se ajută reciproc material

(bani, produse alimentare, etc.), moral și fizic.

Din informațiile acumulate în actul de constatare, se constată că Munteanu

Grigore a deținut mandatul de primar al com. Negureni, r-nul Telenești în perioada

de timp 01 ianuarie 2012 – 28 ianuarie 2019.

Pe parcursul procesului penal, din totalitatea probelor administrate, s-a

constatat că Munteanu Grigore, pretinsul subiect al îmbogățirii ilicite denunțat de

către Autoritatea Națională de Integritate, în declarațiile sale de venit pentru

perioada deținerii mandatului funcției cu demnitate publică (anul 2012 - anul 2018)

îi indică pe Botnari Iuvilina și Botnari Octavian ca fiind persoane întreținute de el,

pe când aceste persoane din data de 10 octombrie 2012 sunt soț și soție, angajați la

SRL „Linoct” și SRL „Albmunt Agro” și, respectiv, nu se află la întreținerea

reclamantului.

A menționat că potrivit prevederilor art.2 din Legea RM nr.l33 din 17 iunie

2016 privind declararea averii și a intereselor personale, „persoană aflată la

întreținere - este persoana care întrunește cumulativ următoarele condiții: a)

locuiește împreună cu subiectul declarării sau este întreținută de acesta, inclusiv în

baza unui contract de întreținere pe viață; b) are un venit anual ce nu depășește două

salarii medii lunare pe economie.

Astfel, examinând veniturile persoanelor menționate mai sus, reflectate în actul

de constatare nr.220/11 din 24 septembrie 2020, se vede că Botnari Iuvilina și

Botnari Octavian nu se încadrează în statutul de persoane aflate la întreținere, fapt

din care rezultă că veniturile și cheltuielile acestora urmează a fi calculate separat de

veniturile și cheltuielile lui Munteanu Grigore.

3

A menționat că, acțiunea de îmbogățire ilicită a fost calificată drept infracțiune

în baza prevederilor art.3302 din Codul penal introdus în legislația penală prin Legea

nr.326 din 27 decembrie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative și intrată în vigoare la data de 25 februarie 2014. Astfel, calcularea

diferenței dintre averea dobândită și veniturile obținute de către Munteanu Grigore

de către DGT Nord al CNA a fost calculată din data de 25 februarie 2014 și nu din

data de 01 ianuarie 2012.

Reieșind din probele administrate, organul de urmărire penală a menționat că

în rezultatul vizualizării veniturilor reflectate în tabel pentru perioada de timp 03

ianuarie 2012 – 08 noiembrie 2019, se constată că acesta nu conține veniturile

obținute din salarii de către soții Munteanu pe parcursul anului 2019, care conform

datelor CNAS constituie suma 47 500 lei pentru Munteanu Maria și suma de 76 940

lei pentru Munteanu Grigore. Astfel, diferența între averea dobândită și veniturile

obținute de soții Munteanu Grigore și Maria la data de 08 noiembrie 2019 constituia

aproximativ suma de 126 522 lei.

La fel, a indicat procurorul că conform Raportului de analiză operațională

nr.20200371 din 19 noiembrie 2020 întocmit de Direcția Analitică a CNA se

constată că SRL „Albmunt-Agro” în perioada anilor 2014 - 2019 a avut profit în

mărime de 2 978 872 lei, însă gestionarea și distribuirea profitului chipurile nu a

putut fi urmărită.

De fapt prin confirmarea SRL „Albmunt-Agro” din 08 octombrie 2020 se

confirmă primirea dividentelor de către Munteanu Grigore.

Mai afirmă procurorul în ordonanța sa că averea obținută de către Munteanu

Grigore și familia acestuia nu a fost obținută ilicit și nu a fost administrată pe

parcursul procesului penal depășirea substanțială dintre averea dobândită și

veniturile obținute.

Reieșind din rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate, procurorul

menționează că din circumstanțele invocate și consecințele probate în cadrul

procesului penal, nu rezultă, o careva bănuială rezonabilă pentru începerea urmăririi

penale pe faptele denunțate de către inspectorul de integritate al Autorității Naționale

de Integritate Stavinschi Alexandru, deoarece probele administrate în cadrul

procesului penal nu poartă un caracter concludent și pertinent precum și nu sunt

probe pentru constatarea săvârșirii de către Munteanu Grigore, pe perioada deținerii

de către el a mandatului de primar al com. Negureni, r-nul Telenești, a infracțiunii

prevăzută de art.3302 Cod penal, lipsă în speță fiind latura obiectivă, manifestată prin

acțiuni de deținere de către persoana publică, personal sau prin intermediul unor

terți, a activelor materiale valoarea cărora depășește substanțial mijloacele

dobândite, fapt pentru care s-a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale

cu clasarea procesului penal.

După cum a indicat și procurorul în ordonanța sa, SRL „Albmunt Agro” a avut

profit pe parcursul anilor 2014-2019 în mărime de 2 978 872 lei. Conform raportului

financiar pe anul 2013 al SRL „Albmimt Agro”, la rândul 320 este indicată suma

dividendelor – 226 654 lei, care a fost ridicată de Munteanu Grigore. Conform

raportului financiar pe anul 2014 al SRL „Albmunt Agro”, este indicat profitul

anului 2014 – 359 890 lei, dar Munteanu Grigore nu a ridicat dividende. Conform

„Situațiile financiare” pe anul 2015 al SRL „Albmunt Agro”, la rândul 360 este

4

indicat profitul – 232 273 lei, dar Munteanu Grigore nu a ridicat dividende. Conform

„Situațiile financiare” pe anul 2016 al SRL „Albmunt Agro”, la rândul 360 este

indicat profitul – 1 013 303 lei. În acest an de către Munteanu Grigore au fost ridicate

dividende în sumă de 1 036 016 lei, în care au întrat dividendele și pe anii 2013-

rândul 350 este indicat profitul – 3 829 148 lei, iar în calitate de dividende s-a

calculat suma de 967 714 lei care a fost ridicată de Munteanu Grigore. Conform

„Situațiile financiare” pe anul 2018 al SRL „Albmunt Agro”, la rândul 350 este

indicat profitul – 5 085 869 lei, dar dividende pentru acest an Munteanu Grigore nu

a ridicat. Conform „Situațiile financiare” pe anul 2019 al SRL „Albmimt Agro”, la

rândul 350 este indicat profitul – 5 081 763 lei.

În acest an Munteanu Grigore a ridicat dividende pentru anul 2018 în mărime

de 769 616 lei. În total pe perioada anilor 2012-2018 Munteanu Grigore a ridicat

profit în mărime de 3 000 000 lei.

Conform notei de informare 1ALS18, pentru perioada fiscală 2020 în privința

lui Munteanu Grigore este indicată suma totală a venitului 3 000 000 lei și suma

impozitului reținut pentru acest venit în mărime de 180 000 lei, confirmată prin

ordinele de încasare a numerarului din 19 februarie 2021.

Din generalizarea tuturor veniturilor și cheltuielilor efectuate de soții Munteanu

Maria și Munteanu Grigore indicate în actul de constatare, în ordonanța de refuz în

pornirea urmăririi penale, în Raportul de analiză informațională și în Rapoartele

financiare ale SRL „Albmunt-Agro” pe perioada deținerii de către Munteanu

Grigore a funcției de primar, se obțin următoarele: Venituri pe perioada 01 ianuarie

2012 – 28 ianuarie 2019 - Munteanu Grigore: 12 decembrie 2012 transfer 5 000

dolari SUA (60 863 lei) de la Caprari Sergiu; 19 noiembrie 2015 împrumut 60 000

lei; 27 iunie 2017 transfer 700 euro (14 326 lei) de la Sergiu Caprari; 05 decembrie

2017 împrumut 82 000 lei; 03 ianuarie 2019 împrumut 150 000 lei; înstrăinarea

bunurilor – 242 970 lei; Realizarea laptelui – 442 728,46 lei; Salariul lui Munteanu

Grigore – 387 855 lei; Dividendele ridicate -3 000 000 lei, în total 4 440 742,46 lei.

Munteanu Maria: 171 757,22 lei – salariu, iar total venituri pe perioada 01 ianuarie

2012 – 28 ianuarie 2019 – 4 612 499,68 lei.

Cheltuieli pe perioada 01 ianuarie 2012 – 28 ianuarie 2019 - Munteanu Grigore:

175 840 lei - achitarea creditului; 34 092 lei - achitarea serviciilor de telefonie fixă,

mobilă și transport; 29 935 lei - achitarea serviciilor SA Orange; 1 826 lei - achitarea

primei de asigurare; 28 209 - achitarea impozitelor; 787 304 lei - procurarea

bunurilor imobile, în total: - 1 057 206 lei. Munteanu Maria: 29 914 lei - achitarea

serviciilor de telefonie fixă, mobilă și transport; 4 711 lei - servicii SA Orange;

13 369 lei - achitarea impozite; 756 975 lei - procurarea imobilului, în total: 804 969

lei.

Total cheltuieli: 1 862 175 lei (1 057 206 + 804 969) reieșind din calculul

efectuat se vede că veniturile sânt mai mari ca cheltuielile cu 2 750 324,68 lei

(4 612 499,68 lei - 1 862 175 lei).

Astfel, a subliniat că după cum reiese din cele relatate mai sus, s-a constatat că

veniturile obținute de Munteanu Grigore împreună cu soția sa Munteanu Maria pe

perioada mandatelor de primar al comunei Negureni, r-nu1 Telenești, în perioada 01

5

ianuarie 2012- 28 ianuarie 2019 sunt mai mari ca averea dobândită în aceiași

perioadă.

Astfel, a menționat că nu se constată existența unei averi nejustificate.

În drept, au invocat prevederile art. 36 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate și art. art. 189, 191, 196, 206 alin. (1)

lit. a), 207, 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Grigore

Munteanu, reprezentat de avocatul Valentin Guțu, împotriva Autorității Naționale

de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.220/11 din 24 septembrie

2020.

La 15 septembrie 2021, Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Valentin

Guțu, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 27 decembrie

2021, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

S-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea înaintată de Grigore

Munteanu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

S-a anulat actul de constatare nr. 220/11 din 24 septembrie 2020, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate.

La 17 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 octombrie

2022, a depus motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat

eronat prevederile legilor speciale care reglementează procedura de efectuare a

controlului privind respectarea modului de declarare a averii și a intereselor

personale.

Autoritatea Națională de Integritate a apreciat critic raționamentul instanței de

apel precum că, recurenta nu a respectat termenul de efectuare a procedurii

administrative, iar în acest context a reiterat că procedura de control și procedura

administrativă inițiată în baza unei sesizări nu constituie noțiuni echivalente.

Procedura de control constituie o parte din procedura administrativă. Înregistrarea

sesizării în cadrul Autorității nu echivalează cu inițierea procedurii de control, ci, în

condițiile Codului administrativ, cu inițierea procedurii administrative.

Astfel, a susținut că, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, în termen de 15 zile de la data repartizării

sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În

cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor

de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind

încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.

Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese

personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate. Verificarea

6

prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a controlului sau

de refuz al inițierii controlului.

Prevederile Codului administrativ se aplică în măsura în care, prevederile

legilor speciale nu conțin dispoziții diferite.

Astfel, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale

și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt legi

speciale în raport cu dispozițiile Codul administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3)

din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, în caz de divergență între o

normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel,

se aplică norma specială.

Deși legile sus numite nu conțin prevederi privind termenul concret în interiorul

căruia urmează să se desfășoare activitatea de control al respectării regimului juridic

al incompatibilităților, acest fapt nu înseamnă că se vor aplica în mod automat

prevederile art. 60 alin. (1) din Codul administrativ.

A subliniat că procedura de control al averilor și al intereselor personale,

presupune întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula informațiile și

materialele necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei, ceea ce necesită un

termen nedeterminat, or, inspectorul de integritate nu cunoaște care va fi

comportamentul participanților procedurii administrative, nu cunoaște dacă

participanții vor răspunde la solicitările adresate în termenul legal și, totodată, în

anumite situații, inspectorul de integritate este pus în situația de a desfășura

operațiuni suplimentare pentru a stabili circumstanțele cauzei.

Prin urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o procedură

administrativă, poartă un caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 din Codul

administrativ, potrivit căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu

impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

A mai notat că în lipsa unui material probatoriu solid, acumulat de către

inspectorul de integritate într-un termen rezonabil, concluziile și, drept urmare,

deciziile expuse în actul de constatare pot fi în contradicție cu realitatea, de aceea,

inspectorul de integritate efectuează controlul averilor și al intereselor personale

într-un termen rezonabil, reieșind din situația particulară avută în examinare.

Menționează că instanța de judecată trebuie să aprecieze care a fost esența

controlului efectuat în privința intimatului, să determine în ce măsură rezultatele

controlului au asigurat transpunerea în practică a scopului urmărit de legiuitor prin

instituirea regimului juridic al incompatibilităților, fără a se limita doar la verificarea

respectării aspectelor de procedură care nu anihilează încălcarea admisă de către

subiectul controlului.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

7

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost depus

până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Cu referire la termenul recursului:

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2022, în

ședință publică.

Copia dispozitivului deciziei a fost notificată Autorității Naționale de

Integritate, prin intermediul poștei electronice, la 14 iunie 2022 (vol. I, f.d.242).

La 17 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de recurs

nemotivată împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Copia deciziei motivate a fost notificată recurentului, prin intermediul poștei

electronice, la 29 septembrie 2022 (vol. I, f.d.245).

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 24 octombrie 2022 (vol. II, f.d.3-8).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului depus de

Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Prin referința depusă la 21 noiembrie 2022, intimatul Grigore Munteanu,

reprezentat de avocatul Valentin Guțu, a solicitat respingerea cererii de recurs ca

neîntemeiată.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

8

Prin încheierea din 07 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Autoritatea Națională de Integritate, s-a numit spre examinare în complet

de 5 judecători.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care

în conformitate cu art. 257 alin. (1), a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit

alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță în partea procedurală

urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin

Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate

prevederile legale în vigoare la momentul derulării procedurii administrative, și

anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată

la 1 aprilie 2019).

În speță, pentru elucidarea problemelor invocate în cererea de recurs depusă de

Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, Completul al Curții Supreme de Justiție a considerat oportun

invitarea participanților la proces în ședința de judecată publică, cu citarea acestora

la Curtea Supremă de Justiție.

Ședința de judecată a fost fixată spre examinare pentru data de 20 iunie 2024.

La ședința de judecată s-a prezentat intimatul Grigore Munteanu și

reprezentantul acestuia, avocatul Valentin Guțu în baza mandatului avocațial nr.

1340009 din 07 octombrie 2020, care au solicitat respingerea recursului ca

neîntemeiat. Grigore Munteanu în ședință a relatat că nu a inclus dividendele în sumă

de 3 000 000 lei în declarațiile anuale, deoarece le investea imediat în activitatea

societății.

Nu s-a prezentat: recurenta Autoritatea Națională de Integritate, fiind citat

legal.

Completul de judecată a stabilit ședința de pronunțare a deciziei pe cauza dată

pentru data de 28 iunie 2024.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

audiind opinia intimatului Grigore Munteanu și reprezentantului acestuia, avocatul

Valentin Guțu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe, pentru considerentele ce vor fi arătate în

continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

9

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de

judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele.

La 03 ianuarie 2019 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost

înregistrată sesizarea nr. P-5/19, care la 25 ianuarie 2019, în conformitate cu

prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016, a fost repartizată aleatoriu prin sistemul

electronic de distribuire a sesizărilor.

Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 18/11 din 28 ianuarie 2019, s-

a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Munteanu

Grigore, fost primar al comunei Negureni, raionul Telenești, informarea lui

Munteanu Grigore despre inițierea în privința sa a controlului averii și intereselor

personale.

Conform răspunsului nr. CEC8/387 din 24 februarie 2019 emis de către

Comisia Electorală Centrală, Munteanu Grigore a candidat la alegerile locale

generale 03 iunie 2007 fiind ales primar al comunei Negureni, raionul Telenești, din

primul tur de scrutin, iar mandatul i-a fost validat prin hotărârea Judecătoriei

Telenești din 08 iunie 2007. La alegerile locale generale din 05 iunie 2011 a candidat

pe listă de partid, fiind ales pentru al doilea mandat, care i-a fost validat prin

hotărârea Judecătoriei Telenești din 22 iulie 2011. În cadrul alegerilor locale

generale din 14 iunie 2015 Munteanu Grigore din nou a candidat pe listă de partid,

fiind ales primar al comunei Negureni, raionul Telenești, din al doilea tur de scrutin.

Mandatul pe care îl deține în prezent i-a fost validat prin hotărârea Judecătoriei

Teleneștii din 01 iulie 2015.

Prin scrisoarea nr. 04-11/2257 din 21 mai 2020, Autoritatea Națională de

Integritate a expediat în adresa reclamantului o solicitare, în conformitate cu

prevederile art. 32 alin. (6) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, cu privire la prezentarea informațiilor și dovezilor privind

justificarea diferenței între averea dobândită în timpul exercitării mandatelor de

primar al comunei Negureni, raionul Telenești și veniturile obținute în aceeași

perioadă cu prezentarea punctului de vedere, în termen de 15 zile de la recepționarea

invitației.

La data de 12 iunie 2020, Munteanu Grigore s-a adresat cu cerere către

Autoritatea Națională de Integritate prin care a solicitat prezentarea calculelor

matematice a diferențelor între venituri și averea dobândită, efectuată în cadrul

controlului. Totodată a solicitat amânarea termenului de prezentare a punctului de

vedere.

Prin scrisoarea nr. 04-11/2672 din 12 iunie 2020, Autoritatea Națională de

Integritate a expediat în adresa reclamantului actele solicitate prin cererea din 12

iunie 2020. Totodată Autoritatea a solicitat repetat reclamantului punctului de vedere

pe marginea procedurii de efectuare a controlului al averii și intereselor personale

inițiat în privința lui Munteanu Grigore.

La data de 24 septembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul

de constatare nr. 220/11, prin care s-a constatat existența diferenței substanțiale, în

mărime de 902 750 lei între averea dobândită și veniturile obținute de către

Munteanu Grigore, ex-primar al comunei Negureni, raionul Telenești, soției

acestuia, Munteanu Maria, precum și persoanelor aflate la întreținere Botnari

Iuvilina și Botnari Octavian, pe parcursul exercitării mandatelor de primar, în

10

perioada 01 ianuarie 2012 – 28 ianuarie 2019, precum și, caracterul nejustificat al

deținerii acestei averi, s-a transmis cauza în instanța de judecată competentă spre

examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate, s-a decăzut

Munteanu Grigore, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică și mandatul de primar, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării

sau destituirii din funcție sau din data la care averea lui Munteanu Grigore va fi

constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărâre

judecătorească definitivă, s-a înscris Munteanu Grigore în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică,

de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data la care averea lui Munteanu

Grigore va fi constatată în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o

hotărâre judecătorească definitivă, s-a notificat Munteanu Grigore despre

obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și interese personale anuale pentru

anii 2017-2018 rectificate în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a

actului de constatare.

Invocând că actul de constatare nr. 220/11 din 24 septembrie 2020 este

neîntemeiat și nefondat, Grigore Munteanu, fiind reprezentat de avocatul Valentin

Guțu, a sesizat instanța pentru anularea acestuia.

Avocatul reclamantului a susținut că ANI a emis actul de constatare în mod

superficial și nelegitim, fără a verifica toate veniturile obținute de membrii familiei

lui Munteanu Grigore.

În perioada mandatelor sale de primar, familia reclamantului a obținut venituri

considerabile din salarii, activități agricole și alte surse, cum ar fi dividendele de la

SRL „Albmunt-Agro”. Aceste venituri, potrivit avocatului, depășesc averea

dobândită, ceea ce ar trebui să excludă existența unei averi nejustificate.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au adoptat hotărârile sus-citate.

Prima instanță, a verificat actul de constatare emis de Autoritatea Națională de

Integritate și a concluzionat că acesta a fost emis în conformitate cu legea, respectând

toate procedurile necesare. Iar, argumentele reclamantului nu au fost susținute prin

dovezi concludente care să demonstreze contrariul constatărilor inspectorului ANI.

După audierea explicațiilor părților și analizarea probelor prezentate, instanța a

decis că acțiunea urmează a fi respinsă motivând că pe parcursul exercitării

mandatelor de primar, în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 ianuarie 2019, reclamantul

Munteanu Grigore, împreună cu soția sa și persoanele aflate la întreținere, au obținut

venituri nete de 1 173 442 lei, dar au dobândit bunuri și suportat cheltuieli în valoare

de 2 076 192 lei, rezultând o diferență de 902 750 lei, considerată substanțială și

nejustificată.

Așadar, prima instanță a constatat că autoritatea pârâtă just a stabilit că diferența

de 902 750 de lei între averea dobândită în timpul exercitării mandatelor de primar

și veniturile obținute în aceiași perioada este una substanțială, depășind 20 salarii

medii lunare pe economie, și anume, suma de 139 500 de lei (6 975 de lei care

reprezintă salariul mediu lunar pe economie în perioada supusă raportării x 20 de

salarii medii).

Totodată, prima instanță a considerat întemeiată și concluzia Autorității

Naționale de Integritate privind stabilirea în cadrul controlului despre introducerea

de către reclamant a datelor eronate în declarația de avere și interese personale,

11

anuale, or în declarația cu privire la venituri și proprietate anuală pentru 2012,

Grigore Munteanu a introdus date eronate după cum urmează la capitolul I

„Venituri”, nu a declarat venitul obținut de la 17 decembrie 2012 din ridicarea

transferului în sumă de 5 000 USD (60 863 de lei) de la Yacob Balan, fapt confirmat

prin răspunsul BC „Banca de Economii” SA, la capitolul „Venituri” și nu a declarat

venitul obținut de către Iuvilina Botnari din ridicarea transferurilor financiare de la

Galina Botnari, după cum urmează: la 18 iulie 2012 suma de 8 668 de lei, la 25 iulie

2012 suma de 7 482 de lei, la 2 august 2012 suma de 12 543 de lei, la 2 august 2012

suma de 11 289 de lei, precum și la 3 august 2012 suma de 12 546 de lei, fapt

confirmat prin răspunsul BC „Victoribank” SA, anexat la dosar.

La fel, prima instanță a stabilit că în declarația de avere și interese personale,

anuale, pentru anul 2017, reclamantul a introdus date eronate după cum urmează: la

capitolul II „Venituri”, nu a declarat venitul obținut la 27 iunie 2017 din ridicarea

transferului în sumă de 700 de euro (14 325 de lei) de la Sergiu Caprari, fapt

confirmat prin răspunsul BC „Moldova-Agroindbank” SA, la capitolul II „Venituri”,

nu a declarat venitul obținut la 23 septembrie 2017 de către Iuvilina Botnari din

vânzarea automobilului Mercedes E250 în sumă de 100 000 de lei, fapt confirmat

prin răspunsul IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru.

În concluzie, prima instanță a conchis cu privire la temeinicia soluției

Autorității Naționale de Integritate privind încălcarea de către reclamant a regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale, prin includerea unor date eronate

în declarațiile de avere și interese persoanele anuale, pentru anii 2017 - 2018.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din decizia din 08 iunie 2022, a casat

integral hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

a emis o nouă decizie, prin care a admis acțiunea înaintată de Grigore Munteanu

împotriva Autorității Naționale de Integritate și a anulat actul de constatare nr.

220/11 din 24 septembrie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate.

În esență, instanța de apel și-a fundamentat soluția pe aspecte procedurale,

constatând că ANI nu a respectat termenul procedural de 30 de zile, prevăzut de art.

60 din Codul administrativ, pentru finalizarea procedurii administrative, ceea ce

constituie o încălcare semnificativă care justifică anularea actului administrativ emis

de ANI.

Astfel, instanța de apel a subliniat importanța respectării procedurilor legale,

reținând că admiterea încălcărilor de procedură de către Autoritatea Naționale de

Integritate la întocmirea actului nr. 220/11 din 24 septembrie 2020.

Or, în situația în care nici Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și nici Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, nu instituie careva norme cu privire

la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de constatare,

acest termen urmează a fi verificat prin prisma Codului administrativ, care la art. 60

alin. (1), (4) și (5), prevede că termenul general în care o procedură administrativă

trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii

administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această

prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura

administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii.

12

În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii

administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Astfel, instanța de apel a menționat că conform art. 60 Codul administrativ,

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de

zile, dacă legea nu prevede altfel, respectiv nicio altă prevedere legală, care să fie

pertinentă și aplicabilă acestor raporturi juridice, nu instituie alte termene, prin

urmare, se vor aplica cerințele capitolului III din Codul administrativ, iar drept

consecință, în sensul art. 60 alin. (5) Codul administrativ, în mod excepțional, când

în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care

necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un

termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90

de zile.

Respectiv, în prezenta speță, Autoritatea Națională de Integritate a avut la

dispoziție un termen maxim de 90 de zile pentru a finaliza procedura administrativă.

Or, în activitatea sa Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează pe

trei legi organice și anume: Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, Legea nr. 133 din

17 iunie 2016 și Codul administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare din

1 aprilie 2019).

Instanța de apel a stabilit că începutul termenului de control corespunde zilei în

care la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința lui

Grigore Munteanu, primar al comunei Negureni raionul Telenești, adică datei de 25

ianuarie 2019 și, respectiv, procedura de control urma a fi închisă în termen de 30

zile, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel mult 15 zile, dar, în orice caz,

procedura administrativă nu putea depăși 90 zile, însă aceasta a fost terminată la

24 septembrie 2020. Iar careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului dat de

către Autoritatea Națională de Integritate și realizarea condiției de înștiințare a lui

Grigore Munteanu, nu se atestă.

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Integritate declarând prezentul recurs

împotriva deciziei din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a argumentat că

durata controlului nu a avut un impact negativ asupra drepturilor reclamantului și că

anularea actului pe acest temei încurajează tergiversarea procedurilor de către

subiecți.

Autoritatea Națională de Integritate a susținut că durata termenului de control

nu a afectat drepturile și interesele legitime ale reclamantului, deoarece efectele

juridice ale actului administrativ se produc numai din momentul notificării.

De asemenea, ANI a menționat că lipsa componentei de infracțiune în faptele

apelantului nu înlătură încălcarea regimului juridic al declarării averii, care este de

natură administrativă și distinctă de faptele de natură penală.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile

instanței de apel neîntemeiate, rezultate din aplicarea și interpretarea greșită a

legislației speciale în cadrul procedurii de control al averilor și intereselor personale,

fapt care constituie temei de casare a deciziei.

În același timp, instanța de recurs apreciază că, critica adusă de către recurentă

privind netemeinicia soluției instanței de apel este întemeiată.

13

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată reține că în conformitate

cu prevederile art.7 alin. (1) lit. c, d) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (în vigoare la data emiterii actului

administrativ), în domeniul asigurării controlului averii și al intereselor personale,

Autoritatea: efectuează controlul averii deținute de subiecții declarării, constată dacă

există o diferență substanțială între veniturile realizate pe parcursul exercitării

mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică și averea dobândită în

aceeași perioadă și nejustificată și adresează instanței de judecată cereri în vederea

dispunerii confiscării averii nejustificate; constată existența unor erori sau lipsa unor

date în declarațiile de avere și interese personale și sesizează organul de urmărire

penală și/sau Serviciul Fiscal de Stat în vederea determinării existenței elementelor

unei infracțiuni și/sau verificării respectării regimului fiscal.

Conform art. 19 lit. b), d), f), g) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, inspectorii

de integritate desfășoară următoarele activități: efectuează controlul averilor și

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; constată diferențele substanțiale,

ținând cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării, în timpul

exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și în veniturile

obținute de acesta în aceeași perioadă; sesizează organizația publică în care activează

subiectul declarării sau autoritatea responsabilă de numirea în funcție a acestuia în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia în

cazul constatării unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese;

întocmesc acte de constatare în condițiile legii;

Potrivit art. 26 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, inspectorii de integritate

verifică declarațiile de avere și interese personale, iar în cazurile prevăzute de

prezenta lege, inițiază controlul averii și al intereselor personale, de asemenea

verifică în prealabil sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice,

precum și sesizările din oficiu, și efectuează controlul averii și al intereselor

personale ale persoanelor vizate de aceste sesizări.

Articolul 28 din legea menționată prevede temeiurile de inițiere a controlului

averii și al intereselor personale. Potrivit alin. (1), autoritatea efectuează controlul

averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau

juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de

efectuare a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor. Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage

după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.

Potrivit art. 32 alin. (6) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, în cazul în care se

constată că persoana supusă controlului deține și alte bunuri decât cele înscrise în

declarația de avere și interese personale ori se constată diferențe substanțiale între

veniturile declarate și averea deținută, inspectorul de integritate îi solicită informații

și dovezi privind justificarea acestei diferențe și are obligația de a o invita pentru a

prezenta un punct de vedere. Invitarea se face prin scrisoare recomandată și cu aviz

de primire sau prin orice alt mijloc ce confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail

etc.). Punctul de vedere urmează a fi prezentat în termen de 15 zile de la

recepționarea invitației.

14

Totodată, în sensul art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, noțiunea de diferență substanțială se definește

ca diferența ce depășește 20 de salarii medii lunare pe economie dintre averea

dobândită și veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii

familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor

publice ori de demnitate publică în aceeași perioadă.

În cazul din speță, având în susținere prevederile menționate, apreciind probele

și circumstanțele reținute mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că prima instanță corect a concluzionat asupra respectării de către

ANI a procedurii de inițiere și efectuare a controlului privind respectarea regimului

juridic al declarării averii către reclamantul Munteanu Grigore în calitate de fost

primar al comunei Negureni și, respectiv a temeiniciei concluziei Autorității privind

încălcarea de către reclamant a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să remarce

că, a identificat mai multe probleme în cazul reclamantului, bazate pe concluziile și

constatările Autorității Naționale de Integritate, și anume.

Munteanu Grigore nu a declarat corect și complet veniturile obținute din

diverse surse, cum ar fi transferuri bancare și alte sume primite în numerar, conform

răspunsurilor instituțiilor financiare.

S-a constatat o discrepanță semnificativă între veniturile declarate și averea

dobândită de reclamant și familia sa în perioada mandatului său de primar. Această

diferență a fost evaluată ca fiind de 902 750 lei, care nu a fost justificată

corespunzător.

Reclamantul a inclus date eronate în declarațiile sale de avere și interese

personale pentru mai multe perioade, inclusiv nedeclararea unor venituri și tranzacții

semnificative, cum ar fi vânzarea unui automobil sau primirea unor transferuri

financiare.

La fel, Munteanu Grigore a încălcat regimul juridic al declarării averii și

intereselor personale, conform legii aplicabile în România pentru funcțiile publice.

Respectiv, instanța de recurs consideră că instanța de fond just a confirmat

concluziile Autorității Naționale de Integritate privind existența unei diferențe

semnificative între veniturile și averea dobândită, precum și introducerea de date

eronate în declarațiile de avere și interese personale de către reclamant.

Or, reclamantul pe parcursul examinării cauzei, precum și în ședința de judecată

la etapa examinării recursului, nu a putut furniza dovezi concludente care să

demonstreze că veniturile declarate și averea dobândită sunt corelate și că între

acestea nu există o disproporție semnificativă.

În acest sens, Completul de judecată apreciază soluția primei instanțe ca fiind

bine fundamentată și justă, aceasta reflectând o aplicare corectă a legii în contextul

dovezilor prezentate, bazându-se pe o analiză detaliată și exhaustivă a veniturilor și

cheltuielilor reclamantului și familiei sale.

Instanța corect a constatat o diferență de 902 750 lei între averea dobândită și

veniturile obținute de reclamant și familia sa în perioada 01 ianuarie 2012 – 28

ianuarie 2019. Această diferență depășește valoarea de 20 de salarii medii lunare pe

15

economie, adică 139 500 lei (calculat la un salariu mediu lunar pe economie de 6

975 lei).

Diferența între veniturile nete obținute și averea dobândită de reclamant, soția

acestuia Munteanu Maria, precum și persoanele aflate la întreținere, Botnari Iuvilina

și Botnari Octavian, de 902 750 lei nu a putut fi justificată de către reclamant.

Referitor la soluția instanței de apel Completul de judecată reține că prevederile

Codului administrativ se aplică în măsura în care, prevederile legilor speciale nu

conțin dispoziții diferite. Art. 60 alin. (1) din Codul administrativ, stabilește clar

acest lucru, stipulând că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie

finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

La caz, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale

(în redacția aplicabilă la data desfășurării controlului) și Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate (în redacția aplicabilă la data

desfășurării controlului) sunt legi speciale în raport cu dispozițiile Codul

administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele

normative, în caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Respectiv, Colegiul consideră ca fiind corectă abordarea ANI conform căreia,

procedura de efectuare a controlului presupune întreprinderea anumitor măsuri

pentru a acumula informațiile și materialele necesare stabilirii circumstanțelor

relevante cauzei.

Prin urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o procedură

administrativă, poartă un caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 Codul

administrativ, potrivit căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu

impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

Termenul respectiv poate fi afectat de comportamentul subiectului care

urmează să prezinte punctul de vedere. Așadar, termenii concreți prevăzuți de legea

specială (Legea nr. 132/2016) privind efectuarea procedurii de control al respectării

modului de declarare a averii și a intereselor personale exclude aplicarea termenului

general stabilit în art. 60 din Codul administrativ.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a indicat care ar fi norma legală ce ar stabili

că nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri administrative ar duce în

consecință la nulitatea actului administrativ final. Din sistemul reglementărilor

instituite prin Codul administrativ nu se conturează o astfel de concluzie. Doar în

situația unui viciu fundamental de procedură poate fi pusă problema valabilității unui

act administrativ. Instanța de apel nu a motivat în ce măsură eventuala depășire a

termenului unei proceduri administrative prevăzut de Codul administrativ ar fi

afectat în esență drepturile reclamantului Munteanu Grigore și implicit a viciat

soluția finală adoptată. Or, Munteanu Grigore a avut posibilitatea să participe activ

la procedura de verificare, să-și prezinte poziția, să administreze probe, nu a fost

limitat în careva drepturi pe perioada derulării controlului etc.

Ce ține de argumentul neexistenței unei diferențe substanțiale a averii în

mărime de 902 750 lei, fiindcă Munteanu Grigore a primit dividende în sumă de 3

000 000 lei de la SC ”Albmunt-Agro” SRL, fapt reflectat inclusiv și în ordonanța de

refuz în pornirea urmăririi penale cu clasarea procesului penal din 01 decembrie

16

2020 a procurorului Iulian Diaconu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că nu este unul întemeiat.

O ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale doar atestă că nu s-a constatat

existența unor indicii privind comiterea unei infracțiuni și nicidecum că nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea instituției civile, și anume a

confiscării averii nejustificate dobândite în perioada deținerii unei funcții publice.

Mai mult ca atât, după cum reiese din materialele cauzei, ordonanța din 01

decembrie 2020 nu relevă toate circumstanțele importante ce urmau a fi luate în

considerare la adoptarea soluției. Or, Munteanu Grigore în ședința publică a relatat

instanței că acele dividende, de fapt, au fost cheltuite integral pentru continuarea

desfășurării societății comerciale și nu pentru acoperirea necesităților personale.

Aceasta înseamnă că nu doar compartimentul ”Venituri”, ci și ”Cheltuieli”, a

calculelor efectuate în raport cu Munteanu Grigore, urma în mod normal a fi majorat

cu suma invocată de 3 mln lei. Iar suma finală a diferenței substanțiale ca efect nu

se schimbă, rămânând aceiași de 902 750 lei.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

nefondate susținerile instanței de apel că, la desfășurarea procedurii de control au

fost încălcate prevederile art. 60 din Codul administrativ sau altfel spus, au fost

încălcat în interiorul căruia urma a fi realizată procedura de control.

Iar, în conexiunea celor expuse, instanța de recurs consideră că în speță

urmează a fi menținută hotărârea primei instanțe.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 08 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Valentin Guțu,

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

17